Zori Noi, ianuarie 1968 (Anul 21, nr. 6235-6259)

1968-01-14 / nr. 6245

■V I bib­iot CEN;«* , . Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional PROPUNERILE Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor lor Pentru înfăptuirea hotăriri­ Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6—8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătățirea orga­nizării administrativ - terito­riale a țării și sistematizarea localităților rurale, Comisia centrală de partid și de stat a elaborat propuneri în legă­tură cu organizarea județelor și a municipiilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferința Națională a parti­dului, care au întrunit adeziu­nea întregului popor. Ele răs­pund necesității de a se pune de acord organizarea adminis­trativ - teritorială cu schim­bările intervenite în dezvol­tarea forțelor de producție și în repartizarea lor pe terito­riul țării, cu intensificarea vie­ții economice, sociale și cul­turale, cu măsurile privind perfecționarea formelor și me­todelor de conducere a econo­miei naționale și a întregii ac­tivități sociale, înfăptuirea lor va crea condiții mai favora­bile pentru dezvoltarea în ritm susținut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlal­te ramuri și sectoare de acti­vitate, pentru progresul multi­lateral al patriei noastre so­cialiste, în organizarea județelor și municipiilor s-a ținut seama de condițiile economice, social­­politice și geografice existente, de componența națională populației și legăturile cultu­a­rale tradiționale, precum și de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone și localități, potrivit prevederilor planului cincinal și propunerilor cu pri­vire la dezvoltarea economică și social - culturală a țării în perioada 1971 — 1980. Județele vor cuprinde un teritoriu mai mic decit cel al actualelor regiuni și vor asi­gura legături directe cu ora­șele și comunele ce intră in componența lor, creîndu-se ast­fel condiții pentru rezolvarea mai operativă și mai competen­tă a sarcinilor ce revin orga­nelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare județ să constituie o unitate adminis­trativ - teritorială complexă din punct de vedere economic și social - cultural, cuprinzînd orașe, centre industriale, co­merciale și culturale, căi comunicație. Aceasta va asi­de­gura posibilitatea ca atît ju­dețul în ansamblu cit și fie­care localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta mul­tilateral și armonios. Propunerile cu privire la organizarea administrativ - te­ritorială a țării constituie re­zultatul unor ample studii des­fășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au partici­pat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid și de stat, oameni de știință și cultură, specialiști din diferite dome­nii : economiști, geografi, isto­rici, geologi, etnografi, socio­logi, lingviști etc. S-a ținut seama de numeroasele suges­tii și propuneri făcute de oa­menii muncii de la orașe și sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului și statului. Comisia centrală de partid și de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerințelor ac­tuale și de perspectivă ale dez­voltării economice și sociale ale României socialiste, orga­­nizarea teritoriului țării în ur­mătoarele 35 de județe : Datele privind condițiile na­turale, mărimea geografică, potențialul economic și social­­cultural ale județelor propuse evidențiază următoarele carac­teristici mai importante : SUPRAFAȚA unui județ este în medie de 6.786 km. p. și variază de la 3.271 km. p. la 9.380 km. p. Această diferen­țiere a fost determinată de factori cu caracter natural și geografic, de situația