Zori Noi, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6442-6466)

1968-09-11 / nr. 6450

í Notații despre deservire însemnările de față privesc cîteva fațete ale deservirii populației prin unitățile co­merciale din municipiul Sucea­va. Din multiplele constatări ale unui control efectuat recent de Inspecția comercială de stat a municipiului și ale noastre vom consemna doar cîteva, și anume pe cele mai frapante, a căror prezență, efemeră chiar, afectează buna deservire a populației. După cum e cunoscut, în car­tierul Arini funcționează unul din cele mai mari și mai fru­moase complexe comerciale. Fără îndoială că interioarele și mobilierul, ultramoderne, im­pun și o deservire civilizată. Din nefericire, uneori compor­tarea vînzătorilor, lipsa lor de solicitudine, murdăria întreți­nută chiar de ei, nu fac o im­presie dintre cele mai bune. In rafturile magazinului ali­mentar sunt mărfuri acoperite cu un strat subțire de praf , frigiderul destinat păstrării untului nu etalează o curățe­nie impecabilă , lipsesc deter­genții, biscuiții preambalați și alte articole solicitate de popu­lație. Alături, la­­ unitatea de legume-fructe, pe lîngă stru­guri, nu de prima calitate așa cum vrea să demonstreze pre­țul, se vînd ardei mici. Cei buni se păstrează în magazia de mînă pînă după desfacerea produselor de calitate inferioa­ră. Chiar și vitrina expune ro­șii, cartofi, morcovi cu pămînt, fără aspect comercial. La uni­tatea similară din centrul o­­rașului se vindeau, la preț de calitatea I, struguri și roșii depreciate, li s-a interzis Deși gestionarilor să primească marfă necorespunzătoare, prac­tica aceasta continuă. Nu din vina lucrătorilor, ci din prici­na urmărilor neplăcute , cel care refuză un singur fel de marfă nu mai are dreptul la nimic altceva pentru ziua res­pectivă. Așa s-a întîmplat cu chioșcul din parc, ce a stat în­chis o zi fiindcă gestionara a încercat să aplice indicațiile conducerii, refuzînd mărfurile necorespunzătoare. Or, proce­deul nu e deloc convenabil cînd ești salariat pe bază de cote procentuale. S-a luat, deci, o măsură bună (pe hîrtie nu­mai), ca să existe o justificare (pentru orice eventualitate), dar în același timp, se face totul pentru ca aceasta să nu fie aplicată. Altfel, întreprinderea pierde. Am aflat că depozitul livrea­ză mărfuri nesortate, acest ser­viciu trebuind să-l presteze vînzătorii. Ce fac atunci sorta­­torii de la amintita unitate ? După cine se știe, gestionarii au datoria să desfacă produse­le și să le sorteze numai în ca­zul în care au staționat și s-au depreciat în magazin. Nicide­cum să efectueze această mun­că imediat ce marfa sosește din depozit. Solicitudinea lucrătorilor este deficitară mai ales în sectorul alimentației publice. Restaurantul cu autoservire „Rapid“, pentru amenajarea căruia s-au investit importante sume de bani, a fost transfor­mat într-o ospătărie obișnuită, în care murdăria își face loc din ce în ce mai mult. Nu numai mesele veșnic pline cu sticle goale, cu veselă, gunoa­iele împrăștiate pe jos, la orice oră din zi, atestă acest lucru, ci și multe altele. Recent, doi cetățeni, dorind să servească masa la unitatea în cauză, au primit mîncare alterată. Intri­gați de aceasta, au sesizat re­dacția. Firește, ne-am depla­sat