Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)

1969-11-08 / nr. 6812

Absențe care trebuie puse neîntîrziat în drepturi: critica și autocritica Școala, ca principal factor de cultură și civilizație, are după cum se știe, înalta înda­torire de a forma tineretul în spiritul concepției marxist-le­­niniste despre lume și viață, al politicii partidului și statu­lui nostru, al ideilor progre­siste, profund umaniste, pe care partidul le promovează în întreaga viață socială. Di­rectivele Comitetului Central și Legea învățămîntului, a­­doptate anul trecut, dau învă­­țămîntului de toate gradele o orientare clară, definită pen­tru o lungă perioadă de timp. E deci lesne de înțeles și mă­reția obiectivelor care stau în fața organizațiilor de par­tid din școli. Atribuțiile lor au sporit considerabil mai a­­les ca urmare a hotărîrii Con­gresului al X-lea al partidului de a acorda drept de control și organizațiilor de partid din școli și facultăți. Toate aces­tea ne îndreptățeau să avem convingerea că, participînd la adunarea anuală de dare de seamă a unei organizații de partid dintr-o școală, vom fi martorii unei dezbateri ample, pline de răspundere privind activitatea politico - organiza­torică de pînă acum și măsu­rile ce se impun a fi luate pentru continua sporire a contribuției comuniștilor îmbunătățirea permanentă la procesului instructiv - educa­a­tiv. Acestea au fost gîndurile care ne-au determinat să ne îndreptăm cu încredere spre Liceul nr. 2 din Rădăuți, despre al cărui colectiv de cadre di­dactice s-au spus, nu o dată, cuvinte de laudă. Am rămas însă complet dezamăgiți de ceea ce ne-a fost dat să a­­flăm, încă din momentul cînd am ajuns la locul unde urma să se desfășoare adunarea nerală a comuniștilor de pe­la liceul nr. 2 și școala generală nr. 4 (constituiți, cu prilejul a­­dunării, în două organizații de bază), profesorul Petru Be­­jenaru, directorul liceului, ne-a spus, pe un ton ce lăsa să se înțeleagă că nu e cazul să ne așteptăm la prea multe de la adunare, că în această orga­n­izație se folosește mai puțin rizica. Deși pentru noi nu constituia o noutate faptul că pe alocuri — mai ales în u­nele școli și unități sanitare — nu se acordă atenția cuve­nită criticii și autocriticii, cre­deam, totuși, că realitatea va infirma, măcar într-o anumită măsură, afirmațiile directorului liceului. Dar, spre regretul nostru, nu s-a întîmplat așa. Darea de seamă, a cărei exagerată dimensiune nu venit cu nimic în sprijinul pro­a­funzimii analizei, a fost pur și simplu lipsită de acel spirit de combativitate care ar tre­bui să caracterizeze activita­tea tuturor organelor și orga­nizațiilor de partid. Și, fără a minimaliza eforturile organi­zației de partid și ale biroului său, precum și rezultatele muncii de partid și ale între­gului corp didactic, trebuie menționat, chiar din capul lo­cului, că multe probleme de fond ale muncii de partid în școală au rămas nesoluționa­te. Referindu-se la sarcinile co­muniștilor care lucrează în domeniul învățămîntului, to­varășul Nicolae Ceaușescu sublinia, la Conferința Națio­nală a cadrelor didactice că „organizațiile de partid tre­buie să combată cu tărie ten­dințele de tergiversare a apli­cării hotărîrilor adoptate, de înlocuire a muncii organizato­rice concrete cu declarații ge­nerale și angajamente forma­le. Ele au datoria de a milita pentru dezvăluirea deschisă a lipsurilor și neajunsurilor din activitatea instituțiilor de în­­vățămînt, de a cultiva un spi­rit de înaltă exigență partini­că în școală, de consecvență în înfăptuirea programului de dezvoltare și modernizare a învățămîntului, pentru crearea unei atmosfere de ordine disciplină indispensabile du­și­nei funcționări a sistemului