Zori Noi, septembrie 1968 (Anul 21, nr. 6442-6466)
1968-09-11 / nr. 6450
í Notații despre deservire însemnările de față privesc cîteva fațete ale deservirii populației prin unitățile comerciale din municipiul Suceava. Din multiplele constatări ale unui control efectuat recent de Inspecția comercială de stat a municipiului și ale noastre vom consemna doar cîteva, și anume pe cele mai frapante, a căror prezență, efemeră chiar, afectează buna deservire a populației. După cum e cunoscut, în cartierul Arini funcționează unul din cele mai mari și mai frumoase complexe comerciale. Fără îndoială că interioarele și mobilierul, ultramoderne, impun și o deservire civilizată. Din nefericire, uneori comportarea vînzătorilor, lipsa lor de solicitudine, murdăria întreținută chiar de ei, nu fac o impresie dintre cele mai bune. In rafturile magazinului alimentar sunt mărfuri acoperite cu un strat subțire de praf , frigiderul destinat păstrării untului nu etalează o curățenie impecabilă , lipsesc detergenții, biscuiții preambalați și alte articole solicitate de populație. Alături, la unitatea de legume-fructe, pe lîngă struguri, nu de prima calitate așa cum vrea să demonstreze prețul, se vînd ardei mici. Cei buni se păstrează în magazia de mînă pînă după desfacerea produselor de calitate inferioară. Chiar și vitrina expune roșii, cartofi, morcovi cu pămînt, fără aspect comercial. La unitatea similară din centrul orașului se vindeau, la preț de calitatea I, struguri și roșii depreciate, li s-a interzis Deși gestionarilor să primească marfă necorespunzătoare, practica aceasta continuă. Nu din vina lucrătorilor, ci din pricina urmărilor neplăcute , cel care refuză un singur fel de marfă nu mai are dreptul la nimic altceva pentru ziua respectivă. Așa s-a întîmplat cu chioșcul din parc, ce a stat închis o zi fiindcă gestionara a încercat să aplice indicațiile conducerii, refuzînd mărfurile necorespunzătoare. Or, procedeul nu e deloc convenabil cînd ești salariat pe bază de cote procentuale. S-a luat, deci, o măsură bună (pe hîrtie numai), ca să existe o justificare (pentru orice eventualitate), dar în același timp, se face totul pentru ca aceasta să nu fie aplicată. Altfel, întreprinderea pierde. Am aflat că depozitul livrează mărfuri nesortate, acest serviciu trebuind să-l presteze vînzătorii. Ce fac atunci sortatorii de la amintita unitate ? După cine se știe, gestionarii au datoria să desfacă produsele și să le sorteze numai în cazul în care au staționat și s-au depreciat în magazin. Nicidecum să efectueze această muncă imediat ce marfa sosește din depozit. Solicitudinea lucrătorilor este deficitară mai ales în sectorul alimentației publice. Restaurantul cu autoservire „Rapid“, pentru amenajarea căruia s-au investit importante sume de bani, a fost transformat într-o ospătărie obișnuită, în care murdăria își face loc din ce în ce mai mult. Nu numai mesele veșnic pline cu sticle goale, cu veselă, gunoaiele împrăștiate pe jos, la orice oră din zi, atestă acest lucru, ci și multe altele. Recent, doi cetățeni, dorind să servească masa la unitatea în cauză, au primit mîncare alterată. Intrigați de aceasta, au sesizat redacția. Firește, ne-am deplasat la fața locului. Responsabila lipsea, iar locțiitorul replicat printr-o . . . ridicare a din umeri. La cramă, indiferența personalului față de clienți, sfidarea au depășit, se pare, orice limită. Unii consumatori sînt serviți în derîdere, iar alții, pur și simplu, ignorați. Pînă și restaurantul reprezentativ din Suceava, ce presupune o deservire ireproșabilă, a rămas de cîteva zile fără muzică. Orchestra care a concertat în timpul verii a plecat, iar trustul