la fața locului. Responsa­bila lipsea, iar locțiitorul replicat printr-o . . . ridicare a din umeri. La cramă, indife­rența personalului față de cli­enți, sfidarea au depășit, se pare, orice limită. Unii consu­matori sînt serviți în derîdere, iar alții, pur și simplu, igno­rați. Pînă și restaurantul repre­zentativ din Suceava, ce pre­supune o deservire ireproșabi­lă, a rămas de cîteva zile fără muzică. Orchestra care a con­certat în timpul verii a plecat, iar trustul alimentației publi­ce nu s-a îngrijit din vreme să găsească înlocuitori. Și doar se poartă de ani de zile discu­ții pe tema calității sau absen­ței orchestrelor din restauran­te. La toate acestea am putea a­­dăuga încă multe altele: că galantarele cofetăriilor sunt u­­neori goale , că la „Gospodina“ numărul sortimentelor e mult prea redus (în ziua de 15 au­gust existau numai șnițele)« că feliile de pîine se porționea­­ză sub gramaj (așa procedea­ză ospătară Ileana Botinaș de la cofetăria „Liliacul“) , că pri­mirea consumatorilor nu e tot­deauna suficient de ospitalie­ră în multe unități. Iată, deci, realități ce ates­tă prezența unor serioase ca­rențe la capitolul deservirii, insuficientul efort al lucrăto­rilor din comerț de a ține pa­sul cu exigențele populației, de a privi activitatea în perspec­tivă. CARMEN PANA MIHAI AVRAM inspector comercial de stat Contra punct PEDALARE PERSEVERENTĂ Vasile Tipa a lui Alexa, din comuna Todirești, a se­sizat în cîteva rînduri prin Intermediul ziarului, cît și direct D.R.T.A., spre a se stabili tariful legal (de 6,50 lei) pe traseul Suceava — Rădăuți (porțiunea Solo­­neț — Cașvana, Cașvana — Arbore, Arbore — Sosea), în loc de 8 lei cît se per­cepea în mod obișnuit. La rîndul său, D.R.T.A. nu s-a lăsat mai prejos: de aproape un an pedalează pe invariabilul răspuns : se vor lua măsuri pentru re­medierea situației semnala­te, se vor aplica sancțiuni personalului de taxare ș.a. Situația a rămas, în schimb, nemodificată. Dar să nu greșim : să dăm Cezarului ce­ i al Cezarului (respectiv, D.R.T.A.), s-au luat anga­jamente ca in circulația autobuzelor, 1970, să apară ediția 1969 — modificarea in mers la kilometri pe por­țiunea indicată de sus-nu­­mitul. O nouă pedalare ? FELICITĂRI ! La data de 5 septembrie a.c., în timp ce conduceau trenul cu nr. 5671, mecani­cul Ene Bordeianu și me­canicul ajutor Dumitru O­­pariuc au sesizat, pe par­curs, deplasarea încărcătu­rii unui vagon. Ca atare, în stația Dolhasca, împreună cu impiegatul de mișcare și partida de manevră, s-a procedat la aranjarea în­cărcăturii care, fiind forma­tă din piese grele, a ne­cesitat scoaterea vagonului din respectivul tren. Conse­cința ? Evitarea unui eveni­ment de cale ferată, în mă­sură să producă daune ma­teriale, distrugerea materia­lului rulant și pierderi de vieți omenești. ANONJ Nu, nu intenționăm schim­barea profilului rubricii de față. Cele ce urmează con­stituie doar expresia dorin­ței dispecerului Ștefan Gheorghe, de la stația de autobuze I.G.D. Suceava, care ne-a adresat călduros rugămintea de a-1 elibera de amneziile altora, cum se numesc ele ? Un tablou, un certificat de naștere a­­parținînd persoanei care răspunde la numele de Mun­­teanu Violeta, născută în comuna Averești *— Huși, și o poșetă de damă, pare-se