nostru școlar“. Era deci firesc ca în lumina acestor valoroa­se indicații să fie întocmită și darea de seamă. Membrii bi­roului organizației de bază au considerat, probabil, că vor impresiona pe comuniștii din organizație, ca și pe eventu­alii oaspeți la adunare, prin lungimea dării de seamă și prin abundența frazeologiei cu care și-au justificat activi­tatea. Audiind și apoi recitind da­rea de seamă, am rămas sur­prinși îndeosebi de faptul că biroul organizației de bază a făcut apeluri insistente la co­muniști pentru a „încerca“ să analizeze, în mod critic și principial, lipsurile existente, dar tocmai el a omis sau a o­­colit acest lucru. E drept, du­pa un u alu­tat Cu IU­GHIU ȘCO­lar trecut procentul de pro­movare a fost de numai 81 la sută și că 35 la sută din ele­vii promovați au obținut me­dii, la majoritatea obiectelor, de 5 și 6, darea de seamă a înșirat cîteva neajunsuri, fără a sufla însă vreun cuvînt despre cauzele lor și mai ales despre cei care s-au făcut vi­novați de ele, membrii birou­lui dovedind că preferă să nominalizeze numai dem­ierile. Nu cumva și evl­aici se crede că e suficient să faci aluzie la lipsurile cuiva ca el să se simtă și să tragă ime­diat învățăminte ? Se pare că da. Altfel nu se explică de ce critici nominale s-au făcut foarte expeditiv doar atunci cînd a fost vorba de clasele cu rezultate mai slabe la în­vățătură, de membri de par­tid care discută rar la adu­nările generale (Aglaia Lăză­­rescu, Ana Savin, Ion Drancă, Mihai Pop), sau de cei care, aflîndu-se­­ în conducerea or­ganizațiilor de masă, și-ar pu­tea aduce o mai mare contri­buție la îmbunătățirea activi­tății acestora. Autocritica fost lăsată să fie subînțeleasă a din acele fraze în care s-a spus cîte ceva despre ceea ce biroul organizației de ba­ză trebuie să facă în viitor. In „tonul“ dării de seamă s-au desfășurat și discuțiile. Obișnuiți, probabil, cu practi­ca tămîierilor, unii vorbitori s-au grăbit chiar să aducă laude biroului organizației de bază pentru modul cum și-a făcut datoria și cum a anali­zat activitatea depusă în spri­jinul ridicării nivelului instruc­tiv - educativ, folosind și ter­meni de comparație cu ceea ce a fost cu 5—6 ani în ur­mă . Alții s-au mulțumit să plutească la suprafața pro­blemelor abordate sau să spună că e necesar să se concentreze toate forțele spre ridicarea calității învățămîn­­tului, întărirea disciplinei și a legăturii dintre școală și fami­lie, înlăturarea formalismului ce se mai manifestă în unele activități școlare. Firește, vor­bitorii nu au atunci cînd au greșit­ cu nimic precizat că trebuie făcut una sau alta. „Sfaturile“ lor ar fi avut însă valoare mult mai mare dacă erau precedate de o analiză temeinică a diferitor stări de lucruri și urmate de propuneri concrete pentru rezolvarea multiplelor probleme care stau în fața organizației de partid a școlii în general. O aseme­nea optică ar fi imprimat, de­sigur, adunării și un mai pro­nunțat caracter de lucru. Deși au fost departe de ceea ce se cheamă mulțumi­tor, discuțiile purtate în adu­narea de dare de seamă a or­ganizației de bază de la Liceul nr. 2 din Rădăuți au demon­strat că lipsa unui climat fa­vorabil criticii și autocriticii își trage seva din rădăcini mai adinei, care trebuie scoa­se la iveală printr-o interven­ție mai energică din partea comitetului orășenesc de par­tid. Urmînd „îndemnul“ făcut prin darea de seamă de către biroul organizației de bază, profesoara Grațiela Popescu a „încercat“, într-adevăr, să intre mai adînc în miezul pro­blemelor puse în discuție. Cele relatate de ea, cu toate că au fost simple încercări de a spune lucrurilor pe nume, ne-au dus la concluzia că în rîndul comuniștilor din cele două școli