Zori Noi, octombrie 1969 (Anul 22, nr. 6779-6805)

1969-10-09 / nr. 6786

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6786 | l’or 9 octombrie 1969 4 pagini 30 bani ZILE DECISIVE PENTRU SOARTA RECOLTEI PREZENTE $1 VIITOARE! Imperativul principal: Să se lucreze zi și noapte! Cum își îndeplinesc îndato­ririle cooperatorii din Drăgo­­ești ? De la bun început, tre­buie să spunem că o parte dintre ei merită toată stima pentru eforturile pe care le fac, pentru contribuția hotă­­rîtoare ce și-o aduc, în aces­te zile, la strînsul recoltei prezente și la punerea bazei necesare pentru producția a­­nului viitor. în același timp, nu puțini sînt cei care dau dovadă de lipsă de conștiin­ciozitate. O discuție purtată cu instructorul Comitetului ju­dețean de partid, Pavel Stăni­­că, secretarul comitetului co­munal de partid, Vasile Baluș, instructorul uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, Nicolae Găneanu, și contabila cooperativei a­­gricole, Maria Seserman, ne-a relevat că, în prezent, din cele 1.200 de brațe de muncă participă zilnic la lucru doar 400 — 450, adică aproximativ o treime. Rezultatul ? O vi­teză de melc la recoltatul car­tofilor : acum trei zile, aici mai rămăseseră de strîns tu­berculii de pe aproape 200 de ha, din 312 ocupate cu această cultură, dar continua să se meargă cu o viteză zil­nică de 10—12 hectare, ceea ce poate duce la prelungirea acțiunii pînă către sfîrșitul lunii în curs; în același timp, nu erau finalizate alte lucrări, cărora le trecuse termenul de mult : recoltarea inului (care trebuia terminată de acum o lună) se făcuse doar de pe 90 din cele 120 ha, iar coasa a doua la trifoi (120 ha.) nu în­cepuse încă. Ne-am interesat ce fac cei aproximativ 800 de coopera­tori care lipsesc de pe cîmp ? „Unii sînt plecați din comu­nă, alții stau, pur și simplu, acasă“ — a fost răspunsul. Majoritatea acestora sînt din brigăzile I, a II-a și a IV-a. Am discutat cu șeful primei brigăzi — Nicolae Nifan : — Cîți cartofi s-au recoltat în brigada dumneavoastră ? — 16 hectare din 44. (Adevărul este că membrii brigăzii au strîns recolta doar de pe 6 ha. De pe celelalte 10 ha. au adunat-o elevii, cei sosiți la practică și muncă patriotică). — Și cîți cooperatori vin zilnic la lucru ? — l-am mai întrebat pe brigadier. — 41 — 42, uneori 20—30, din 120. De fapt, din 100, căci vreo 19 . . . sînt plecați, din primăvară, în alte brigăzi. Da, oamenii au plecat în alte brigăzi, pentru că lui Ni­zan i-a fost greu să definiti­veze, de la bun început, orga­nizarea muncii și în cadrul e­­chipelor, lăsînd totul la voia întîmplării, pe seama șefilor de echipă. Acest aspect l-am aflat, însă, de la alții. Briga­dierul tăcea. Tot de la alții am aflat că membrii brigăzii sale — cei care se prezintă, totuși, pe cîmp — lucrează „boierește“, sosesc pe tarla cam pe la ora 8 — 9, după două - trei ore pleacă acasă, stau la masă, fac amiaza, a­­poi se întorc de mai lucrează cite ceva pînă pe la orele 16 și . . . gata ziua. Așa s-a în­­tîmplat și luni, de pildă , cu o oră înainte de amiază, în brigada lui nu se mai aflau la strîns cartofii de pe o tarla din apropierea satului de­cit ... 4 cooperatori. Cu ma­re greutate am reușit să a­­flăm de la el numele cîtorva dintre cei care cred că agri­cultura se poate face amă­gind-o cu două - trei ore de lucru pe zi sau cu speranța că vor munci alții în locul lor, ei nedepunînd nici un efort : Constantin Dobrea, Elena Ni­țan, Eufrosina Anchidin, Dom­­nica Gh. Dobrea, Maria I. Bră­­dățean, Minodora C. Nițan, Veronica Gh. Popescu, Zeno­­via I. Bondar și . . . înșiși șe­fii de echipă Grigore Anchi­­din și Nicolae Popescu, care procedează la fel. Brigadierul părea, însă, indiferent , un fel de om „lasă-mă să te las“. Dar nu numai în brigada lui Nisan se pierde în acest mod timpul. în general, în această cooperativă, s-a încetățenit practica rușinoasă