de prin părțile Pătrăuților, toate uitate în diferite auto­buze. S. Rubrică realizată de ANDRUHOVSCHI ZORI NO PAGINA 2 SPORT Fotbal divizia B CLASAMENTUL ETAPA A VI-A. 15 SEPTEMBRIE Portul Constanța — Metalul Buc­urești; Politehnica București — Flacăra Moreni; Oțelul Galați — Dunărea Giurgiu; Steagul roșu Brașov — Poiana Cîmpina; Ceahlăul Piatra Neamț — Politehnica Galați; Gloria Birlad — Metrom Brașov: C.F.R. Pașcani — Elec­tronica București; Progresul Br­ăila — Chimia Suceava­ 1. Politehnica Galați 2. Oțelul Galați 3. Chimia Suceava 4. Portul Constanța 5. Steagul roșu Brașov 6. Metalul București 7. Progresul Brăila 8. Gloria Bîrlad­ 9. Ceahlăul Piatra Neamț 10. Dunărea Giurgiu 11. Electronica Obor 12 —13. Poiana Cîmpina 12—13. Flacăra Moreni 14. C.F.R. Pașcani 15. Metrom Brașov 16. Politehnica București 5 4 0 1­13— 6 8 5311 8—7 7 5­3­0­2­13— 6 6 5­2­2­1­ 11— 5 6 5302 6—5 6 5 2 12 11— 8 5 5212 9—9 5 5 2­1­2 9—11 5 5­1­2­2 5— 5 4 5203 6—9 4 4­2­0­2 8—11 4 5122 4—8 4 5­1­2­2 6—10 4 5 2­0­3 6—11 4 5 113 9—10 3 4112 6—9 3 fotbal divizia C FORESTA FĂLTICENI - MINERUL GURA-HUMORULUI 2-1 (2-0) La Fălticeni a avut loc, du­minică, întîlnirea de fotbal dintre două reprezentante ale județului nostru în divizia C — Foresta Fălticeni și Minerul Gura - Humorului. Forestierii, afectați de înfrîngerea din e­­tapa trecută (3—0 la Iași), ți­neau neapărat să se reabilite­ze. Dar de victorie avea ne­voie și echipa din Gura­ Humo­­rului, pentru consolidarea lo­cului fruntaș în serie. Humorenii au venit la Făl­ticeni, însoțiți de o galerie care a încercat să-i susțină pe sta­dionul din Fălticeni. Spunem „a încercat“ pentru că unii su­porteri ai echipei locale, cer­tați cu bunul simț, s-au dedat la acte huliganice (au aruncați cu pietre și au adus injurii a­­cestora în momentul cînd își încurajau, corect, echipa), aba­teri ce trebuie curmate de pe terenurile de sport. De fapt, la Fălticeni nu este prima dată cînd semnalăm asemenea ati­tudini. Se pune întrebarea : ce au făcut organizatorii, oame­nii de ordine ? Adresăm aceste întrebări organelor de resort menite să ia de urgență măsu­rile cuvenite. Cît privește întîlnirea de fotbal, aceasta a avut o desfă­șurare specifică diviziei C. Meci de mare luptă, începutul par­tidei a fost caracterizat prin­­tr-un joc neconvingător, pri­mul șut pe poartă a fost abia în min. 15, cînd, de altfel, a fost înscris și primul gol. Oas­peții comit o infracțiune în propriul careu, la circa 12 me­tri de poarta apărată de Pas­­cu. Se organizează zid. Extre­ma stingă, Nae, execută foar­te bine sus, la colț, și cu toată opoziția portarului de la Mi­nerul, mingea intră în poartă. Oaspeții au o mare ocazie de a egala în min. 23, cînd o min­ge expediată­ de Socrate, de la numai 7 metri, este apărată de Tacamaș. In minutul 30, ace­lași Nae mărește avantajul e­­chipei sale printr-un gol în­scris din marginea careului mare. Acestea sunt fazele mai deosebite din prima repriză. Repriza a II-a, aduce pe oas­peți parcă mai proaspeți în ac­țiunile de atac și devin tot mai periculoși la poarta lui Taca­maș. Totuși ei nu reușesc mai mult decit să reducă din scor, cu 5 minute înainte de fluierul final. Faza s-a petrecut astfel: după două carnere consecuti­ve, fundașul central Varduca reia în