alimentației publice nu s-a îngrijit din vreme să găsească înlocuitori. Și doar se poartă de ani de zile discuții pe tema calității sau absenței orchestrelor din restaurante. La toate acestea am putea adăuga încă multe altele: că galantarele cofetăriilor sunt uneori goale , că la „Gospodina“ numărul sortimentelor e mult prea redus (în ziua de 15 august existau numai șnițele)« că feliile de pîine se porționează sub gramaj (așa procedează ospătară Ileana Botinaș de la cofetăria „Liliacul“) , că primirea consumatorilor nu e totdeauna suficient de ospitalieră în multe unități. Iată, deci, realități ce atestă prezența unor serioase carențe la capitolul deservirii, insuficientul efort al lucrătorilor din comerț de a ține pasul cu exigențele populației, de a privi activitatea în perspectivă. CARMEN PANA MIHAI AVRAM inspector comercial de stat Contra punct PEDALARE PERSEVERENTĂ Vasile Tipa a lui Alexa, din comuna Todirești, a sesizat în cîteva rînduri prin Intermediul ziarului, cît și direct D.R.T.A., spre a se stabili tariful legal (de 6,50 lei) pe traseul Suceava — Rădăuți (porțiunea Soloneț — Cașvana, Cașvana — Arbore, Arbore — Sosea), în loc de 8 lei cît se percepea în mod obișnuit. La rîndul său, D.R.T.A. nu s-a lăsat mai prejos: de aproape un an pedalează pe invariabilul răspuns : se vor lua măsuri pentru remedierea situației semnalate, se vor aplica sancțiuni personalului de taxare ș.a. Situația a rămas, în schimb, nemodificată. Dar să nu greșim : să dăm Cezarului ce i al Cezarului (respectiv, D.R.T.A.), s-au luat angajamente ca in circulația autobuzelor, 1970, să apară ediția 1969 — modificarea in mers la kilometri pe porțiunea indicată de sus-numitul. O nouă pedalare ? FELICITĂRI ! La data de 5 septembrie a.c., în timp ce conduceau trenul cu nr. 5671, mecanicul Ene Bordeianu și mecanicul ajutor Dumitru Opariuc au sesizat, pe parcurs, deplasarea încărcăturii unui vagon. Ca atare, în stația Dolhasca, împreună cu impiegatul de mișcare și partida de manevră, s-a procedat la aranjarea încărcăturii care, fiind formată din piese grele, a necesitat scoaterea vagonului din respectivul tren. Consecința ? Evitarea unui eveniment de cale ferată, în măsură să producă daune materiale, distrugerea materialului rulant și pierderi de vieți omenești. ANONJ Nu, nu intenționăm schimbarea profilului rubricii de față. Cele ce urmează constituie doar expresia dorinței dispecerului Ștefan Gheorghe, de la stația de autobuze I.G.D. Suceava, care ne-a adresat călduros rugămintea de a-1 elibera de amneziile altora, cum se numesc ele ? Un tablou, un certificat de naștere aparținînd persoanei care răspunde la numele de Munteanu Violeta, născută în comuna Averești *— Huși, și o poșetă de damă, pare-se de prin părțile Pătrăuților, toate uitate în diferite autobuze. S. Rubrică realizată de ANDRUHOVSCHI ZORI NO PAGINA 2 SPORT Fotbal divizia B CLASAMENTUL ETAPA A VI-A. 15 SEPTEMBRIE Portul Constanța — Metalul București; Politehnica București — Flacăra Moreni; Oțelul Galați — Dunărea Giurgiu; Steagul roșu Brașov — Poiana Cîmpina; Ceahlăul Piatra Neamț — Politehnica Galați; Gloria Birlad — Metrom Brașov: C.F.R. Pașcani — Electronica București; Progresul Brăila — Chimia Suceava 1. Politehnica Galați 2. Oțelul Galați 3. Chimia Suceava 4. Portul Constanța 5. Steagul roșu Brașov 6. Metalul București 7. Progresul Brăila 8. Gloria Bîrlad 9. Ceahlăul Piatra Neamț 10. Dunărea Giurgiu 11. Electronica Obor 12 —13. Poiana Cîmpina 12—13. Flacăra Moreni 14. C.F.R. Pașcani 15. Metrom Brașov 16. Politehnica București 5 4 0 113— 6 8 5311 8—7 7 530213— 6 6 5221 11— 5 6 5302 6—5 6 5 2 12 11— 8 5 5212 9—9 5 5 212 9—11 5 5122 5— 5 4 5203 