de a se sta degeaba, păgubindu-se astfel atît avutul comun cit și cel al fiecăruia. De cum băr­batul intră în vreun serviciu sau lucrează pe vreun șan­tier, soția socotește că ei DUMITRU TURTĂ (Continuare în pagina a III-a) EȘTI COOPERATOR ? LOCUI TĂU E PE CIMP! # Pierderi de timp, de recoltă și de... bani la Drăgoești ® Lipsă de conștiin­ciozitate și... viteză de melc • Se lu­crează „boierește“ ® De cînd bărbatul a devenit brigadier... © Acum se văd consecințele neglijențelor de la început de an în organizarea muncii Proletari din toate țările, uniți-vă ) Terminarea însămînțării griului nu suportă nici o amînare Unitățile agricole din jude­țul nostru au beneficiat, în ultima săptămînă, de un timp frumos, favorabil recoltărilor tîr­­zii și semănatului griului. Prin­­tr-o bună organizare a muncii și folosirea din plin a capa­cităților de lucru, a mijloace­lor mecanizate și a atelajelor, în multe locuri s-a înregistrat un intens ritm de lucru. In afară de cooperativele agri­cole de producție care au ter­minat recoltajul și care au fost menționate în ziarul nostru, sunt, într-un stadiu avansat, și cele din Horodnicu de Jos, Ple­­șești, Grămești, Calafindești, Mihoveni. Este cunoscut că sporirea producției de cereale repre­zintă una din sarcinile impor­tante prevăzute în actualul plan cincinal, iar în cadrul a­­cesteia, creșterea continuă a producției de grîu ocupă un loc deosebit. Așa cum a reieșit și din re­centa cuvîntare a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, rosti­tă cu prilejul sărbătoririi „Zilei recoltei“, pentru a folosi din plin marile rezerve de sporire a producției vegetale de care dispune agricultura, este ne­cesar ca însămințările să se facă la un nivel agrotehnic cit mai bun. Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pagina a III-a) notes Noi dispozitive de înaltă tehnicitate în industria locală Preocupat de perfecționa­rea procesului de produc­ție în unitățile economice, ing. Gheorghe Buțincu, di­rectorul direcției județene a industriei locale, a reali­zat mai multe dispozitive, aflate acum in curs de ex­perimentare. Este vorba de o masă de tăiat cărămizi cu comandă electromagne­tică, utilaj care prezintă u­­nele avantaje, luînd în considerare faptul că aces­ta are o greutate de 120- 150 kg. (cel aflat în func­țiune în momentul de față cîntărește 1.000 kg.).­­ O altă idee tehnică este concretizată în „Presa va­cuum de fasonat cărămizi și țigle, cu un singur ax“. Acest utilaj are următoare­le calități : reduce consu­mul de energie electrică, prelucrează mai bine pro­dusele, aduce economii im­portante de metal prelu­crat. Același inginer este auto­rul unei mașini de tăiat, săpat și stors turba. Aceas­ta va da posibilitatea spo­ririi producției de turbă și va reduce costul întregului proces tehnologic cu 200 de lei la fiecare tonă. Cursurile universităților muncitorească și populară din Suceava în anul de învățămînt 1969—1970, universitatea muncitorească și u­­niversitatea populară, organizate de către Consiliul municipal al sindicatelor și Comitetul munici­pal pentru cultură și artă — Su­ceava, vor funcționa cu urmă­toarele cursuri : știința conduce­rii și organizării­­ producției ; ști­ințe tehnice : industria lemnului, chimie, construcții ; probleme de legislație ale Republicii Socialiste România ; arta filmului și a foto­grafiei ; mica enciclopedie ; din istoria civilizației și culturii româ­nești ; pedagogia familiei, arta și­­ problemele ei ; cunoștințe me­dicale; psihosociologia relațiilor u­­mane ; limbi străine : engleza — anii I, II, III, germana — anul I, franceza — anul I, italiana — a­­nul I. Deschiderea cursurilor va avea loc în ziua de 23 octombrie, ora 18,00, în sala mică a Casei de cul­tură a sindicatelor din municipiu, într-o atmosferă sărbăto­rească, specifică, în aceste zile, tuturor organizațiilor de pionieri din județul