rădăuțene e crea­tă o atmosferă nesănătoasă, care nu are nimic comun cu spiritul de principialitate co­munistă. „Știu că dacă critic voi avea de suferit consecin­țe — mărturisea vorbitoarea. Dar o voi face, totuși, pentru că mi s-a umplut paharul. De­seori am fost întreruptă cînd vorbeam și mi s-a reproșat că e cazul să-mi văd de tre­burile mele“. Solicitată să fa­că lumină în cele afirmate, vorbitoarea a preferat să a­­dauge că e suficient d­­ spus și că ea nu are, ca alții, a diverși apărători. Tovarășul Ion Macovei, loc­țiitorul secretarului comitetu­lui orășenesc de partid, care se afla în prezidiul adunării, a menționat că a cam dedus despre ce este vorba. O fi de­dus, nu-1 contrazicem, dar a­­ceasta nu înseamnă că nu e cazul să știe și alții ce se întîmplă acolo unde nu toți comuniștii au ajuns la matu­ritatea politică cerută de sta­tutul partidului, sau că tre­buie tărăgănată luarea unor măsuri educative pe care să le vadă și să le simtă toți comuniștii din cele două școli. Dimpotrivă, faptul că a inter­venit un astfel de element ne­prevăzut dovedește că trebuie acționat neîntîrziat pentru sta­tornicirea unui climat cu ade­vărat prielnic criticii și auto­criticii. Numai ridicînd gradul de exigență și combativitate al tuturor comuniștilor se va asigura creșterea rolului de conducător politic al fiecărei organizații de partid la locul său de muncă. C. CLEMENT Dăm­ de seama în organizațiile de partid Pe Marcel Zlăvog îl așteaptă familia (Urmare din pagina I) tîrziu, o salariată de la DIFOT Suceava îi aduce o telegramă primită la în­treprindere : „Vă rog trimi­teți telegrafic banii pe a­­dresa : Șantier Albița, Făl­­ciu, comuna Berezeni, ju­dețul Vaslui. Marcel“. C. Z., pensionată de boa­lă, ne arată telegrama prin care bărbatul cu care a conviețuit treisprezece ani cere să i se trimită sa­lariul la noua întreprin­dere. — Cum aș fi putut altfel afla unde lucrează ? Te­legrama l-a trădat. Toate investigațiile mele au rămas fără rezultat. Scri­sorile pe care i le-am tri­mis ulterior au ajuns în mîna concubinei sale, S.L. (tot căsătorită — soțul lu­crează la C.I.L. Suceava). Cartea poștală primită de Claudia Z. este, în a­­cest sens, edificatoare. Factorul poștal din Bere­zeni o asigură că : „pli­cul recomandat adresat soțului dv. a fost înmînat lui, personal, însă a pus să semneze de primire femeia care era alături de el (la primirea plicului), spunînd că dînsa este so­ția lui . . .“. In ziua de 16 iunie a.c., în fața imobilului din A­­leea Pinului nr. 8 s-a o­­prit o mașină. Un bărbat coborî grăbit. Cîteva cli­pe mai tîrziu, fetița Z. S. dispărea din mijlocul co­piilor cu care se juca. Ma­șina se retrase aproape fără zgomot. Vestea declanșează nervi și alergătură, un accele­rat care se pune în miș­care este urmărit de stri­gătele disperate ale unei mame . . . Trei zile mai tîrziu, un telefon o che­ma să-și ia „înapoi“ co­pilul. „Plînge și vrea să fiui împreună“. C. Z. ridică tristă din u­­meri : — Nu pot Treisprezece să-l înțeleg, ani ne-am înțeles atît de bine . . . Acum spune că nu mai are încredere. Mă întreb : ci­ne ar fi trebuit să nu mai aibă încredere ? Dosarul nr. 760/1969 — pensie de întreținere — își întoarce ultima filă : . . . „avînd în vedere că în prezent copilul are doar cinci ani și nevoile sale sînt minime, instan­ța, apreciind conform art. 94 din Codul Familiei, consideră că prin obliga­rea pîrîtului la plata unei pensii de întreținere în su­mă de lei 350 lunar se vor putea crea condițiile ne­cesare, optime minorei...