6—9 4 4202 8—11 4 5122 4—8 4 5122 6—10 4 5 203 6—11 4 5 113 9—10 3 4112 6—9 3 fotbal divizia C FORESTA FĂLTICENI - MINERUL GURA-HUMORULUI 2-1 (2-0) La Fălticeni a avut loc, duminică, întîlnirea de fotbal dintre două reprezentante ale județului nostru în divizia C — Foresta Fălticeni și Minerul Gura - Humorului. Forestierii, afectați de înfrîngerea din etapa trecută (3—0 la Iași), țineau neapărat să se reabiliteze. Dar de victorie avea nevoie și echipa din Gura Humorului, pentru consolidarea locului fruntaș în serie. Humorenii au venit la Fălticeni, însoțiți de o galerie care a încercat să-i susțină pe stadionul din Fălticeni. Spunem „a încercat“ pentru că unii suporteri ai echipei locale, certați cu bunul simț, s-au dedat la acte huliganice (au aruncați cu pietre și au adus injurii acestora în momentul cînd își încurajau, corect, echipa), abateri ce trebuie curmate de pe terenurile de sport. De fapt, la Fălticeni nu este prima dată cînd semnalăm asemenea atitudini. Se pune întrebarea : ce au făcut organizatorii, oamenii de ordine ? Adresăm aceste întrebări organelor de resort menite să ia de urgență măsurile cuvenite. Cît privește întîlnirea de fotbal, aceasta a avut o desfășurare specifică diviziei C. Meci de mare luptă, începutul partidei a fost caracterizat printr-un joc neconvingător, primul șut pe poartă a fost abia în min. 15, cînd, de altfel, a fost înscris și primul gol. Oaspeții comit o infracțiune în propriul careu, la circa 12 metri de poarta apărată de Pascu. Se organizează zid. Extrema stingă, Nae, execută foarte bine sus, la colț, și cu toată opoziția portarului de la Minerul, mingea intră în poartă. Oaspeții au o mare ocazie de a egala în min. 23, cînd o minge expediată de Socrate, de la numai 7 metri, este apărată de Tacamaș. In minutul 30, același Nae mărește avantajul echipei sale printr-un gol înscris din marginea careului mare. Acestea sunt fazele mai deosebite din prima repriză. Repriza a II-a, aduce pe oaspeți parcă mai proaspeți în acțiunile de atac și devin tot mai periculoși la poarta lui Tacamaș. Totuși ei nu reușesc mai mult decit să reducă din scor, cu 5 minute înainte de fluierul final. Faza s-a petrecut astfel: după două carnere consecutive, fundașul central Varduca reia în plasă o minge respinsă de portarul gazdelor. Partida a fost condusă bine de o brigadă din Iași, avînd la centru pe Mircea Dron. Au jucat formațiile : Foresta — Tacamaș, Fodor, Bodu, Iancu, Constantin (min. 46 Pavel), Zăvoaie, Lindenstein, Luțac, Lontcovschi (min. 80 Zancu), Nae, Ivan (min 46 Constantin), Minerul — Pascu, Miron, Varduca, Zbranca, Hanganu, Bondoc, Coman, Mircea, Rusu, Negrilă, Socrate. ION MĂNDRESCU Fază din meciul Foresta Fălticeni — Minerul Gura Humorului BARĂUL CÎMPULUNG -LETEA BACĂU 5-0 (3-0) începutul partidei crea impresia că băcăoanii vor învinge. Chiar în primul minut, aceștia au o acțiune foarte periculoasă, obligîndu-l pe portarul Feșcu să intervină în extremis, trimițînd mingea in corner. Scăpați cu fața curată din această fază, cîmpulungenii încearcă să echilibreze meciul. Timp de aproximativ 15 minute jocul e confuz, mai mult tatonări de o parte și de alta. Apoi, fotbaliștii localnici preiau inițiativa și domină autoritar, înaintașii Rarăului acționează în viteză, sunt folosite extremele, și șuturile pe spațiul porții nu se lasă așteptate. In minutul 22, Rarăul deschide scorul. Autorul golului — Strugaru, care a tras imparabil din careu, încurajați de acest gol, fotbaliștii de la Rarăul joacă tot mai bine și după 9 minute, profitînd de o ezitare a fundașului central băcăoan Timiș, se demarcă pe dreapta și de la 13 metri înscrie 1 2—0. Pînă la sfîrșitul