plasă o minge respin­să de portarul gazdelor. Partida a fost condusă bine de o brigadă din Iași, avînd la centru pe Mircea Dron. Au jucat formațiile : Fores­ta — Tacamaș, Fodor, Bodu, Iancu, Constantin (min. 46 Pa­vel), Zăvoaie, Lind­enstein, Lu­­țac, Lontcovschi (min. 80 Zan­­cu), Nae, Ivan (min­­ 46 Con­stantin), Minerul — Pascu, Mi­ron, Varduca, Zbranca, Han­­ganu, Bondoc, Coman, Mircea, Rusu, Negrilă, Socrate. ION MĂNDRESCU Fază din meciul Foresta Fălticeni — Minerul Gura­­ Humorului BARĂUL CÎMPULUNG -­LETEA BACĂU 5-0 (3-0) începutul partidei crea im­presia că băcăoanii vor învin­ge. Chiar în primul minut, a­­ceștia au o acțiune foarte pe­riculoasă, obligîndu-l pe porta­rul Feșcu să intervină în ex­tremis, trimițînd mingea in corner. Scăpați cu fața curată din această fază, cîmpulunge­­nii încearcă să echilibreze me­ciul. Timp de aproximativ 15 minute jocul e confuz, mai mult tatonări de o parte și de alta. Apoi, fotbaliștii localnici preiau inițiativa și domină autoritar, înaintașii Rarăului acționează în viteză, sunt folo­site extremele, și șuturile pe spațiul porții nu se lasă aștep­tate. In minutul 22, Rarăul des­chide scorul. Autorul golului — Strugaru, care a tras impa­­rabil din careu, încurajați de acest gol, fotbaliștii de la Ra­răul joacă tot mai bine și du­pă 9 minute, profitînd de o e­­zitare a fundașului central bă­­căoan Timiș, se demarcă pe dreapta și de la 13 metri în­scrie 1 2—0. Pînă la sfîrșitul reprizei gazdele au încă nume­roase ocazii, dar nu finalizea­ză decit una, în minutul 39, prin Strugaru. La reluare, băcăoanii ies la atac, dar acțiunile lor ofensi­ve sînt palide, ușor destrăma­te de apărătorii Rarăului. U­­nicul înaintaș mai periculos al Letei este Firici, dar singur nu poate face mare lucru. To­tuși, la una din acțiunile ofensive, C. Papuc (Rarăul), comite henț în careu (min. 52). Penaltiul este ratat, de Dobraniș. A fost, poate, momentul psihologic al partidei. Cîmpulungenii își impun din nou superioritatea și creează faze spectaculoase, apreciate de public. Ei au oca­zii clare de a marca în minu­tele 57, 68, 75 și 89, ratate rî­nd pe rînd. In această repriză, cîmpulungenii au mai înscris două goluri prin Vasile Papuc (min. 62 și 80). Scor final: 5—0 pentru Rarăul Cîmpulung. A arbitrat bine brigada al­cătuită din Nicolae Prusac (Dorohoi) la centru, ajutat la tușă de Constantin Canară (Iași) și Petru Popovici (Boto­șani). A. ROTARU ALTE REZULTATE ÎNREGISTRATE Știința Bacău — Petrolul Moinești 1—0; Nicolina Iași — Fulgerul Dorohoi 3 — 2; Unirea Negrești — Viitorul Botoșani 0—2; Victoria Ro­man — Foresta Ciurea 1—0; Cimentul Bicaz — Minorra­­d­ul Vatra Dornei 3—1; Tex­tila Buhuși — Penicilina Iași 0—0. CLASAMENTUL ETAPA A V-A. 15 SEPTEMBRIE Cimentul Bicaz — Foresta Fălticeni ; Foresta Ciurea — Unirea Negrești ; Barăul Cîmpulung — Victoria Roman ; Nicolina Iași — Știința Bacău ; Petrolul Moinești — Penicilina Iași ; Letea Bacău — Fulgerul Dorohoi; Minerul Gura­­ Humorului — Textila Bu­huși ; Minobradul Vatra Dornei — Viitorul Botoșani. 