căilor de comunicație, precum și de le­găturile tradiționale existente între localitățile de pe cuprin­sul județelor. In ce privește populația, ju­dețele propuse numără între 243 mii și 803 mii locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 mii de locuitori. Din punct de vedere al PO­TENȚIALULUI INDUSTRIAL, pe județ revine în medie o producție globală industrială în valoare de peste 6,0 miliar­de lei. Cu toate că în anii con­strucției socialiste s-au realizat importante progrese în înlătu­rarea disproporțiilor moștenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a di­feritelor regiuni ale țării, conti­nuă să existe și astăzi zone mai puțin industrializate. La repartizarea fondurilor de in­vestiții în viitorul plan cinci­nal precum și în perioada 1976—1980, se va acorda o a­­tenție deosebită județelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurîndu-se repartizarea rațională a forțe­lor de producție pe întreg cu­prinsul patriei, îmbinarea în cadrul majo­rității județelor a mai multor forme de relief, condițiile exis­tente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice ma­teriale a agriculturii, favori­zează DEZVOLTAREA IN­TENSIVĂ ȘI MULTILATERA­LĂ A PRODUCȚIEI AGRI­COLE. S-a avut în vedere ca în cuprinsul județelor să exis­te zone agricole pentru cultu­rile cerealiere, pentru crește­rea animalelor, pentru pomi­cultură, viticultură și alte ra­muri de producție agricolă. La întocmirea privind organizarea propunerilor județelor s-a urmărit, de asemenea, a­­sigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unei in­tense activități SOCIAL-CUL­­TURALE. In acest scop, fieca­re județ va dispune de o re­țea corespunzătoare de institu­ții de învățămînt, de cultură, de activitate artistică, de mij­loace adecvate pentru ocroti­rea sănătății populației. Potri­vit cerințelor vieții economice, politice, sociale, culturale, de pe teritoriul său, fiecare județ va dispune de ziare locale, îmbunătățirea organizării ad­­ministrativ-teritoriale a țării exprimă grija conducerii parti­(Continuare în pagina a IV-a) Denumirea Orașul de Suprafața Popu­județului reședință a totală­tația județului - în km.p.­ALBA Alba Iulia 6.353 387.237 AKAD Arad 7.741 481.012 AKGEȘ Pitești 7.282 569.380 BACĂU Bacău 6.914 606.183 BISTRIȚA NASAUD Bistrița 5.116 269.038 BOTOȘANI Botoșani 5.140 469.594 BRAȘOV Brașov 6.215 485.757 BUZĂU 4 Buzău 5.902 471.839 CARAȘ - SEVERIN Reșița 8.089 347.459 CLUJ CluJ 9.380 802.988 CONSTANȚA Constanta 6.774 473.558 CRIȘANA Oradea 8.193 668.011 DÎMBOVIȚA Tîrgoviște 3.271 389.031 DOLJ Craiova 8.852 801.518 GALAȚI GaLați 7.647 686.487 GORJ Tîrgu Jiu 8.915 506.793 HARGHITA Miercurea Ciuc 7.680 375.921 HUNEDOARA Deva 7.291 481.396 IALOMIȚA SLObozia 6.632 388.341 IAȘI IAȘi 5.673 634.692 ILFOV București 8.034 742.063 MARAMUREȘ Baia Mare 6.119 447.061 MUREȘ Tîrgu Mureș 7.323 606.794 NEAMȚ Piatra Neamț 5.788 461.065 OLT Slatina 5.494 474.764 PRAHOVA Ploiești 4.687 707.249 SATU MARE Satu Mare 4.517 368.553 SIBIU Sibiu 5.805 428.107 SUCEAVA Suceava 8.890 570.917 TELEORMAN Alexandria 5.994 526.944 TIMIȘ Timișoara 8.921 619.161 TULCEA Tulcea 9.003 242.942 VASLUI Vaslui 5.435 445.663 VÎLCEA Rîmnicu Vilcea 5.886 386.583 VRANCEA Focșani 5.972 479.508 TRIBUNA Sistemul informational Pornind de la cerința îm­bunătățirii, măririi eficacității și operativității muncii de conducere a întreprinderii, am inițiat în acest sens o largă acțiune de raționalizare în unitatea noastră. In cadrul acestui context, un obiectiv deosebit de important l-a constituit perfecționarea sis­temului informațional. După o serie de studii și căutări la ce concluzii am ajuns ? Sistemul de informare, fo­losit pe diferite trepte de conducere, se baza pe cifre medii ale realizărilor obținu­te în cadrul unei brigăzi, unui schimb, zi, decadă, lună, trimestru. Astfel apre­cierea activității se făcea pe baza procentului sau diferen­ței realizărilor față de plan, la nivelul respectiv. In toate secțiile noastre pentru infor­marea șefului de brigadă, șefului de schimb, se întoc­meau situații centralizatoare vremea — PENTRU următoarele zile se prevede vreme rece, cu nopți geroase, mai ales la începutul intervalului, cînd vor cădea ninsori temporare. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla potrivit din nord-est, slăbind treptat în intensitate. Temperatura aerului în scă­dere , minimele vor fi cu­prinse între minus 21 grade și minus 17 grade iar maxi­mele între minus 15 și minus 10 grade. EMILIAN PETRESCU directorul I.R.I.C. Suceava cu realizările zilnice și reali­zările cumulate pentru toate utilajele pe care aceștia le aveau în exploatare. Pentru obținerea cifrelor medii, rea­lizate pe diferite trepte, se prelucrau zilnic, în diverse situații, circa 1.400 de indica­tori. Prelucrarea se întrerupea aceasta greva­circulația in­formației, întîrziind deciziilor cu una sau luarea chiar mai multe zile. Personalul folosit pentru construirea a­­cestei „piramide“ zilnice a cifrelor nu contribuia cu ni­mic la activizarea secțiilor, ci numai la întocmirea de si­tuații. Cifrele medii își gă­seau eficacitatea în aprecie­rea îndeplinirii sau neînde­­plinirii sarcinii de plan la totalitatea utilajelor. In a­­ceste condiții, întreaga muncă de conducere era determi­nată de aceste rezultate me­dii, iar sensul și conținutul deciziilor erau îndreptate, în special, spre rezolvarea ca­zului mediu. Ca să ne dăm seama de caren­țele acestui sistem informa­țional mă voi folosi de un exemplu. Intr-o lună, să zi­cem, am îndeplinit planul cu 3 sau 5 zile înainte de termen. Examinînd situația în lumina cifrelor medii, ni se părea că unitatea a mers bine, că rezervele au fost va­lorificate, că forțele au fost judicios folosite. In spatele acestor cifre se ascundeau însă important­ rezerve in­terne în folosirea utilajelor, a forței de muncă. Deși pla­nul zilnic era îndeplinit la toate nivelurile, totuși exista un număr însemnat de uti­laje, de oameni care îndeplineau îndatoririle, nu­ și a­­supra acestor neajunsuri tre­buia concentrată în mod o­­perativ atenția cadrelor de conducere. Vechiul mod de informare, care nu oferea posibilitatea de a se interveni prompt pentru înlăturarea neajunsu­rilor, era generalizat pe în­treaga unitate. Studierea atentă a siste­mului informațional, bazat pe cifre medii, a dus la conclu­zia că nu se asigură desco­perirea „punctelor slabe“ în desfășurarea procesului de producție și nici operativi­tatea necesară pentru înlătu­rarea lor. De asemenea, el nu asigura o orientare con­cretă cadrelor de conducere asupra locurilor de muncă spre care trebuie să ne în­dreptăm imediat atenția. A­­cest sistem a dus, totodată, la folosirea unui mare număr de formulare și situații pen­tru care se consuma un vo­lum important din timpul de lucru al funcționarilor, al cadrelor de ingineri și tehni­cieni din unitate. Ca să se asigure un control operativ și cuprinzător asupra mer­sului realizării planului și să se înlăture deficiențele amin­tite am elaborat și introdus un nou sistem de informare internă zilnică, care eviden­țiază numai abaterea pentru (Continuare în pagina a IV-a) Harta administrativă a Republicii Socialiste Româ­nia,, cuprinzînd propune­rile Comisiei centrale de partid și de stat cu pri­vire la organizarea jude­țelor și a municipiilor, precum și actualele orașe și comune care intră în