Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)
1969-10-09 / nr. 6786
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6786 | l’or 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani ZILE DECISIVE PENTRU SOARTA RECOLTEI PREZENTE $1 VIITOARE! Imperativul principal: Să se lucreze zi și noapte! Cum își îndeplinesc îndatoririle cooperatorii din Drăgoești ? De la bun început, trebuie să spunem că o parte dintre ei merită toată stima pentru eforturile pe care le fac, pentru contribuția hotărîtoare ce și-o aduc, în aceste zile, la strînsul recoltei prezente și la punerea bazei necesare pentru producția anului viitor. în același timp, nu puțini sînt cei care dau dovadă de lipsă de conștiinciozitate. O discuție purtată cu instructorul Comitetului județean de partid, Pavel Stănică, secretarul comitetului comunal de partid, Vasile Baluș, instructorul uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, Nicolae Găneanu, și contabila cooperativei agricole, Maria Seserman, ne-a relevat că, în prezent, din cele 1.200 de brațe de muncă participă zilnic la lucru doar 400 — 450, adică aproximativ o treime. Rezultatul ? O viteză de melc la recoltatul cartofilor : acum trei zile, aici mai rămăseseră de strîns tuberculii de pe aproape 200 de ha, din 312 ocupate cu această cultură, dar continua să se meargă cu o viteză zilnică de 10—12 hectare, ceea ce poate duce la prelungirea acțiunii pînă către sfîrșitul lunii în curs; în același timp, nu erau finalizate alte lucrări, cărora le trecuse termenul de mult : recoltarea inului (care trebuia terminată de acum o lună) se făcuse doar de pe 90 din cele 120 ha, iar coasa a doua la trifoi (120 ha.) nu începuse încă. Ne-am interesat ce fac cei aproximativ 800 de cooperatori care lipsesc de pe cîmp ? „Unii sînt plecați din comună, alții stau, pur și simplu, acasă“ — a fost răspunsul. Majoritatea acestora sînt din brigăzile I, a II-a și a IV-a. Am discutat cu șeful primei brigăzi — Nicolae Nifan : — Cîți cartofi s-au recoltat în brigada dumneavoastră ? — 16 hectare din 44. (Adevărul este că membrii brigăzii au strîns recolta doar de pe 6 ha. De pe celelalte 10 ha. au adunat-o elevii, cei sosiți la practică și muncă patriotică). — Și cîți cooperatori vin zilnic la lucru ? — l-am mai întrebat pe brigadier. — 41 — 42, uneori 20—30, din 120. De fapt, din 100, căci vreo 19 . . . sînt plecați, din primăvară, în alte brigăzi. Da, oamenii au plecat în alte brigăzi, pentru că lui Nizan i-a fost greu să definitiveze, de la bun început, organizarea muncii și în cadrul echipelor, lăsînd totul la voia întîmplării, pe seama șefilor de echipă. Acest aspect l-am aflat, însă, de la alții. Brigadierul tăcea. Tot de la alții am aflat că membrii brigăzii sale — cei care se prezintă, totuși, pe cîmp — lucrează „boierește“, sosesc pe tarla cam pe la ora 8 — 9, după două - trei ore pleacă acasă, stau la masă, fac amiaza, apoi se întorc de mai lucrează cite ceva pînă pe la orele 16 și . . . gata ziua. Așa s-a întîmplat și luni, de pildă , cu o oră înainte de amiază, în brigada lui nu se mai aflau la strîns cartofii de pe o tarla din apropierea satului decit ... 4 cooperatori. Cu mare greutate am reușit să aflăm de la el numele cîtorva dintre cei care cred că agricultura se poate face amăgind-o cu două - trei ore de lucru pe zi sau cu speranța că vor munci alții în locul lor, ei nedepunînd nici un efort : Constantin Dobrea, Elena Nițan, Eufrosina Anchidin, Domnica Gh. Dobrea, Maria I. Brădățean, Minodora C. Nițan, Veronica Gh. Popescu, Zenovia I. Bondar și . . . înșiși șefii de echipă Grigore Anchidin și Nicolae Popescu, care procedează la fel. Brigadierul părea, însă, indiferent , un fel de om „lasă-mă să te las“. Dar nu numai în brigada lui Nisan se pierde în acest mod timpul. în general, în această cooperativă, s-a încetățenit practica rușinoasă de a se sta degeaba, păgubindu-se astfel atît avutul comun cit și cel al fiecăruia. De cum bărbatul intră în vreun serviciu sau lucrează pe vreun șantier, soția socotește că ei DUMITRU TURTĂ (Continuare în pagina a III-a) EȘTI COOPERATOR ? LOCUI TĂU E PE CIMP! # Pierderi de timp, de