nos­tru, a avut loc, recent, la Școala generală din Broș­­teni — comuna Drăgușeni, adunarea de ieșire din pio­nierat a elevilor clasei VIII-a și de primire în cea a mai tinără organizație, a școlarilor clasei a III-a. Foștii pionieri le-au vor­bit celor mici, în cuvinte pline de emoție, despre cele mai frumoase mo­mente din viața de miers, le-au împărtășit pio­din experiența lor. După un schimb de cadouri și a­­mintiri, a urmat un pro­gram artistic, în care ei și-au exprimat, în limbajul sensibil al cintecului și po­eziei, dragostea fierbinte față de patrie și partid, op­timismul și angajamentul de a învăța cu și mai ma­re singuință. Clubul Stațiunii balneare din Vatra Dornei, care timp de cîteva luni a fost închis pentru repara­ții capitale, și-a reînceput activita­tea. Lucrările de renovare au con­stat din schimbarea instalațiilor de încălzire centrală și electrică, înlocuirea parchetului, văruit și sport. La două dintre vilele sta­țiunii, cu o capacitate de cazare de 70 de locuri, s-a introdus încăl­zire centrală. Aceste noi schim­bări, ca și aprovizionarea cu a­­limente și combustibil pentru se­zonul rece, dau garanția că cei sosiți aici la odihnă și tratament au asigurate condiții dintre cele mai bune. Din nou despre ritmul nesatisfăcător al transportului cartofilor contractați . Baza de preluare Dârmănești, într-o zi așteaptă, însă, cantități mult mai mari. A. Așa cum se vede în fotografia alăturată, pe rampa ba­­­­zei de preluare a cartofilor din Dârmănești, în ziua de 7 oc­tombrie a.c. descărca doar un singur camion venit de la C.A.P. Măriței, la care s-a adăugat, pînă seara, încă unul De altfel, cooperativele DÂRMĂNEȘTI, CALAFINDEȘTI, COSTI­NA, PĂTRAUȚI, ȘERBAUȚI și M­ARIȚEI abia au predat 2—10 »­, din cantitatea datorată statului. Numeroși beneficiari venit din diferite puncte ale țării așteptau în zadar sosirea canti­tăților repartizate spre a le ridica de la acest centru. Curios era, de asemenea, și faptul că merceologul principal de la C.S.F. Rădăuți, Ambrozie Simota, nu cunoștea încă si­tuația de fapt din unitățile agricole cu care avea contractat cartofii .... Avînd în vedere faptul că stricta îndeplinire a obliga­țiilor contractuale constituie o îndatorire legiferată, condu­cerile cooperativelor agricole cu producție trebuie să urgen­teze trierea recoltei de cartofi și transportarea în cel mai scurt timp a cantității destinată fondului central al statului, s-au preluat doar 8 tone . Beneficiarii notes HOTARÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea sa­lariilor lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, de mecanizare a din alte unități agriculturii și agricole de stat, precum și a specialiști­lor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotă­rîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat ur­mează să fie majorate în me­die cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asi­gură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în coo­perativele agricole de produc­ție s-a acordat o creștere me­die a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în între­prinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de sa­lariați din agricultură ale că­ror venituri anuale vor fi cu a­­proximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul con­dițiilor de lucru din agricul­tură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointe­reseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale în obține­rea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehni­ce, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agri­culturii de stat cît și în cel co­operatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salarii­lor lucrătorilor, din unitățile a­­gricole de stat și ale specia­liștilor din cooperativele agri­cole de producție cu