componența județelor, se poate procura la toate chioșcurile și librăriile din țară. Proletari din toate țările, uniți-vă ! Anul XXII 6245 4 pagini 25 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ) telefoane : redactor șef - 2766 ; secretar general de redacție 2692 ; in­dustrie 2765 ; scrisori și corespondenți - 3096 ; cul­tura — 3195 ; informații - 2764; duminică 14 ianuarie 1968 ________­ știrile zilei / EXPORT '68 Bună parte din confecțiile ce urmează să se realizeze în acest an la Botoșani sunt destinate exportului. Pentru a-și realiza acest important obiectiv — pla­nul la export prevede o crește­re de 2,2 ori — colectivul Fa­bricii de confecții „Botoșani“ a întreprins unele măsuri încă în ultima parte a anului trecut. In­tre altele, la atelierul fabricii s-au creat modele ce întrunesc actuala linie a modei și exigen­țele cumpărătorilor, exprimă noul. Cele mai reușite dintre a­­cestea au fost prezentate, pen­tru prospectarea piețelor, la di­ferite expoziții din străinătate : Spania, Polonia, Iugoslavia, Bul­garia și Danemarca. S-au luat măsuri pentru aprovizionarea ritmică a formațiilor de lucru cu semifabricate, s-a reorganizat — acolo unde a fost nevoie — pro­cesul tehnologic. La ora actuală, aproape jumă­tate din numărul brigăzilor pro­duc confecții pentru export. Re­zultatele primei jumătăți a lunii ianuarie sînt bune. C.C.H. Suceava a început li­vrarea primelor comenzi către beneficiarii externi. Pînă în prezent au și fost expediate 120 tone lungi, cu destinația Anglia și 150.000 saci, către Belgia. In curs de pregătire sînt co­menzile pentru Iran și Iordania: 750.000 saci. Ele vor fi onorate pînă la sfîrșitul lunii în curs. DIVERSIFICAREA PRODUCȚIEI DE MOBILA Industria locală din regiunea noastră produce in 1968 canti­tăți sporite de mobilă ieftină. Pentru aceasta au fost­ luate din timp măsuri de reprofilare proceselor tehnologice, de­ apre­a vizionare tehnico - materială și altele. La I.M.I.L. Rădăuți a și început lucrul la primul lot din cele 5.400 de bucătării „Sibiu“ pe care unitatea le fabrică a­­nul acesta și al căror preț de vînzare va fi sub 1.000 lei. Alte 1.800 de bucătării tip „Violeta“, cu un preț de vînzare, de ase­menea mic, le va produce I.I.L. „Rarăul“ din Cîmpulung. Și o ultimă noutate, din domeniul mobilei ieftine, o constituie cele 2.100 dormitoare, cu preț de vînzare pînă la 2.000 de lei gar­nitura, intrate în lucru la I.I.L. „Producția“ Suceava. HARȚI AGROCHIMICE Laboratorul agrochimic Su­ceava a prelucrat in anul trecut aproape 22.000 probe de sol, re­prezentând 70.400 ha. Pe această bază s-au întocmit hărțile agro­­chimice la 18 cooperative agri­cole din raionul Botoșani. In lucru se află în prezent probele de sol și hărțile agrochimice ale unor cooperative agricole din raionul Săveni. STAȚIE MODERNĂ DE ÎNTREȚINERE AUTO O stație modernă de întreți­nere auto a fost dată în folo­sință la Rădăuți. Funcționînd pe lîngă autobaza de transporturi din acest oraș, noua stație dis­pune de utilajul necesar între­ținerii și reparării curente, în condiții optime, a unui număr de 300 autovehicule. SPECTACOL LUNI seara, artiștii secțiilor de folclor ale Ansamblului de cîntece și dansuri „Ciprian Fo­­rumbescu" vor prezenta la Su­ceava spectacolul „De la Dorna pînă-n Vrancea“. EXCURSII LA AGENȚIA O.N.T. Suceava­ și la filialele sale din regiune au început înscrierile la excursi­ile ce se organizează în străină­tate în perioada 15 februarie m­ai martie. CONCURS DE PICTURĂ IN ȘCOLILE din regiune, ele­vii din clasele I — a sînt antrenați la concursul VIII-a de pictură organizat de Consiliul Național al Pionierilor și Minis­terul Invățămîntului. Concursul se va încheia la 