recoltă și de... bani la Drăgoești ® Lipsă de conștiinciozitate și... viteză de melc • Se lucrează „boierește“ ® De cînd bărbatul a devenit brigadier... © Acum se văd consecințele neglijențelor de la început de an în organizarea muncii Proletari din toate țările, uniți-vă ) Terminarea însămînțării griului nu suportă nici o amînare Unitățile agricole din județul nostru au beneficiat, în ultima săptămînă, de un timp frumos, favorabil recoltărilor tîrzii și semănatului griului. Printr-o bună organizare a muncii și folosirea din plin a capacităților de lucru, a mijloacelor mecanizate și a atelajelor, în multe locuri s-a înregistrat un intens ritm de lucru. In afară de cooperativele agricole de producție care au terminat recoltajul și care au fost menționate în ziarul nostru, sunt, într-un stadiu avansat, și cele din Horodnicu de Jos, Pleșești, Grămești, Calafindești, Mihoveni. Este cunoscut că sporirea producției de cereale reprezintă una din sarcinile importante prevăzute în actualul plan cincinal, iar în cadrul acesteia, creșterea continuă a producției de grîu ocupă un loc deosebit. Așa cum a reieșit și din recenta cuvîntare a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, rostită cu prilejul sărbătoririi „Zilei recoltei“, pentru a folosi din plin marile rezerve de sporire a producției vegetale de care dispune agricultura, este necesar ca însămințările să se facă la un nivel agrotehnic cit mai bun. Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a III-a) notes Noi dispozitive de înaltă tehnicitate în industria locală Preocupat de perfecționarea procesului de producție în unitățile economice, ing. Gheorghe Buțincu, directorul direcției județene a industriei locale, a realizat mai multe dispozitive, aflate acum in curs de experimentare. Este vorba de o masă de tăiat cărămizi cu comandă electromagnetică, utilaj care prezintă unele avantaje, luînd în considerare faptul că acesta are o greutate de 120- 150 kg. (cel aflat în funcțiune în momentul de față cîntărește 1.000 kg.). O altă idee tehnică este concretizată în „Presa vacuum de fasonat cărămizi și țigle, cu un singur ax“. Acest utilaj are următoarele calități : reduce consumul de energie electrică, prelucrează mai bine produsele, aduce economii importante de metal prelucrat. Același inginer este autorul unei mașini de tăiat, săpat și stors turba. Aceasta va da posibilitatea sporirii producției de turbă și va reduce costul întregului proces tehnologic cu 200 de lei la fiecare tonă. Cursurile universităților muncitorească și populară din Suceava în anul de învățămînt 1969—1970, universitatea muncitorească și universitatea populară, organizate de către Consiliul municipal al sindicatelor și Comitetul municipal pentru cultură și artă — Suceava, vor funcționa cu următoarele cursuri : știința conducerii și organizării producției ; științe tehnice : industria lemnului, chimie, construcții ; probleme de legislație ale Republicii Socialiste România ; arta filmului și a fotografiei ; mica enciclopedie ; din istoria civilizației și culturii românești ; pedagogia familiei, arta și problemele ei ; cunoștințe medicale; psihosociologia relațiilor umane ; limbi străine : engleza — anii I, II, III, germana — anul I, franceza — anul I, italiana — anul I. Deschiderea cursurilor va avea loc în ziua de 23 octombrie, ora 18,00, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor din municipiu, într-o atmosferă sărbătorească, specifică, în aceste zile, tuturor organizațiilor de pionieri din județul nostru, a avut loc, recent, la Școala generală din Broșteni — comuna Drăgușeni, adunarea de ieșire din pionierat a elevilor clasei VIII-a și de primire în cea a mai tinără organizație, a școlarilor clasei a III-a. Foștii pionieri le-au vorbit celor mici, în cuvinte pline de emoție, despre cele mai frumoase momente din viața de miers, le-au împărtășit piodin experiența lor. După un schimb de cadouri și amintiri, a urmat un program artistic, în care ei și-au exprimat, în limbajul sensibil al cintecului și poeziei, dragostea fierbinte față de patrie și partid, optimismul și angajamentul de a învăța cu