reprizei gazdele au încă numeroase ocazii, dar nu finalizează decit una, în minutul 39, prin Strugaru. La reluare, băcăoanii ies la atac, dar acțiunile lor ofensive sînt palide, ușor destrămate de apărătorii Rarăului. Unicul înaintaș mai periculos al Letei este Firici, dar singur nu poate face mare lucru. Totuși, la una din acțiunile ofensive, C. Papuc (Rarăul), comite henț în careu (min. 52). Penaltiul este ratat, de Dobraniș. A fost, poate, momentul psihologic al partidei. Cîmpulungenii își impun din nou superioritatea și creează faze spectaculoase, apreciate de public. Ei au ocazii clare de a marca în minutele 57, 68, 75 și 89, ratate rînd pe rînd. In această repriză, cîmpulungenii au mai înscris două goluri prin Vasile Papuc (min. 62 și 80). Scor final: 5—0 pentru Rarăul Cîmpulung. A arbitrat bine brigada alcătuită din Nicolae Prusac (Dorohoi) la centru, ajutat la tușă de Constantin Canară (Iași) și Petru Popovici (Botoșani). A. ROTARU ALTE REZULTATE ÎNREGISTRATE Știința Bacău — Petrolul Moinești 1—0; Nicolina Iași — Fulgerul Dorohoi 3 — 2; Unirea Negrești — Viitorul Botoșani 0—2; Victoria Roman — Foresta Ciurea 1—0; Cimentul Bicaz — Minorradul Vatra Dornei 3—1; Textila Buhuși — Penicilina Iași 0—0. CLASAMENTUL ETAPA A V-A. 15 SEPTEMBRIE Cimentul Bicaz — Foresta Fălticeni ; Foresta Ciurea — Unirea Negrești ; Barăul Cîmpulung — Victoria Roman ; Nicolina Iași — Știința Bacău ; Petrolul Moinești — Penicilina Iași ; Letea Bacău — Fulgerul Dorohoi; Minerul Gura Humorului — Textila Buhuși ; Minobradul Vatra Dornei — Viitorul Botoșani. 1. Viitorul Botoșani 4 3 0 1 10— 3 11 2. Știința Bacău 4 3 0 14— 1 6 3. Foresta Fălticeni 4 3 018— 6 6 4. Minerul Gura Humorului 4 2 11 9—5 5 5. Victoria Roman 4 2 11 5— 4 5 6. Minobradul Vatra Dornel 4 2 11 5—5 5 7. Textila Buhuși 4 12 1 12— 5 4 8. Rarăul Cîmpulung 4 2 028— 4 4 9. Petrolul Moinești 4 2 0 25— 3 4 10. Penicilina Iași 4 1 2 13— 3 4 11. Foresta Ciurea 4 2 0 2 5—6 4 12. Letea Bacău 4 2 0 23—10 4 13. Cimentul Bicaz 4 112 5—5 3 14. Nicolina Iași 4 112 5—7 3 15. Fulgerul Dorohoi 4 0 13 5—10 1 16. Unirea Negrești 4 0 0 4 4—19 6 DIALOG vXXXXXXXXXXvXXXXxv\X%VXXXXXVXXXXXXV\NXXVX\XXXXXXXVXXXVXVXXXVXX\XX\XXXXXX\XX\X\VCV\\V PINTILIE GH. BUZDEA Fălticeni , C-TIN CONSTANTINESCU Forăști : Vi s-au rezolvat cererile de recalculare a pensiei: VASILE CANTORIU Vadul Moldovei, ELENA MAGOPAT Sucevița : Dosarele dv. au fost înaintate Ministerului Muncii vederea aprobării. La primiîn rea rezultatului veți fi înștiințați. MIRCEA C. GRADINARU : Reducerea cu 30 la sută a impozitului pe salariu se aplică celor ce întrețin mai mult de trei persoane și au un salariu tarifar brut pînă la 2.500 lei. IOSIF FEYES Vatra Dornei, str. Unirii nr. 115 . In urma actului depus, vi se va face recalcularea drepturilor de pensie. EUGENIA MAIDANIUC Siret : Salariații cu peste 1200 lei lunar nu beneficiază de tichete pentru lemne. Tichetele nefolosite pînă la 1 august a.c. sînt nule. SAMOILA CARP Bosanci, I.G.O. Suceava eliberează abonamente pe ruta Bosanci — Suceava, costul unui abonament fiind de 110 lei. DUMITRU VARTINIUC Zaharești. Fiind remizier, acordarea alocației este condiționată de realizarea unui venit mediu lunar de minimum 700 lei. CONSTANTIN LAZA Burdujeni, str. Dr. V. Babeș nr. 3 . Sesizarea este întemeiată. Pentru slaba calitate a proiecțiilor, a comportărilor necuviincioase etc., operatorul Vasile Mandiuc a fost sancționat cu „mustrare cu avertisment“, NECULAI BERARU Dolhasca . Vi s-a acordat pensia corespunzătoare gradului de invaliditate, cu începere de la 1 mai a.c. EMÍLIÁN VARVAROI Berchișești, TÄNASE CARCEA Vicovul de Jos: Pentru întocmirea dosarului de