1 mai a.c. In cadrul măsurilor privind organizarea pe baze științifice a producției, la C.I.L. Suceava a fost înregistrată o nouă rațio­nalizare : paletizarea frizelor pentru parchet de fag. Autorii: ing. Roman Orendovici și ing. Constantin Rusu (în foto). E­­ficacitate economică anuală, an­­tecalculată : 87.000 lei. Foto : I. NEGREA Viața economica Profilarea în cooperativele agricole PLANURILE DE PRODUCȚIE Procesul profilării ramurilor de producție în cooperativele agricole presupune o vastă ac­tivitate, complexă, o funda­mentare științifică a defalcă­­rii sarcinilor de plan de către fiecare consiliu agricol raional pe unități. Altfel, zonarea pro­ducției rămîne o măsură cu caracter generic și fără con­tinuarea ei prin profilarea și concentrarea producției mar­fă, efectele economice nu sunt conduse pînă la ultima conse­cință. Cum este bine știut, în pre­zent se desfășoară întocmirea planurilor de producție pe 1968 în cooperativele agricole. Solicitați să ne răspundă asu­pra calității repartizării sar­cinilor de plan pe unități, cîți­­va ingineri agronomi din ra­ionul Rădăuți au apreciat drept echitabilă defalcarea fă­cută. Producția marfă din ra­mura vegetală este bine con­turată, corespunde condițiilor climaterice, bazei tehnico-ma­­teriale asigurate (se va produ­ce pentru vînzare grîu - car­tof, sau cartof - grîu - in etc.). Unii dintre colegii lor din raionul Dorohoi au obiectat însă că, în continuare, a fost fărâmițată producția marfă la o seamă de culturi. Sunt justi­ficate acestea ? Iată cum ara­tă defalcarea producției mar­fă la unele culturi, pe 1968: 350 tone orz - orzoaică, pentru fondul de stat, se vor produ­ce în 32 cooperative agricole ; cînepă pentru fuior — 300 ha. — în 28 unități. Cel puțin a­­ceste culturi sunt fărâmițate pe mult prea multe unități și, lucru știut, e greu de pre­supus că în asemenea condi­ții se vor bucura de atenția cuvenită. Specialiștii consiliu­lui agricol raional au făcut ei înșiși dovadă că sunt preo­cupați să concentreze produc­ția marfă atunci cînd au de­falcat sarcinile de plan în le­gumicultura, în cultura cerea­lelor și a unor plante tehnice și n-ar fi trebuit să piardă din vedere acest aspect nici în cazurile enunțate. Fără a considera că în ra­mura vegetală nu mai sunt de adus și alte îmbunătățiri, so­cotim totuși că zootehnia este sectorul cel mai vitregit din a­­cest punct de vedere. Și pen­tru a ne edifica mai exact a­­supra situației existente și a celei preconizate pentru anul în curs să luăm în analiză ur­mătoarele date: cooperativa agricolă oraș Dorohoi are pre­văzut, între altele, să livreze la fondul central 20 tone po­rumb boabe și 300 porci grași. Ing. ION MAXIMIUC (Continuare în pagina a IV-a) (Citiți In ziarul de marți, 16 Ianuarie, alte amănunte In legătură cu profilarea producției). APROPIEREA adunărilor generale în cooperativele agricole cere ca toate or­ganele alese să-și întoc­mească temeinic rapoarte­le de activitate. O atenție specială se cere la în­tocmirea acestora de că­tre comisiile de revizie și de judecată. PREGĂTIREA producției legumicole este la ordi­nea zilei. Aprovizionarea tehnico - materială, pre­gătirea tocurilor, a sala­­riilor, a mraniței și mate­rialului biotermic se impu­ne. PRODUCEREA puilor și purceilor pentru difuzare la membrii cooperatori este de actualitate. Coo­perativele agricole să a­­nalizeze pregătirile făcute în această privință. „Pînă în prezent, au fost reparate USS tractoare din cele 169 prevăzute și se execută ultimele finisări la reparațiile mașinilor a­­gricole. Preliminăm ca S.M.T.