și mai mare singuință. Clubul Stațiunii balneare din Vatra Dornei, care timp de cîteva luni a fost închis pentru reparații capitale, și-a reînceput activitatea. Lucrările de renovare au constat din schimbarea instalațiilor de încălzire centrală și electrică, înlocuirea parchetului, văruit și sport. La două dintre vilele stațiunii, cu o capacitate de cazare de 70 de locuri, s-a introdus încălzire centrală. Aceste noi schimbări, ca și aprovizionarea cu alimente și combustibil pentru sezonul rece, dau garanția că cei sosiți aici la odihnă și tratament au asigurate condiții dintre cele mai bune. Din nou despre ritmul nesatisfăcător al transportului cartofilor contractați . Baza de preluare Dârmănești, într-o zi așteaptă, însă, cantități mult mai mari. A. Așa cum se vede în fotografia alăturată, pe rampa bazei de preluare a cartofilor din Dârmănești, în ziua de 7 octombrie a.c. descărca doar un singur camion venit de la C.A.P. Măriței, la care s-a adăugat, pînă seara, încă unul De altfel, cooperativele DÂRMĂNEȘTI, CALAFINDEȘTI, COSTINA, PĂTRAUȚI, ȘERBAUȚI și MARIȚEI abia au predat 2—10 », din cantitatea datorată statului. Numeroși beneficiari venit din diferite puncte ale țării așteptau în zadar sosirea cantităților repartizate spre a le ridica de la acest centru. Curios era, de asemenea, și faptul că merceologul principal de la C.S.F. Rădăuți, Ambrozie Simota, nu cunoștea încă situația de fapt din unitățile agricole cu care avea contractat cartofii .... Avînd în vedere faptul că stricta îndeplinire a obligațiilor contractuale constituie o îndatorire legiferată, conducerile cooperativelor agricole cu producție trebuie să urgenteze trierea recoltei de cartofi și transportarea în cel mai scurt timp a cantității destinată fondului central al statului, s-au preluat doar 8 tone . Beneficiarii notes HOTARÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a din alte unități agriculturii și agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în cooperativele agricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariați din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cît și în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor, din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, —de rezultatele complete ale activității pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — IMA — vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cît și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lucrări de calitate cît mai bună și la timpul optim în cooperativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă și de gratificații la finele anului în funcție de depășirea venitului net pe termă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depășirea producției planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obținute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cît și condițiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde reglementări care, ținînd seama de condițiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaților permanenți, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție să acorde specialiștilor agricoli din C.A.P. pentru contribuția adusă la realizarea planului cooperativei o retribuție de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite președintelui, iar pentru depășirea sarcinilor de producție o retribuție suplimentară la nivelul celei primite de președinte. Introducerea noului s Sistem de salarizare și majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al X-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în același timp un puternic stimulent pentru salariații din toate unitățile acestui important sector al economiei naționale, in vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico - materiale și a forței de muncă pentru obținerea unor producții sporite atît în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populației cu produse agroalimentare, cît și a industriei cu materii prime. Aprofundarea și însușirea ideilor Congresului al X-leaobiectivul central al învățămîntului de partid în noul an de studiu Noul an de studiu în învățămîntul de partid, care