pensie, urmează să depuneți actele cerute de Oficiul de pensii Suceava. ILIE GHEORGHE ALEXANDRU PAULIUC Prisaca Dornei . Nu beneficiați de concediu de odihnă suplimentar, în lumina H.C.M. 1149/1968. ION SERAFIMOVICI Sucevița . Vi s-a trimis copia deciziei nr.1957 din 29 august a.c. Fiind pensionar de invaliditate cu vechime incompletă, gradul III, stagiul militar nu influențează cuantumul pensiei. C-TIN FÎȘNEASA Horodniceni : Pentru obținerea adeverinței, adresați-vă filialei Arhivelor statului din Fălticeni, în caz că sînteți angajat, vă puteți reconstitui vechimea în muncă și prin martori, conform legii. DUMITRU CHIȚOI Rădăuți, str. Tudor Vladimirescu nr. 7. Vi s-au acordat drepturile de concediu cuvenite pe anul 1968. GHEORGHE DOLTU Fălticeni, str. Nuțu Elian nr. 17 . Pentru judecarea acțiunii privind majorarea pensiei de întreținere — în prezent suspendată — adresați-vă Judecătoriei Cîmpulung,cerînd repunerea pe rol a cauzei și trimiterea ei la Judecătoria Suceava. EMISIA RAȘI Suceava, str. Mihai Viteazu nr. 56 . Pentru receptoarele de curent electric pe care le folosiți (se pare că ar mai fi și altele) urmează să plătiți în timpul iernii 21 lei lunar, iar în timpul verii 29,70 lei. Facturarea sumelor se face o dată la 3 luni. Amănunte, la ghișeele I.R.E. din Suceava, str. Ștefan cel Mare nr. 24 sau în „Agenda“ pe anul în curs. GHEORGHE I. STEOROBELEA ș.a. Dorna Arini : Sesizarea dv. privitoare la nejustețea aplicării unor amenzi de către medicul veterinar loan Bogdan se confirmă. Pînă la clarificarea situației fiecărui crescător de animale s-au luat măsuri pentru suspendarea încasării Direcția agricolă a amenzilor județului ne asigură că cel vinovat de astfel de greșeli va fi sancționat. Rătăciri de moment...? (Urmare din pag. I). Am declarat la miliție ce mi s-a întîmplat. Chiar în aceeași seară, părinții tînărului au încercat să mă „împace“, oferindu-mi bani. Am înaintat o plîngere la procuratura Rădăuți. Precizez că făptașul are 19 ani, este blond, tuns scurt (arici), are ochii albaștri, față prelungă, este înalt și are mîini lungi și puternice. A fost îmbrăcat atunci cu un costum gri (haina în carouri discrete), cu cămașă albă, fără cravată, și butoni negri, dreptunghiulari. N-am vorbit niciodată cu dînsul, nu l-am văzut de ani de zile — de cînd era mic — și m-am mirat cît a crescut și ce îndrăzneț s-a făcut. In timpul cut ne-am luptat, a vorbit foarte puțin, dar și foarte clar. Adică îmi spunea exact ce voia de la mine. N-am de gînd să îl iert. Cer ca acest huligan să fie judecat și să-și primească pedeapsa cuvenită. Mai ales că a făcut totul premeditat, urmărindu-mă . ..“ . Am început cu un caz final grav, deși delimitarea răspunderilor oscilează pe o orbită comună și inadmisibilă totdeauna. De la huliganism, „rătăciții“ pătrund uneori în zonele pure ale sentimentelor, se îmbibă cu lirism și lasă, în urma lor, gustul amar al deziluziilor, de pildă. UNDE-I DUMITRU . Din Șerbăuți — Calafindești, Silvia R. ne trimite o tristă poveste de dragoste: „Pe Dumitru S. Olenici l-am cunoscut acum doi ani, cînd a lucrat la cooperativa agricolă de producție de la noi, și ne întîlneam zilnic, îmi spunea că voi fi soția lui, iar cînd a plecat la Suceava, șofer pe un autobuz la I.G.O., (!) a continuat să vină la mine de două ori pe săptămînă. Dar de 6 luni, de cînd știe că vom avea un copil, Dumitru a dispărut. Am fost la părinții lui, care mi-au spus : „E plecat în lume, n-ai ce căuta la casa noastră.. ALTERNATIVE Trecută o dată prin fața instanței, Veronica B. din Rădăuți și-a asumat răspunderea să-și crească și să-și educe copiii. La procesul de divorț, declara : „Oricît de greu mi-ar fi, nu-i las pe mina tatălui !