-ul Bucecea să-și încheie actuala campanie de reparații în jurul datei de 10 februarie“, ține să ne precizeze Lazăr Turceac, directo­rul acestei unități în acest număr REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA HARTA ADMINISTRATIVĂ Propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor In pag. 2-3 Evenimentele zilei în : Europa America Asia Africa Febra electorala In pag, A * a telex Comisie de cardiologie Pe lîngă Ministerul Sănătății a fost creată Comisia de cardiolo­gie — organ tehnic în componen­ța căruia se află șefii catedrelor de cardiologie ale clinicilor uni­versitare din țară și alți specia­liști în domeniul cardiologie. Comisia va stabili criteriile uni­tare de desfășurare a acțiunilor de prevenire și combatere a boli­lor cardio - vasculare. Ea va ini­ția acțiuni și va lua măsuri ime­diate și de perspectivă în vederea scăderii indicelui de mortalitate prin aceste afecțiuni. Măsuri de îmbunătățire a deservirii populației cu legume și fructe Unitățile Departamentului pen­tru valorificarea fructelor și le­gumelor au contractat pentru a­­cest an cu cooperativele agricole aproape un milion de tone de di­ferite legume. Această cifră este mai mare cu circa 400.000 tone de­cât cantitățile de legume desfăcu­te în anul precedent, ceea ce îndreptățește speranța unei mult mai bune aprovizionări a popu­lației. La contractări s-au avut în vedere în primul rînd legumele a căror lipsă a fost resimțită de consumatori în anul care a tre­cut. Departamentul a luat și alte măsuri pentru acoperirea cerin­țelor de consum pe o perioadă cît mai îndelungată și într-un sor­timent cît mai variat, ca, de pil­dă, preluarea legumelor în ter­menul și în cantitățile prevăzute de contracte. In ceea ce priveș­te îmbunătățirea desfacerii aces­tor produse, departamentul pre­conizează extinderea livrării la domiciliu a legumelor și fructe­lor, înființarea de magazine cu autoservire, magazine pe autoca­mioane, precum și chioșcuri pe traseele turistice. Radiogramă Acum cîteva zile comandantul traulerului „Galați", aflat în a­­p­ropier­ea coastelor Africii de Vest, a primit o radiogramă din partea comandantului navei sovie­tice „Sirius", prin care solicita e­­chipajului românesc asistență teh­nică în domeniul pescuitului o­­ceanic pe timpul nopții. Spriji­nul colegial a fost dat la timp și în mod eficient. De subliniat că metoda aplica­tă cu succes de navele noastre de pescuit oceanic constă în folosi­rea unei aparaturi electronice ce depistează zonele și adîncimile unde se află bancurile de pește și reglează adîncimea plasei pen­tru a realiza o producție cît mai mare. Extinderea pescuitului în toate cele 24 de ore, organizarea lucrului pe schimburi și mai ales obținerea unei recolte zilnice su­plimentare de 20 la sută, sunt cîteva din avantajele pescuitului de noapte. Lucrări de modernizare a minei Petrila DEVA,­­ Aproape 1.000 m, va măsura adîncimea noului puț ca­re urmează a se construi la Pe­trila, în cea mai veche mină de cărbuni din bazinul Văii Jiului. La gura lui s-a terminat betona­­rea unui mare turn care va fi dotat cu două mașini multi­cablu de extracție. Evenimentul mar­chează intrarea într-o nouă etapă a lucrărilor de sistematizare și modernizare a minei. Secții noi PLOIEȘTI.­­ In­ cadrul lucrări­lor de dezvoltare a Uzinei de sîr­­mă și produse din sîrmă de la Buzău a fost dat parțial în func­țiune un nou obiectiv important : secția de cuie, dotată cu utilaje de mare productivitate, construite în țară. Secția a început să pro­ducă, înainte de termenul planifi­cat, cu o capacitate de producție de 3.300 tone pe an, care însă va ajunge în final la 7.250 tone. Tot în cadrul uzinei buzoiene au fost construite și date în ex­ploatare — înainte de termen — secții noi pentru profile de sîrmă.

Next