1. Viitorul Botoșani 4 3 0 1 10— 3 11 2. Știința Bacău 4 3 0 1­4— 1 6 3. Foresta Fălticeni 4 3 0­1­8— 6 6 4. Minerul Gura­­ Humorului 4 2 11 9—5 5 5. Victoria Roman 4 2 11 5— 4 5 6. Minobradul Vatra Dornel 4 2 11 5—5 5 7. Textila Buhuși 4 12 1 12— 5 4 8. Rarăul Cîmpulung 4 2 0­2­8— 4 4 9. Petrolul Moinești 4 2 0 2­5— 3 4 10. Penicilina Iași 4 1 2 1­3— 3 4 11. Foresta Ciurea 4 2 0 2 5—6 4 12. Letea Bacău 4 2 0 2­3—10 4 13. Cimentul Bicaz 4 112 5—5 3 14. Nicolina Iași 4 112 5—7 3 15. Fulgerul Dorohoi 4 0 1­3 5—10 1 16. Unirea Negrești 4 0 0 4 4—19 6 DIALOG vXXXXXXXXXXvXXXXxv\X%VXXXXXVXXXXXXV\NXXVX\XXXXXXXVXXXVXVXXXVXX\XX\XXXXXX\XX\X\VCV\\V PINTILIE GH. BUZDEA Fălticeni , C-TIN CONSTANTINESCU Forăști : Vi s-au rezolvat cererile de recalculare a pensiei: VASILE CANTORIU Vadul Moldovei, ELENA MAGOPAT Sucevița : Dosarele dv. au fost înain­tate Ministerului Muncii vederea aprobării. La primi­în rea rezultatului veți fi în­științați. MIRCEA C. GRADINARU : Reducerea cu 30 la sută a impozitului pe salariu se aplică celor ce întrețin mai mult de trei persoane și au un salariu tarifar brut pînă la 2.500 lei. IOSIF FEYES Vatra Dornei, str. Unirii nr. 115 . In urma actului depus, vi se va face recalcularea drep­turilor de pensie. EUGENIA MAIDANIUC Siret : Salariații cu peste 1200 lei lunar nu beneficiază de ti­­chete pentru lemne. Tichetele nefolosite pînă la 1 august a.c. sînt nule. SAMOILA CARP Bosanci, I.G.O. Suceava eliberează abonamente pe ruta Bosanci — Suceava, costul unui abo­nament fiind de 110 lei. DUMITRU VARTINIUC Zaharești. Fiind remizier, acordarea alocației este condiționată de realizarea unui venit mediu lunar de minimum 700 lei. CONSTANTIN LAZA Burdujeni, str. Dr. V. Babeș nr. 3 . Sesizarea este întemeiată. Pentru slaba calitate­­ a proiec­țiilor, a comportărilor necuviin­cioase etc., operatorul Vasile Mandiuc a fost sancționat cu „mustrare cu avertisment“, NECULAI BERARU Dolhasca . Vi s-a acordat pensia cores­punzătoare gradului de inva­liditate, cu începere de la 1 mai a.c. EMÍLIÁN VARVAROI Berchișești, TÄNASE CARCEA Vicovul de Jos: Pentru întocmirea dosarului de pensie, urmează să depu­neți actele cerute de Oficiul de pensii Suceava. ILIE GHEORGHE ALEXANDRU PAULIUC Prisaca Dornei . Nu beneficiați de concediu de odihnă suplimentar, în lu­mina H.C.M. 1149/1968. ION SERAFIMOVICI Sucevița . Vi s-a trimis copia deciziei nr.1957 din 29 august a.c. Fiind pensionar de invalidi­tate cu vechime incompletă, gradul III, stagiul militar nu influențează cuantumul pen­siei. C-TIN FÎȘNEASA Horodniceni : Pentru obținerea adeverin­ței, adresați-vă filialei Arhive­­lor statului din Fălticeni, în caz că sînteți angajat, vă puteți reconstitui vechimea în muncă și prin martori, conform legii. DUMITRU CHIȚOI Rădăuți, str. Tudor Vladimirescu nr. 7. Vi s-au acordat drepturile de concediu cuvenite pe anul 1968. GHEORGHE DOLTU Fălticeni, str. Nuțu Elian nr. 17 . Pentru judecarea acțiunii privind majorarea pensiei de întreținere — în prezent sus­pendată — adresați-vă Jude­cătoriei Cîmpulung,­cerînd re­punerea pe rol a cauzei și trimiterea ei la Judecătoria Suceava. EMISIA RAȘI Suceava, str. Mihai Viteazu nr. 56 . Pentru receptoarele de cu­rent electric pe care le folo­siți (se pare că ar mai fi și altele) urmează să plătiți în timpul iernii 21 lei lunar, iar în timpul verii 29,70 lei. Fac­turarea sumelor se face o dată la 3 luni. Amănunte, la ghi­șeele I.R.E. din Suceava, str. Ștefan cel Mare nr. 24 sau în „Agenda“ pe anul în