Zori Noi, februarie 1968 (Anul 21, nr. 6260-6284)
1968-02-14 / nr. 6271
ontra Dunct OBIECȚIA FUNDAMENTALA LA S.M.T. Iacobești trebuie construite apartamente pentru muncitori, în care scop s-au investit 550.000 lei. In primul trimestru al anului este prevăzut să realizeze o investiție de 250.000 lei. Pînă acum, TBC Suceava, executantul, n-a ridicat nici o. . . lopată de pămînt. Se spune că urmează să prezinte în curînd obiecțiile sale față de proiiectul întocmit de D.S.A.P.C. Cum vedeți, însă există și o obiecție fundamentală : aceea că TBC Suceava nu respectă graficul de investiții stabilit. METAMORFOZA In 1959, soția lui Mihai Facașciuc din comuna Vășcăuți a adus pe lume un băiat. I-au pus numele Gică. Acum, tatăl are numai supărări. Nu de pe urma fiului. Nici vorbă ! De pe urma funcționarilor care l-au înregistrat în acte, la Siret. Printr-o metamorfoză birocratică, Gică a devenit Gica și, cu toate că băiatul e băiat, actele precizează că ar fi de sex femeiesc ! Dar prinde birocratul și scoate-i ochii. Nu mai lucrează la sfat ! Bine nu copiii! La intervenția redacției, lucrurile încep să se clarifice. Va mai dura, însă, deoarece pentru rectificări trebuie hotărîre judecătorească. Cheltuieli și drumuri ce puteau fi evitate. Oriunde ar fi el, nu-1 lăsați pe birocrat sa se joace de-a hârtiile ! AUTOSALVAREA U LASA-N ȘANT Ion Titu, șofer pe auto- salvarea 31—Sv—24,13 a Spitalului nr. 3 din Botoșani, se întorcea din comuna Zlătunoaia unde transportase două foste bolnave. Face un popas și se îmbată. Alcoolul îi surescită fantezia și șoferul se vede la volanul unui autobuz, începe să culeagă călători ocazionali. Cînd să coboare ultimii doi, nu se înțelege cu ei la preț. Șoferul face apel la un argument... tare. La manivelă, Ii bate pe cei doi, pînă îl lasă lați în șanț. Autosalvarea dispare. In urma ei, un autocamion îi transportă la spital pe cei doi răniți. UN PENSIONAR. . . PARAZIT PE Nicolae Petrescu din Straja, Rădăuți, îl chemase înainte Păduche. Și-a schimbat numele pentru decența sonoră a identității sale. Dar vorba proverbului : lupul își schimbă părul dar năravul ba. Cu ani în urmă, ctnd s-a pensionat, și-a făcut rost de acte false și declarații false de la martori, pentru vechime. In timp de clțiva ani, încasat în plus pensie de a la stat în valoare de 32.626 lei. Acum, la bătrînețe, în loc să trăiască în tihnă, are treburi cu miliția și tribunalul. Cu alte cuvinte, și-a schimbat numele, dar a trăit ca un. . . parazit. ȘAH. Optimi de finală LA SUCEAVA. . . In sala C.S.O. din Sud... va s-au încheiat întrecerile de șah contînd pentru optimile de finală ale campionatului republican individual masculin, în care au fost angrenați sportivi cu categ I și a II-a de clasificare. Dintre cei 48 de jucători, împărțiți în patru grupe, s-au calificat în etapa sferturi de finală, după disputarea tuturor rundelor, primii doi clasați din fiecare grupă. Dacă în prima și a patra grupă diferența de valoare și-a spus cuvîntul chiar de la început, în grupele a II-a și a IlI-a, lupta a fost extrem de strînsă, calificarea în etapa superioară putîndu-se face numai prin sistemul de departajare Soonenborn. S-au calificat : Constantin Rotaru, 10V2 p. și Dieter Klosterman, 91* p., din grupa I ; Andrei Ghilea, 9 p., și Constantin Petracovici, 8V2 p., din grupa a II-a ; Traian Voronca, IOV2 p., și Nicolae Doroftei, 9V* p., din grupa a III-a; Constantin Mitrofan, 11 p. și Helmut Grabovețchi 8V« p. din grupa a IV-a. Singurul calificat fără emoții este, după