“ A trecut un timp. Fiul cel mare, Gheorghe B., de 14 ani, e bătut și alungat de acasă, pentru că Veronica B. vrea să-și refacă viața, dar un alt bărbat îi pune în față alternativa să-și alunge satul colindă copilul. Iar băstrăzile și e lesne de imaginat poate împinge climatul unde-rnătos de acasă, propice nesăinfracțiunilor, la vîrsta lui. Dincolo de autoanaliza lucidă a faptelor, pe Veronica B. n-o poate nimeni determina să nu iubească, să nu urască, sau să nu fie indiferentă față de propriul ei copil, căci faptele nu sunt încă chiar atît de grave nicit să justifice intervenția organelor de autoritate tutelară. Dar este nevoie de discernămînt, care din sentimente va rezista Ce este adevărat ? timpului ? Rătăcește, oare, Veronica B. între realitate și închipuire ? Seriozitatea, maturitatea de gîndire, obiectivitatea sunt singurele în măsură să dea, fiecăruia, răspunsul cerut. Unde duc rătăcirile, ce urmări și ce traumatisme morale rămîn după un gest necugetat ? Am înlocuit metaforele și considerațiile teoretice cu un ultim caz, pe care-1 oferim cititorilor... REGRETE ? Atestatul are 38 de ani, înalt, se mișcă și gesticulează e cu dezinvoltură în biroul anchetatorului. Constantin Alexandru, cizmar, căsătorit, patru copii, recidivist. Uzînd de un șiretlic, refuză să se bărbierească, să primească schimburi curate de la familie. — Pentru ce te afli aici ? — Domnule procuror (apelativul mi l-am explicat mai tîrziu), m-am eliberat de două luni. M-am certat cu vecinii și... fără să vreau ... („Fără să vrea" violează ușa unui vecin, îi sustrage obiecte de îmbrăcăminte și le vinde. Pus în fața faptelor, recunoaște. Simulează perfect paranoia, declarîndu-se persecutat și nedreptățit, pozînd în „țap ispășitor“ pentru toate delictele ce se săvîrșesc, din cînd în cînd, în oraș. Trimis la o clinică de specialitate în Capitală, se întoarce cu infirmarea categorică a diagnosticului prezumtiv. — Cît ai lucrat efectiv în producție ? — Un timp, domnule procuror, am fost... (nu-și amintește), pe urmă . .. (tace). — Cît timp ai stat în detenție ? — Prima dată, pentru beție, patru luni (rememorează perfect). Pe urmă, pentru că mi-am bătut soția, cinci luni. Pentru scandal public, am primit trei ani, dar am stat numai un an, că am intrat în grațiere. Ultima dată, pentru furt, unsprezece luni... — Ce-ai fi putut face în toți acești ani ? — Cred că puteam munci cinstit, dar dacă am greșit... — Ce-ai de gînd după asta ? — Nu știu. (Violent) . Domnule procuror, cînd am să ies, mai fac una, să mă închidă iar. Și dacă ies iarăși, tot fac ceva să mă bage la loc. N-am ce să aleg altceva. Nu-mi mai trebuie nici familie, nici nevastă, nici copii, nimic... Căpitanul M., de la miliția orașului Fălticeni . — Nu arată să prețuiască în vreun fel viața. Obișnuit cu detențiunea, procesele, vede în fiecare om care îi cere socoteală pentru timpul pierdut, un „procuror“ ... N-a știut și nici nu a vrut să se oprească la timp din prăbușirea morală... Față de caracterul evident al faptelor, expresia „rătăcire de moment“ este doar motivarea naivă a unor lacune în educație, concepții, finci atitudini depășite, deșidin ce în ce mai greu de acceptat. (1) Ne-am interesat despre caracterul, atitudinea unită, cunoscută de către obișsăteni, a lui Gheorghe L. „Un băiat cumsecade“, au declarat majoritatea celor întrebați. Trecea în sat drept unul din tinerii despre care nu se pot spune nici lucruri urîte, nici prea frumoase. „Unele glume, specifice vîrstei, mai făcea el“ — a conchis plutonierul M. șeful postului de miliție. Pus în fața faptei, Gheorghe L. a dovedit o judecată normală, înțelegînd pe deplin