curs. GHEORGHE I. STEOROBELEA ș.a. Dorna Arini : Sesizarea dv. privitoare la nejustețea aplicării unor a­­menzi de către medicul veteri­nar loan Bogdan se confirmă. Pînă la clarificarea situației fiecărui crescător de animale s-au luat măsuri pentru sus­pendarea încasării Direcția agricolă a amenzilor­ județului ne asigură că cel vinovat de astfel de greșeli va fi sanc­ționat. Rătăciri de moment...? (Urmare din pag. I)­­. Am declarat la miliție ce mi s-a întîmplat. Chiar în a­­ceeași seară, părinții tînărului au încercat să mă „împace“, oferindu-mi bani. Am înaintat o plîngere la procuratura Ră­dăuți. Precizez că făptașul are 19 ani, este blond, tuns scurt (arici), are ochii albaștri, față prelungă, este înalt și are mîini lungi și puternice. A fost îmbrăcat atunci cu un costum gri (haina în carouri discrete), cu cămașă albă, fără cravată, și butoni negri, dreptunghiu­lari. N-am vorbit niciodată cu dînsul, nu l-am văzut de ani de zile — de cînd era mic — și m­-am mirat cît a crescut și ce îndrăzneț s-a făcut. In timpul cut ne-am luptat, a vorbit foarte puțin, dar și foarte clar. Adică îmi spunea exact ce voia de la mine. N-am de gînd să îl iert. Cer ca acest huligan să fie judecat și să-și primească pedeapsa cuvenită. Mai ales că a făcut totul premeditat, urmărin­­du-mă . ..“ . Am început cu un caz­­ final grav, deși delimitarea răs­punderilor oscilează pe o or­bită comună și inadmisibilă totdeauna. De la huliganism, „rătăciții“ pătrund uneori în zonele pure ale sentimen­telor, se îmbibă cu­ lirism și lasă, în urma lor, gustul amar al deziluziilor, de pildă. UNDE-I DUMITRU . Din Șerbăuți — Calafin­­dești, Silvia R. ne trimite o tristă poveste de dragoste: „Pe Dumitru S. Olenici l-am cunoscut acum doi ani, cînd a lucrat la cooperativa agri­colă de producție de la noi, și ne întîlneam zilnic, îmi spunea că voi fi soția lui, iar cînd a plecat la Suceava, șo­fer pe un autobuz la I.G.O., (!) a continuat să vină la mine de două ori pe săptămînă. Dar de 6 luni, de cînd știe că vom avea un copil, Du­mitru a dispărut. Am fost la părinții lui, care mi-au spus : „E plecat în lume, n-ai ce căuta la casa noastră.. ALTERNATIVE Trecută o dată prin fața instanței, Veronica B. din Rădăuți și-a asumat răspun­derea să-și crească și să-și educe copiii. La procesul de divorț, declara : „Oricît de greu mi-ar fi, nu-i las pe mina tatălui !“ A trecut un timp. Fiul cel mare, Gheorghe B., de 14 ani, e bătut și alun­gat de acasă, pentru că Ve­ronica B. vrea să-și refacă viața, dar un alt bărbat îi pune în față alternativa să-și alunge satul colindă copilul. Iar bă­străzile și e lesne de imaginat poate împinge climatul unde-r­nătos de acasă, propice nesă­in­fracțiunilor, la vîrsta lui. Dincolo de autoanaliza lucidă a faptelor, pe Veronica B. n-o poate nimeni determina să nu iubească, să nu urască, sau să nu fie indiferentă față de propriul ei copil, căci faptele nu sunt încă chiar atît de gra­ve nicit să justifice interven­ția organelor de autoritate tu­telară. Dar este nevoie de dis­­cernămînt, care din senti­mente va rezista Ce este adevărat ? timpului ? Rătăcește, oare, Veronica B. între reali­tate și închipuire ? Seriozita­tea, maturitatea de gîndire, obiectivitatea sunt singurele în măsură să dea, fiecăruia, răspunsul