cum se vede, sportivul C. Mitrofan, care a acumulat numărul maxim de puncte. ... ȘI LA GURA HUMORULUI După consumarea primelor șase runde din cadrul optimilor de finală ale campionatului republican de șah, pentru primele locuri concurează un număr de cinci jucători, toți cu posibilități egale. In clasament conduc, în ordinea enumerării, șahiștii : E. Altman, N. Roșca, cu cîte 5 puncte, și C. Sauciuc, N. Vaipan și V. Haiiu, cu cîte 4 puncte. De notat că favoriții concursului, Altman și Roșca, jucători de categoria I, nu au putut să treacă de jucători cu mai puține pretenții, ambii pierzînd cîte o partidă. Iată cîteva rezultate înregistrate : Vaipan — Roșca 1—4) ; Altman — Băncescu 1—0 ; Sauciuc — Altman 1—0 ; Hojbotă — Catargiu V»—V«; Haiu — Hojbotă 1—0; Vanza — Hojbotă 0—1; D. CARARE In cadrul întîlnirii bilaterale de box dintre formațiile Știința Chimia Suceava și Nicolina Iași, desfășurată la Iași, formația antrenată de prof. Constantin Lucan a avut o comportare frumoasă, cucerind puncte prețioase. In foto , boxerul sucevean Dumitru Savin, declarat cîștigător în întîlnirea sa cu Gheorghe Racoviță. Arbitru de ring: Corneliu Nemițeanu, Iași Foto : V. BOTOȘANU ZORI NOI @ PAGINA _ _____________________________________________________________________________________________________ Indiferent de meridian, alcoolul și nocivitatea lui constituie o problemă de loc de neglijat. Înainte de toate, un exemplu recent, Suceava, 9 februarie 1968, ora 0,30. La pasajul de nivel de pe Calea Unirii (IRIC Burdujeni) un tren cu opt vagoane cisternă executa o manevră. Dinspre Burdujeni se apropie în mare viteză o autofurgonetă, cu numărul de înmatriculare 22—B—3513, aparținînd întreprinderii de lucrări speciale București, lotul Suceava. Cu toate că bariera era coborîtă, traseul bine iluminat de la rețeaua publică, furgoneta se izbește de barieră, co rupe și se oprește, datorită ciocnirii cu unul din vagoanele garniturii. Cauza, în urma analizelor efectuate, este alcoolul, înainte de a se urca la volan. Ștefan Șulac, autorul accidentului, a consumat alcool împreună cu celălalt pasager al furgonetei, Nicolae Pomparău. In acest caz, ca și în altele, alcoolul are un cuvînt greu de spus în producerea accidentelor de circulație. In diferite locuri, pe glob, se fac experiențe, studii, demonstrații practice pentru a stabili corelația existentă între consumul de alcool și accidentele care se produc pe drumurile publice. La Chicago s-a făcut următorul studiu: delimitîndu-se un sector de circulație, s-a analizat pe parcursul unui an, conținutul de alcool în sîngele unui număr de 1750 conducători auto (luați la întîmplare), și a 270 de șoferi, internați în spitale ca urmare a accidentelor produse în sectorul respectiv. Astfel, s-a stabilit că frecvența accidentelor crește, în raport cu consumul de alcool, în proporție geometrică. Admițînd, de pildă, că cifra 1 reprezintă riscul de accident înfruntat de șoferul cu 0,03 gr. la mie alcool în sînge, s-a ajuns la următoarele creșteri : pentru șoferul cu 0,10 gr. la mie alcool în sînge, riscul de accident este ilustrat de cifra 3 ; pentru cel cu un conținut de 0,15 gr., de cifra 13, iar pentru cel cu 0,20 gr. la mie, de cifra 54. Conducătorul de autovehicul, aflat sub influența alcoolului, își pierde neîncrederea față de pericolele iminente drumului, se simte curajos, face mișcări mai largi, se avîntă cu viteză mai mare și neglijează măsurile de prevedere pe care și le ia in starea normală. Este foarte ilustrativă, din