rezulta­tele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activi­tatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarci­nilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, —­de rezultatele complete ale acti­vității pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cu­prinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar par­tea a doua la sfîrșitul anului, în rapo­rt cu realizarea planu­lui de producție. Pentru a cointeresa pe lu­crătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de re­zultatele fermei unde își des­fășoară activitatea, indepen­dent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agri­cole. Veniturile lucrătorilor din în­treprinderile de mecanizare a agriculturii — IMA — vor fi condiționate atît de îndeplini­rea planului de lucrări expri­mat valoric, cît și de realiza­rea producțiilor planificate la principalele culturi în coope­rativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lu­crări de calitate cît mai bună și la timpul optim în coopera­tivele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia de pre­mii în cursul anului pentru re­zultate deosebite în muncă și de gratificații la finele anului în funcție de depășirea venitu­lui net pe termă sau a benefi­ciilor planificate pe întreprin­dere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea pla­nului de venituri al întreprin­derii. Totodată, li se pot acor­da premii pentru depășirea producției planificate la prin­cipalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita u­­nei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obținu­te peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota con­cretă cît și condițiile de pla­tă a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se în­cheie între cooperative și în­treprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde regle­mentări care, ținînd seama de condițiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, referitoare la mo­dul de încadrare a salariați­lor permanenți, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salariza­rea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de pro­ducție să acorde specialiștilor agricoli din C.A.P. pentru con­tribuția adusă la realizarea planului cooperativei o retri­buție de 15 la sută din valoa­rea zilelor de muncă cuveni­te președintelui, iar pentru de­­pășirea sarcinilor d­e prod­uc­­ție o retribuție suplimentară la nivelul celei primite de pre­ședinte. Introducerea noului s S­istem de salarizare și majorarea sa­lariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din cooperative­le agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii pre­vederilor celui de-al­­ X-lea Congres al partidului, referi­toare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Plenarei Comitetu­lui Central al P.C.R., din octom­brie 1967, cu privire la îmbu­nătățirea sistemului de sala­rizare și majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în ace­lași timp un puternic stimulent pentru salariații din toate uni­tățile acestui important sec­tor al economiei naționale, in vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico - mate­riale și a forței de muncă pentru obținerea unor produc­ții sporite atît în sectorul ve­getal cît și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de a­­provizionare a populației cu produse agroalimentare, cît și a industriei cu materii prime. Aprofundarea și însușirea ideilor Congresului al X-lea­­obiectivul central al învățămîntului de partid în noul an de studiu Noul an de studiu în învă­țămîntul de partid, care va începe la orașe la 15 octom­brie, iar la sate — după înche­ierea campaniei agricole de toamnă, avînd ca obiectiv central aprofundarea și însu­șirea ideilor de excepțională însemnătate principială și practică ale Congresului al X-lea, se bucură de o aten­ție deosebită din partea or­ganelor și organizațiilor de partid din județul nostru. Lu­înd din timp măsurile