cerut. Unde duc rătăcirile, ce ur­mări și ce traumatisme mo­rale rămîn după un gest ne­cugetat ? Am înlocuit metaforele și considerațiile teoretice cu un ultim caz, pe care-1 oferim cititorilor... REGRETE ? Atestatul are 38 de ani, înalt, se mișcă și gesticulează e cu dezinvoltură în biroul an­chetatorului. Constantin A­­lexandru, cizmar, căsătorit, patru copii, recidivist. Uzînd de un șiretlic, refuză să se bărbierească, să primească schimburi curate de la fami­lie. — Pentru ce te afli aici ? — Domnule procuror (ape­lativul mi l-am explicat mai tîrziu), m-am eliberat de două luni. M-am certat cu vecinii și... fără să vreau ... („Fără să vrea" violează ușa unui vecin, îi sustrage o­­biecte de îmbrăcăminte și le vinde. Pus în fața faptelor, re­cunoaște. Simulează perfect paranoia, declarîndu-se per­secutat și nedreptățit, pozînd în „țap ispășitor“ pentru toate delictele ce se săvîrșesc, din cînd în cînd, în oraș. Trimis la o clinică de specialitate în Capitală, se întoarce cu infir­marea categorică a diagnos­ticului prezumtiv­. — Cît ai lucrat efectiv în producție ? — Un timp, domnule pro­curor, am fost... (nu-și a­­mintește), pe urmă . .. (tace). — Cît timp ai stat în de­tenție ? — Prima dată, pentru be­ție, patru luni (rememorează perfect). Pe urmă, pentru că mi-am bătut soția, cinci luni. Pentru scandal public, am primit trei ani, dar am stat numai un an, că am intrat în grațiere. Ultima dată, pentru furt, unsprezece luni... — Ce-ai fi putut face în toți acești ani ? — Cred că puteam munci cinstit, dar dacă am greșit... — Ce-ai de gînd după asta ? — Nu știu. (Violent) . Dom­nule procuror, cînd am să ies, mai fac una, să mă închidă iar. Și dacă ies iarăși, tot fac ceva să mă bage la loc. N-am ce să aleg altceva. Nu-mi mai trebuie nici familie, nici ne­vastă, nici copii, nimic... Căpitanul M., de la miliția orașului Fălticeni . — Nu arată să prețuiască în vreun fel viața. Obișnuit cu detențiunea, procesele, ve­de în fiecare om care îi cere socoteală pentru timpul pier­dut, un „procuror“ ... N-a știut și nici nu a vrut să se oprească la timp din prăbu­șirea morală... Față de caracterul evident al faptelor, expresia „rătă­cire de moment“ este doar motivarea naivă a unor lacune în educație, concepții, finci atitudini depășite­, deși­din ce în ce mai greu de acceptat. (1) Ne-am interesat despre caracterul, atitudinea unită, cunoscută de către obiș­să­teni, a lui Gheorghe L. „Un băiat cumsecade“, au declarat majoritatea celor întrebați. Trecea în sat drept unul din tinerii despre care nu se pot spune nici lucruri urîte, nici prea frumoase. „Unele glume, specifice vîrstei, mai făcea el“ — a conchis plutonierul M.­ șeful postului de miliție. Pus în fața faptei, Gheorghe L. a dovedit o judecată normală, înțelegînd pe deplin gravitatea situației, și a declarat că „nu și-a dat seama singur cum s-a întîmplat“, solicitînd îngăduin­ță. E curios, însă, modul cum se desfășoară procesul la ju­decătoria din Rădăuți. După cîteva amînări, inculpatul — se pare — nu poate fi adus atît de ușor în fața instanței. Deși amendat (deopotrivă cu un lucrător de m­iliție), nici el, nici cei în drept să-l aducă pe banca acuzaților, nu se gră­besc să execute legea. Este și în aceasta o continuare a a­­celei