acest punct de vedere, o experiență făcută la Manchester (Anglia). Un lot de șoferi, care conduceau autobuze, au fost împărțiți în trei grupe : a) cei care nu au băut nimic înainte de experiență ; b) cei care au băut cîte 57 gr. wiski (băutură de tipul rachiului de 40 grade); c) care au băut 170 gr. wiski. In ce a constat proba ? Fiecare dintre șoferii aleși trebuiau să treacă cu autobuzul printr-un culoar, cu pereți culisanți, care avea dimensiuni variabile (la cerere). Ei aveau datoria ca, trecînd prin aceste culoare, micșorate la maximum, să nu atingă pereții cu caroseria autobuzului. In același timp, ei puteau cere mărirea sau micșorarea dimensiunilor culoarului. Constatările: pe măsura creșterii consumului de wisky, șoferii deveneau tot mai îndrăzneți. Unul dintre ei, de exemplu, a încercat să-și angajeze autobuzul, lat de 2,50 m, într-un culoar de 2,20 m., iar altul, într-un culoar, de 1,95 m. (!!). Majoritatea dintre ei conduceau autobuzele cu viteze de 30—50 km./oră printr-un culoar depășind doar cu 2—3 cm. lățimea autobuzului, dar și aici e punctul cel mai important al experienței — fiecare credea cu tărie că ar putea să meargă, cu viteză mult mai mare și printr-un culoar mult mai îngust. Așadar, alcoolul le-a afectat modul de a judeca, le-a anihilat inhibiția. Este cunoscut faptul că sub influența alcoolului atenția scade, percepțiile devin încete, obtuze, vederea poate fi dublă , apar tremurături care dau nesiguranță mișcărilor, reflexele condiționate, atît de prețioase conducătorilor de vehicule, sunt viciate. In aceste cazuri, conducătorii auto, aflați în stare de ebrietate, își pierd capacitatea de a evita obstacolele, mai ales atunci cînd circulă cu viteză mare. Ei nu pot să aleagă rapid și eficace cel mai bun răspuns motor, la o situație dată, sau la o anumită impresie senzorială , sunt incapabili să-și împartă simultan atenția între mai multe obiecte, iar mișcările de finețe sunt foarte imprecise. Aproximativ 80—85 la sută din accidentele de orice fel se datoresc neîndemînării și mișcărilor greșite. La o concentrație de 0,15 la mie alcool în sînge, controlul mișcărilor capătă o ușoară nesiguranță. La cantitatea de 1 gr. la mie alcool în sînge, conducătorul, care pare încă normal, își pierde stăpînirea mișcărilor, i se lungește timpul de reacții vizuale și auditive. Un singur pahar cu bere produce erori de mișcări la 21 la sută dintre cazuri. Marea majoritate a șoferilor care au produs accidente au fost, după cum o arată studiile, sub influența alcoolului. Dar un mare tribut morții l-au plătit și pietonii. Din analiza cauzelor accidentelor, s-a tras concluzia că aproape 30 la sută dintre pietonii accidentați sunt alcoolizați. Ne aflăm în era transporturilor rapide. Dorind să reducă numărul accidentelor de circulație, organele de specialitate duc o luptă constantă împotriva celor ce încalcă legile pe drumurile publice. Dar măsurile luate nu sunt întotdeauna pe gustul celor în cauză. Cum se explică acest lucru ? Mai întîi, pentru că sunt sancționați doar contravenienții prinși în „flagrant delict“. Un studiu asupra circulației efectuat în SUA constată că dintre șoferii care depășesc limitele vitezei maxime admise, doar unul din 7.000 este oprit și sancționat. Dacă șoferul în cauză a provocat un accident se socotește ghinionist și nicidecum vinovat. In al doilea rînd, delictele de circulație nesancționate pe loc, diferă de furt prin aceea că nu se materializează printr-o pradă. De aceea, consider că ar trebui elaborate