gravitatea situației, și a declarat că „nu și-a dat seama singur cum s-a întîmplat“, solicitînd îngăduință. E curios, însă, modul cum se desfășoară procesul la judecătoria din Rădăuți. După cîteva amînări, inculpatul — se pare — nu poate fi adus atît de ușor în fața instanței. Deși amendat (deopotrivă cu un lucrător de miliție), nici el, nici cei în drept să-l aducă pe banca acuzaților, nu se grăbesc să execute legea. Este și în aceasta o continuare a acelei incipiente „rătăciri“ sau cineva speră că trecerea timpului va șterge o parte din gravitatea culpei ? (2) De la IGO Suceava, Mihai Hanca, șeful biroului personal, ne-a comunicat: „Olenici Dumitru Samoilă, născut la 17 septembrie 1935 în comuna Marginea, cu ultimul domiciliu stabil la Rădăuți, str. 1 Mai nr. 21, a fost angajatul nostru pe autobuzul 31 - Sv - 136, de la data de 5 august 1967. Primind, însă, rezultatul unei analize medicale de la o clinică din Iași, din care rezulta că nu are voie să conducă autovehicule cu călători, la data de 11 decembrie 1967 i s-a desfărmare din pagina Izionarea ritmică și numai cu ceea ce este necesar asigură o activitate economică eficientă. Stocurile, produsele de prisos sunt un balast pentru întreprindere. Cele aproape 309.000 lei dobînzi, achitate în primele 7 luni ale anului pentru împrumuturi restante, create de stocurile supranormative, vin să confirme încă o dată aceste adevăruri. Se motivează că, în ultimul timp, situația este îmbunătățită și că în anii trecuți lucrurile se prezentau, sub acest aspect mult mai rău. Nu poate constitui aceasta o motivare din moment ce se achită penalizări de ordinul sutelor de mii de lei, din moment ce, pe de altă parte, stocurile cresc mereu. Ne-am oprit și asupra unui alt aspect, anume asupra evidenței bunurilor întreprinderii. Situațiile contabile indică, după 7 luni, un minus la inventar de 600.000 lei. Suma se adaugă celorlalte cheltuieli neeconomicoase ale întreprinderii. Este creată de pierderile de produse în timpul transportului, al manipulărilor. Și acum unele mașini cu contractul de muncă. Nu știm unde se află acum“. A condus, deci, aproape luni, un autobuz în care au călătorit sute de oameni, fără să aibă dreptul și fără ca legea să sancționeze pe cei ce i-au dat în mînă volanul. Este o altă înfățișare a superficialității, a lipsei de răspundere , socială provenită din graba de a angaja, neverificînd, oamenii. Cei ce-l cunosc, organele locale ale administrației de stat sau tovarășii săi de muncă, sînt rugați să scrie redacției despre el, nu au benele închise ermetic. Altele se răstoarnă pe traseu și risipesc concentratele. Nu poate fi trecută cu vederea nici umiditatea mare a produselor, ceea ce face ca pierderile să fie mult, mai Sîntem asigurați însă că mari aceste pierderi sînt sub cifra admisă, așa că, după afirmația unora, ar putea fi trecute cu vederea.’Este o părere greșită. Nu poate fi tolerată nici cea mai mică abatere cînd este vorba de bunurile statului. Pe de altă parte, la aceleași produse, se înscriu plusuri în valoare de 1,5 milioane lei. Ele rezultă în urma inventarelor efectuate în acest an. Care este sursa lor reală ? Erorile de evidență, perpetuate de la o lună la alta. Firesc, se pune întrebarea : ce fel de evidență este aceasta ? Există, la întreprinderea minieră „Suceava“, cum rezultă din cele relatate, posibilități reale pentru ridicarea eficienței activității economice la un nivel superior. Ele se cuvin însă folosite din plin, cu pricepere și competență, astfel incit și această unitate să-și aducă o contribuție în plus la sporirea avuției țării. Cheltuielile neproductive tind să se permanentizeze f In librării < 1 -y i