incipiente „rătăciri“ sau cineva speră că trecerea timpu­­lui va șterge o parte din gra­vitatea culpei ? (2) De la IGO Suceava, Mihai Hanca, șeful biroului personal, ne-a comunicat: „Olenici Du­mitru­­ Samoilă, născut la 17 septembrie 1935 în comuna Marginea, cu ultimul domiciliu stabil la Rădăuți, str. 1 Mai nr. 21, a fost angajatul nostru pe autobuzul 31 - Sv - 136, de la data de 5 august 1967. Pri­mind, însă, rezultatul unei a­­nalize medicale de la o clinică din Iași, din care rezulta că nu are voie să conducă autove­hicule cu călători, la data de 11 decembrie 1967 i s-a desfă­­­rmare din pagina I­­zionarea ritmică și numai cu ceea ce este necesar asigură o activitate economică efi­cientă. Stocurile, produsele de prisos sunt un balast pentru întreprindere. Cele aproape 309.000 lei dobînzi, achitate în primele 7 luni ale anului pen­tru împrumuturi restante, create de stocurile supranor­mative, vin să confirme încă o dată aceste adevăruri. Se motivează că, în ultimul timp, situația este îmbunătățită și că în anii trecuți lucrurile s­e prezentau, sub acest aspect mult mai rău. Nu poate con­stitui aceasta o motivare din moment ce se achită penali­zări de ordinul sutelor de mii de lei, din moment ce, pe de altă parte, stocurile cresc mereu. Ne-am oprit și asupra unui alt aspect, anume asupra e­­videnței bunurilor întreprin­derii. Situațiile contabile in­dică, după 7 luni, un minus la inventar de 600.000 lei. Su­ma se adaugă celorlalte chel­tuieli neeconomicoase ale în­treprinderii. Este creată de pierderile de produse în tim­pul transportului, al manipu­lărilor. Și acum unele mașini cu­ contractul de muncă. Nu știm unde se află acum“. A condus, deci, aproape luni, un autobuz în care au că­­­lătorit sute de oameni, fără să aibă dreptul și fără ca legea să sancționeze pe cei ce i-au dat în mînă volanul. Este o altă înfățișare a superficialită­ții, a lipsei de răspundere , so­cială provenită din graba de a angaja, neverificînd, oamenii. Cei ce-l cunosc, organele lo­­­cale ale administrației de stat sau tovarășii săi de muncă, sînt rugați să scrie redacției despre el, nu au benele închise ermetic. Altele se răstoarnă pe traseu și risipesc concentratele. Nu poate fi trecută cu vederea nici umiditatea mare a produ­selor, ceea ce face ca pierde­rile să fie mult, mai Sîntem asigurați însă că mari­ a­­ceste pierderi sînt sub cifra admisă, așa că, după afirma­ția unora, ar putea fi trecute cu vederea.’Este o părere gre­șită. Nu poate fi tolerată nici cea mai mică abatere cînd este vorba de bunurile statu­lui. Pe de altă parte, la ace­leași­­ produse, se înscriu plu­suri în valoare de 1,5 milioane lei. Ele rezultă în urma in­ventarelor efectuate în acest an. Care este sursa lor reală ? Erorile de evidență, perpe­tuate de la o lună la alta. Fi­resc, se pune întrebarea : ce fel de evidență este aceasta ? Există, la întreprinderea minieră „Suceava“, cum re­zultă din cele relatate, posibi­lități reale pentru ridicarea eficienței activității economice la un nivel superior. Ele se cu­vin însă folosite din plin, cu pricepere și competență, ast­fel incit și această unitate să-și aducă o contribuție în plus la sporirea avuției țării. Cheltuielile neproductive tind să se permanentizeze f In librării < 1 -y i

Next