și difuzate, sistematic — în cadrul unui program de informare a publicului — studii privind nocivitatea consumului de alcool, pliante care să demonstreze „vitejilor“ care consumă alcool că nu încalcă doar o simplă formalitate legală, ci periclitează viața lor și a celor din jur. Dr. E. VARZAHU MOTO Nocivitatea alcoolului După accident , furgoneta 22 B-3513 ... și conducătorul ei internat în spital ȘANTIERUL DE DRUMURI IAȘI strada sergent Grigore Ian nr. 10, telefon 1629 N GA]EAZ pentru lotul de drumuri Botoșani, cu sediul în Botoșani, un tehnician Inormator Condiții de angajare conform H.C.M. 1053/1957, anexa IV, /• SPORT BELGRAD 13 (Agerpres).Echipa de fotbal Steaua București și-a început turneul în Iugoslavia, jucînd la Novi Sad cu echipa Vojvodina. Gazdele au obținut victoria cu scorul de 3—2 (0-2). Alte știri MADRID 13 (Agerpres). La Barcelona s-a desfășurat returul întîlnirii dintre echipa italiană „Virtus Bologna“ și formația spaniolă „Hispano - Frances“, contind pentru optimile de finală ale „Cupei campionilor europeni“, la volei masculin. Victoria a revenit oaspeților cu scorul de 3—1 (15—9, 8—15, 15—4, 15—11), învingători și în primul joc (scor : 3—0), voleibaliștii italieni s-au calificat pentru turul următor al competiției. NEW YORK 13 (Agerpres). In finala probei de simplu bărbați din cadrul turneului Internațional de tenis (rezervat jucătorilor profesioniști de la Shreveport (SUA), americanul Denis Ralston l-a întrecut cu 31—23, 31—25 pe compatriotul său, Earl Bucholz. GRENOBLE 13 (Agerpres). Federația internațională de hochei pe gheață întrunită la Grenoble a hotărît ca ediția de anul viitor a campionatelor mondiale (grupa „A“), să se desfășoare între 15 și 30 martie la Praga, întrecerile grupelor „B“ și „C“, vor fi găzduite de Iugoslavia. Meciurile din cadrul grupei „B“, se vor disputa între 28 februarie și 9 martie la Ljubljana, iar cele din cadrul grupei „C“, vor începe la 24 februarie, la Skloplje. GRENOBLE 13 (Agerpres). In turneul olimpic de hochei pe gheață (grupa A), echipa S.U.A. a dispus cu scorul de 8—1 (2—1, 4— 0, 2—0), de echipa R. F. a Germaniei. In grupa B, echipa Norvegiei a învins cu scorul de 5— 4 (3—1, 2—1, 0—2), echipa Austriei, la Cu prilejul antrenamentelor de Saint Nizier, săritorul de la trambulină, schiorul vest - german Heini Ihle a obținut 101,50 m. Geller (Ungaria) și Hohnel (Cehoslovacia), au realizat cîte 98 m. Săriturile au avut loc de pe trambulina mare. Antrenamentele s-au disputat pe o vreme nefavorabilă (ploaie și vînt). Schiorul austriac Gerhard Nenning nu va participa în proba de slalom special, fiind accidentat. Antrenorul austriac a dispus înlocuirea lui cu Huber. Din echipă mai fac parte Schranz, Messner și Matt. Schiorul suedez Bengt Erik Grahn s-a accidentat în cadrul unui antrenament. El nu va lua startul în proba de slalom special. După desfășurarea probei de slalom uriaș în „Cupa Mondială“ (clasamentul masculin), conduce Jean Claude Killy (Franța), cu 130 puncte urmat de Giovanoli (Elveția) 81 de puncte și Nenning (Austria) — 69 puncte. FOTBAL : Programul returului Campionatului regional, ediția 1967-1968 Etapa 1 3 martie 1968 IPROFIL Rădăuți — Siretul Dolhasca Minerul G. Humorului—Minobradul Broșteni Viitorul Botoșani — Foresta Moldovița C.F.R. Suceava — Avîntul Frasin Filatura Fălticeni — Chimia Bradul Vama Tractorul Săveni — Fulgerul Dorohoi Rarăul Cîmpulung — Unirea Siret Etapa a II-a. 10 martie 1968 Rarăul Cîmpulung — IPROFIL Rădăuți Unirea Siret — Tractorul Săveni