va începe la orașe la 15 octombrie, iar la sate — după încheierea campaniei agricole de toamnă, avînd ca obiectiv central aprofundarea și însușirea ideilor de excepțională însemnătate principială și practică ale Congresului al X-lea, se bucură de o atenție deosebită din partea organelor și organizațiilor de partid din județul nostru. Luînd din timp măsurile corespunzătoare pentru pregătirea deschiderii noului an de studiu, organizațiile de bază, în urma unei largi consultări cu membrii de partid, au stabilit formele de învățămînt, birourile comitetelor municipale orășenești și comunale de partid au confirmat lectorii și propagandiștii. Cu ajutorul cabinetului județean de partid, prin cursul de patru zile organizat la Suceava și în cadrul instruirilor organizate de comitetele municipal și orășenești de partid, s-a făcut pregătirea teoretică și metodică a lectorilor și propagandiștilor. Se poate, deci, spune că acum, în preajma deschiderii noului an de studiu în învățămîntul de partid, știu spre ce trebuie să-și îndrepte atenția atît lectorii și propagandiștii, cît și majoritatea cursanților. începerea în bune condițiuni a noului an de studiu în învățămîntul de partid depinde, în mare măsură, și de felul în care organele și organizațiile de partid se preocupă ca, pe baza concluziilor desprinse din neajunsurile care s-au manifestat în ultimul an de învățămînt, să găsească cele mai potrivite soluții care să ducă la ridicarea conținutului și eficienței studiului. Anul trecut, cînd peste 80 la sută din numărul comuniștilor au studiat problemele fundamentale ale politicii interne și externe a partidului, teme privind economia industrială și agrară, normele vieții interne de partid, educația moral - cetățenească, probleme teoretice de economie, filozofie, istorie etc., s-au obținut, după cum se știe, unele rezultate bune atît sub aspectul desfășurării și conținutului învățămîntului, cît și al eficienței lui. S-au semnalat însă și multe deficiențe. Pentru ca să nu se mai repete și în noul an, considerăm că e absolut necesar să ne oprim asupra cîtorva dintre ele, astfel ca organele și organizațiile de partid să acționeze de pe acum pentru prevenirea lor. Una dintre cele mai mari carențe a constituit-o faptul că activitatea unor cursuri și cercuri nu a fost strîns legată de sarcinile concrete ale organizațiilor de partid. Birourile și comitetele organizațiilor de partid, lectorii și propagandiștii nu au insistat în suficientă măsură pentru cunoașterea temeinică a documentelor de partid și de stat, deși aceasta era o cerință esențială în vederea mobilizării maselor la îndeplinirea tuturor sarcinilor stabilite. In unele locuri, expunerile și, mai ales, dezbaterile au avut un caracter școlăresc, formal, neatractiv. Nu peste tot s-a acționat cu destulă fermitate pentru ridicarea gradului de combativitate al cursanților față de aspectele negative și cazurile de manifestare a atitudinii înapoiate care se mai OCTAV MQNORANU directorul Cabinetului județean de partid Suceava (Continuare în pagina a III-a) t r~ i • CONSTRUCȚIA FABRICII DE ULEI DIN CONSTANȚA, obiectiv prevăzut să intre în producție în trimestrul al treilea a anului viitor, se află în avans față de graficele de execuție. Sunt în plină desfășurare lucrările de montare a mașinilor și i instalațiilor — presele de ulei, elevatoarele pentru sămîntai, prăsitoarele automate, cazanele de la centrala termică. ’ 1 1 Noua unitate a industriei alimentare constănțene va realiza , o producție anuală de 50.000 tone ulei și importante cantități de șroturi. * ^ 1 . • LA deva a fost data in folosinta noua la clădire a centrului de cercetări miniere. Construcția are o suprafață utilă de 1.500 m.p., săli de studiu și la laboratoare destinate investigației științifice și experimentării și procedeelor de lucru în domeniul exploatării și preparării minereurilor. In cadrul centrului se fac cercetări privind îmbunătățirea tehnologiei și sporirea eficienței economice a projoducției la minele de fier de la Teliuc și Ghelar, exploatările 11 și uzinele de preparare din Deva, Muncel, Certej și alte a««- 1menea unități. | I