cores­punzătoare pentru pregătirea deschiderii noului an de stu­diu, organizațiile de bază, în urma unei largi consultări cu membrii de partid, au stabi­lit formele de învățămînt, bi­rourile comitetelor municipale orășenești și comunale de partid au confirmat lectorii și propagandiștii. Cu ajutorul cabinetului județean de par­­­tid, prin cursul de patru zile organizat la Suceava și în ca­drul instruirilor organizate de comitetele municipal și oră­șenești de partid, s-a făcut pregătirea teoretică și meto­dică a lectorilor și propagan­diștilor. Se poate, deci, spu­ne că acum, în preajma des­chiderii noului an de studiu în învățămîntul de partid, știu spre ce trebuie să-și în­drepte atenția atît lectorii și propagandiștii, cît și majori­tatea cursanților. începerea în bune condi­­țiuni a noului an de studiu în învățămîntul de partid depin­de, în mare măsură, și de fe­lul în care organele și orga­nizațiile de partid se preocu­pă ca, pe baza concluziilor desprinse din neajunsurile care s-au manifestat în ulti­mul an de învățămînt, să gă­sească cele mai potrivite so­luții care să ducă la ridicarea conținutului și eficienței stu­diului. Anul trecut, cînd pes­te 80 la sută din numărul co­muniștilor au studiat proble­mele fundamentale ale politi­cii interne și externe a parti­dului, teme privind economia industrială și agrară, normele vieții interne de partid, edu­cația moral - cetățenească, probleme teoretice de econo­mie, filozofie, istorie etc., s-au obținut, după cum se știe, u­­nele rezultate bune atît sub aspectul desfășurării și conți­nutului învățămîntului, cît și al eficienței lui. S-au semna­lat însă și multe deficiențe. Pentru ca să nu se mai repe­te­ și în noul an, considerăm că e absolut necesar să ne o­­prim asupra cîtorva dintre ele, astfel ca organele și or­ganizațiile de partid să acțio­neze de pe acum pentru pre­venirea lor. Una dintre cele mai mari carențe a constituit-o faptul că activitatea unor cursuri și cercuri nu a fost strîns legată de sarcinile concrete ale or­ganizațiilor de partid. Biro­urile și comitetele organizații­lor de partid, lectorii și pro­pagandiștii nu au insistat în suficientă măsură pentru cu­noașterea temeinică a docu­mentelor de partid și de stat, deși aceasta era o cerință e­­se­nțială în vederea mobiliză­rii maselor la îndeplinirea tu­turor sarcinilor stabilite. In u­­nele locuri, expunerile și, mai ales, dezbaterile au avut un caracter școlăresc, formal, neatractiv. Nu peste tot s-a acționat cu destulă fermitate pentru ridicarea gradului de combativitate al cursanților față de aspectele negative și cazurile de manifestare a ati­tudinii înapoiate care se mai OCTAV MQNORANU directorul Cabinetului județean de partid Suceava (Continuare în pagina a III-a) t r~ i • CONSTRUCȚIA FABRICII DE ULEI DIN CONSTANȚA,­­ obiectiv prevăzut să intre în producție în trimestrul al treilea a­­ anului viitor, se află în avans față de graficele de execuție.­­­­ Sunt în plină desfășurare lucrările de montare a mașinilor și i­­ instalațiilor — presele de ulei, elevatoarele pentru sămîntai, prăsitoarele automate, cazanele de la centrala termică. ’ 1 1 Noua unitate a industriei alimentare constănțene va realiza , o producție anuală de 50.000 tone ulei și importante cantități­­­­ de șroturi. * ^ 1 . • LA deva a fos­t data in folosinta noua l­a clădire a centrului de cercetări miniere. Con­­­­­­strucția are o suprafață utilă de 1.500 m.p., săli de studiu și l­a laboratoare destinate investigației științifice și experimentării ș­i procedeelor de lucru în domeniul exploatării și preparării mi­­­­­­nereurilor. In cadrul centrului se fac cercetări privind îmbu­­­­­­nătățirea tehnologiei și sporirea eficienței economice a pro­­j­o­ducției la minele de fier de la Teliuc și Ghelar, exploatările 1­1 și uzinele de preparare din Deva, Muncel, Certej și alte a««-­­ 1­menea unități. | I

Next