Fulgerul Dorohoi — Filatura Fălticeni Chimia Bradul Vama — C.F.R. Suceava Avîntul Frasin — Viitorul Botoșani Foresta Moldovița—Minerul G. Humorului Minobradul Broșteni — Siretul Dolhasca Etapa a III-a. 17 martie 1968 IPROFIL Rădăuți — Minobradul Broșteni Siretul Dolhasca — Foresta Moldovița Minerul G. Humorului — Avîntul Frasin Viitorul Botoșani — Chimia Bradul Vama C.F.R. Suceava — Fulgerul Dorohoi Filatura Fălticeni — Unirea Siret Tractorul Săveni — Rarăul Cîmpulung Etapa a IV-a. 24 martie 1968 Tractorul Săveni — IPROFIL Rădăuți Rarăul Cîmpulung — Filatura Fălticeni Unirea Siret — C.F.R. Suceava Fulgerul Dorohoi — Viitorul Botoșani Chimia Bradul Vama—Minerul G. Humorului Avîntul Frasin — Siretul Dolhasca Foresta Moldovița — Minobradul Broșteni Etapa a V-a. 31 martie 1968 IPROFIL Rădăuți — Foresta Moldovița Minobradul Broșteni — Avîntul Frasin Șiretul Dolhasca — Chimia Bradul Vama Minerul G. Humorului — Fulgerul Dorohoi Viitorul Botoșani — Unirea Siret C.F.R. Suceava — Rarăul Cîmpulung Filatura Fălticeni — Tractorul Săveni Mica mecanizare (Urmare din pagina I) rămînă neutilizate, sau să fie exploatate sub capacitate. Așa stau lucrurile la I.A.S. Leorda, unde o moară cu ciocane, instalații de muls mecanic și de evacuare a gunoiului și adăpători automate (toate executate anul trecut), care au costat zeci de mii de lei sunt acum nefolosite ca urmare a lichidării sectorului taurin. In economia forestieră a regiunii și în special în exploatările de pădure se întîlnesc alte cazuri asemănătoare. Beneficiile scontate se transformă în aceste condiții în pierderi. Iată de ce acum, la început de an, se impune maximă atenție la stabilirea obiectivelor ce urmează să se execute în cadrul acțiunii de mică mecanizare, atenție care presupune calcule economice bine fundamentate, alegerea celor mai ieftine soluții tehnice de execuție și a lucrărilor de folosință îndelungată și eficientă. Reușita oricărei lucrări de mică mecanizare depinde în mare măsură și de activitatea în acest domeniu a organelor bancare, de felul cum acestea exercită controlul asupra utilizării banilor împrumutați, de perseverența cu care urmăresc executarea lucrărilor. La îndemîna acestora stau nenumărate posibilități de determinare a întreprinderilor pentru folosirea pe o scară mai largă și mai eficientă a creditelor, posibilități care, mai bine mânuite (rezervele sunt evidente), pot asigura valorificarea deplină a marilor rezerve pe care le deține mica mecanizare. Spiritul gospodăresc (Urmare din pagina I) sediul PTTR se vor utiliza, la susținere, grinzi metalice extensibile. Sunt doar trei dintre măsurile adoptate în scopul reducerii consumului de lemn. Se prevede ca ele să genereze o economie de 75 m.c. material lemnos. Important este însă ca măsurile stabilite să prindă viață, nu să rămînă înscrise în hîrtii, iar pe șantiere să se lucreze tot după „vechiul obicei“. Gospodărirea porpriu-zisă a lemnului pe șantiere este o pe șantiere altă cale de reducere a consumului la acest prețios material. Din păcate, ea nu este folosită peste tot cum mari, din lemn trebuie. Piese rotund sau cherestea, sunt mărunțite fără milă. Decofrarea nu se face cu atenție. Panourile tipizate nu sunt utilizate rațional, conservate după întrebuințare, fapt pentru care nu se realizează gradul de refolosire stabilit. Dar iată un exemplu de felul cum nu trebuie gospodărit materialul lemnos : Botoșani. Strada Karl Marx. Un bloc cu 50 de apartamente itiiiimiiimDiiiiiiiiiiikiiiimiiiiiiumiimmiumimimiui PETRU COMORITAN A LUI MAXIM -comuna Moldovița, raionul Cîmpulung . Vi s-a desfăcut contractul de muncă datorită repetatelor încălcări ale disciplinei muncii: lipsuri nemotivate din producție, consum excesiv de alcool etc. In această situație, în mod abuziv ați intrat în fabrică și ați lucrat. Pînă urmă a fost nevoie de intermnvenția organelor de miliție. " Acum sînteți din nou reîncadrat. E bine să reflectați adînc și sa vă debarasați de alcool, cauza principală a necazurilor dvs. din ultimul timp. Și încă un lucru: nu uitați de angajamentul luat față de conducerea întreprinderii, angajament de respectarea căruia depinde rămânerea dvs. în fabrica de la Moldovița. RODICA RADU -comuna Tudora, raionul Fălticeni. Vă mulțumim pentru bunele dv. intenții. Nu putem însă publica decît informații privitoare la manifestările care au avut loc, nu la cele în proiect. Mai scrieți-ne. LUCREȚIA IACOB - comuna Dumbrăveni raionul Botoșani: Colegii dv. încadrați, anul trecut, în învățământ aveau cererile depuse înaintea dv. De la data de 1 martie veți putea fi angajată ca educatoare la una din grădinițele sezoniere. Vă răspunde comitetul executiv al sfatului popular raional. AUREL CIUPU -str. N. Milescu nr. 12 . In rezolvarea problemei la care vă referiți, ne precizează președintele comitetului executiv al Sfatului popular al orașului regional Suceava, adresați-vă unității la care sînteți încadrat. ANONIM din orașul Suceava: Aveți dreptate. Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului regional Suceava ne asigură că garajul construit provizoriu în fața blocului E 4 va fi în luna martie demontat și mutat în altă parte. HARALAMBIE A MARIEI -satul Văleni, comuna Poiana Mărului, raionul Fălticeni. Va trebui să plătiți în continuare ratele stabilite de tribunalul popular raional. Legea privind amnistierea unor infracțiuni, grațierea și reducerea unor pedepse, adoptată de către Marea Adunare Națională în decembrie 1967, nu vă scutește de plată. ATANASIE ȚURCAN -comuna Moldovița, raionul Cîmpulung . Pînă la această dată, forul tutelar n-a comunicat Combinatului de celuloză și hîrtie Suceava care dintre meserii beneficiază, în 1968, de concediu suplimentar pentru condiții deosebite de muncă. Rămîne deci ca, după 19 zile de odihnă, să vă reluați activitatea în producție. Veți beneficia ulterior de concediu suplimentar. Cu condiția să aveți acest drept. Cealaltă problemă, ridicată de dvs. în legătură cu completarea carnetului de muncă, o veți clarifica la serviciul personal al C.C.H. Tovarășii de acolo sînt în măsură să vă dea relațiile necesare. PETRU EȘANU -comuna Frasin, raionul Gura-Humorului. Spre a vă putea da un răspuns competent, este nevoie să explicați mai clar situația dv., să precizați întreprinderea și locul de muncă unde lucrați. C. C. H. SUCEAVA angajează de urgență 7 strungari (absolvenți ai școlii profesionale), cu o vechime in profesie de cel puțin 3 ani și cu domiciliul in orașul Suceava sau in comunele ce aparțin de acesta. In aceleași condiții mai angajează : 3 frezori și un rabotor. Cei interesați se pot adresa serviciului personal, telefon 3115, interior 209. e ridicat la „roșu“. Alături a fost terminată fundația unei alte clădiri. Peste tot, dezordine. La intrarea în incinta șantierului te împiedici de o movilă de cherestea de rășinoase. Aflăm că „a fost folosită acuma, la așezarea unui cazan“. Alt material nu se putea utiliza, numai cherestea de rășinoase ? Mai încolo, o podină, simplă, tot din cheresstea, stă nefolosită. „Am turnat sîmbătă. N-am strîns-o încă. Dar...“ Cofrajele tipizate răspîndite peste tot locul. „Astea sînt reformate“. Li s-ar putea da o întrebuințare mai bună. Așa, se trece cu roaba peste ele, cu mașinile... Alte panouri se conservate“, află în stivă. „Sunt Vorba vine. Se află sub cerul liber, așa cum au fost aduse de pe alte șantiere. Manipulantul Vasile Bejenaru spune : — Da, știu, ele trebuie curățate, unse cu ulei. Avem suficient ulei în magazie... Ulei este, lipsește însă spiritul gospodăresc, răspunderea față de bunurile statului. Continuăm călătoria in acest „domeniu al risipei“. A început să cadă lapoviță. Parchetul aflat în fața magaziei, parte în pachete, parte „Acuma a sosit cu împrăștiat mașina. N-avem loc în magazie“. In magazie era suficient spațiu. Alte piese de cherestea de rășinoase, de bună calitate, folosite la diferite podețe, împrejmuiri. Și încă un aspect: „Am observat că ne dispare cherestea. In mai multe rînduri. Am sesizat miliția. Intr-o noapte i-am simțit. Dar au fugit“. Au constructorii botoșăneni posibilitatea să reducă consumul de lemn ? Așteptăm răspunsul de la tovarășul Paul Ivanov, șeful șantierului de pe strada Karl Marx. Regretabil este că astfel de aspecte, poate nu la „nivelul“ celui descris, întîlnim și în alte părți. La șantierul casei de cultură, unde dulgherii înșiși apreciază că „aici am avut suficient lemn, n-am dus lipsa lui“, mari cantități sunt împrăștiate împrejurul clădirii. La fabrica de mobilă Cîmpulung, la fel, nu se acordă suficientă atenție gospodăririi lemnului. Unor astfel de lipsuri, care înseamnă pagube aduse statului, va trebui să li se pună capăt neîntîrziat. . Stampă fălticeneană (Urmare din pagina 1) ficat în tehnologia firelor de in și cînepă. Chiar dacă nu se situează printre orașele cu o creștere rapidă și uimitoare și a rămas încă pe undeva într-o contemplare puțin nostalgică, Fălticeniul are destule mîndrii prezente și mîndrii în perspectivă. La cele prezente se adaugă unități ale industriei locale, care produc mobilă bună și teracotă. Se detașează, de asemenea, sporind vitalitatea urbei, cîteva sute de apartamente noi, școlile și policlinica modernă, o secție a fabricii de conserve din fructe. Ceea ce îți apare însă într-adevăr specific cînd te afli la Fălticeni e acel sentiment romantic, infuz nu numai în lumea amintirilor, ci și în multe realități contemporane. Un călător de la 1855, ajuns la Fălticeni, scria impresionat despre profunzimea grădinilor și a arborilor umbroși: „Ingubu-i natura e numai verdeață“ (Gh. Melidon). Azi, aceeași vegetație abundentă încinge orașul ca o platoșă verde, de la livezile tinere, plantate pe traseele din jur, pînă la acel nucleu de calmă și pașnică explozie a roadelor de pe dealul Clopoțelului, care e stațiunea experimentală pomicolă. N-o mai fi avînd orașul de azi literați de talia celor de odinioară, dar aici, în vaste laboratoare naturale, cercetători ca Pîrvan Parnia sau Constantin Rădulescu sînt totuși autori de autentice poeme, pasionați creatori de noi soiuri de arbuști și arbori. Se poate presupune că o livadă aleasă, cu ramurile răsfirate ca niște amfore în văzduh, echivalează, chiar pe tărîmul celei mai fine sensibilități, cu o carte oricît de bună. Iar la Fălticeni cărțile bune s-au bucurat întotdeauna de cinstire. Ne încredințează de acest lucru uu stimat și harnic cărturar ca profesorul Aurel George Stino, care lucrează cu sîrg, în tihna unei case bătrînești, la o amplă monografie sentimentală a acestor locuri. -r ■Ä X, ) X