“ — Speranța, ce ai vrea să transmiți tu tăticului tău ? Mă privesc doi ochi mari, negri. „Tăticule, eu sunt mare, nu te-am uitat și merg la grădiniță . . Adaug doar că toamna de afară dă acestor ima­gini un plus de nostalgie. Muzeul din Suceava, cu sediul în strada Ștefan cel Mare nr. 33, funcționează după următorul program­­ zilnic, în afară de luni, în­tre orele 10-18. Se pot vi­zita secțiile : istorie, artă plastică, muzicală „Ciprian Porumbescu“, științele na­turale și fondul documen­tar „Leca Morariu“. LOTO Tragerea din 7. XI. 1969 Extragerea I; 79; 88; 52; 82; 68; 19; 73; 42; 54; 80; 1; 11. Fond de premii 486.053 lei. Extragerea a II-a : 53; 37; 21; 13. Fond de premii 254.703 lei. Vedere generală a Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava FEROVIARII (Urmare din pagina I) de necrezut. Este și firesc. Voi, tinerii, ați prins ast­fel de trenuri, altfel de locomotive. Depoul acesta are mai bine de o sută de ani. A fost mărit și recon­struit acum zece ani. Pla­ca turnantă era aici, mai aproape, locomotivele e­­rau întoarse manual și multe, multe s-au schimbat de atunci... — Se spune că sînteți o familie de feroviari din ta­tă în fiu. — Așa este ! Wilhelm și Ioan Burian sînt tot me­canici de locomotivă. Sînt mîndru de ei și îi voi ve­dea în curînd mecanici pe o locomotivă electrică. Veteranul Dumitru Bu­rian m-a condus apoi pînă la portița de unde se vede șirul de locomotive pe li­nia procesului tehnologic. M-a lăsat cu promisiunea că atunci cînd voi fi la rîn­­du-mi pensionat voi primi din partea lui bastonul respectiv. — Așa vine vorba că, deocamdată, nici eu n-am nevoie de el, încheie bătrî­­nul, depărtîndu-se grăbit. ZECE KILOMETRI IN O SUTA DE ANI ? In hala mare de repara­ții a depoului, cîteva loco­motive cu abur așteptau cuminți deschiderea porți­lor, mîna mecanicului care să le pună în mișcare. Una din ele, însă, cu bielele de­montate, cu pistoanele scoase din cilindri intrase pe mina lăcătușilor - mon­tatori. Locomotiva era în reparație periodică, cu spă­larea cazanului. Operațiu­nile de verificare a piese­lor se efectuau sub directa îndrumare a șefilor de e­­chipă Gheorghe Irimiciuc și Veniamin Solonaru. Ma­istrul Constantin Chelaru dădea indicații cu privire la strunjirea unor cu­zineți de bielă. — Cum stați cu repara­țiile, tovarășe maistru ? — Cu toate că ne lipsesc unele materiale strict ne­cesare, am reușit, în ulti­ma perioadă, să micșorăm simțitor numărul de lu­crări suplimentare (între spălări), să contribuim, ast­fel, la bunul mers al tre­nurilor, la respectarea si­guranței circulației. Aș mai adăuga la cele de mai sus numărul mic de meseriași cu care executăm aceste reparații. In sectorul meu s-au evidențiat în mod de­osebit : Vasile Persic, Mi­hai Sporneac, Ion Boiciuc, Vasile Ciofu și Ion Bercea. Pe inginerul Gabriel Mărgineanu, șeful depou­lui, l-am întîlnit la linia unu, în afara remizei. E­­fectua împreună cu meca­nicul Petru Dascălu revi­zia unei locomotive diesel­­electrice. Șefului de depou i-am­ pus o întrebare — ca să zic așa — strict profesio­nală : ■— Am întîlnit, tovarășe inginer, pe marchiza loco­motivelor seria 50.100 o placă pe care scrie : „Iu­țeala maximă 60 km. pe oră“. Locomotiva „Călugă­reni“ care a remorcat în 1869 primul tren românesc avea 50 km. pe oră. Intr-o sută de ani am progresat doar cu zece kilometri ? Șeful depoului Suceava Nord zîmbi. — O întrebare demnă de rubrica de „curiozități". Locomotivele din seria 50.100 au fost fabricate în 1921—’22. Le mai folosim în remorcarea trenurilor de marfă pe distanțe mai scurte, la manevră, în re­morcarea trenurilor de că­lători pe linii secundare. La trenurile grele de mar­fă, directe, folosim loco­motivele diesel-electrice cu viteza maximă de 100—120 km. pe oră. Am stat de vorbă apoi cu proaspeții deținători ai in­signei „Pentru meritul ce­ferist“ : șeful de tură Mi­hai Poplavschi, mecanicul de manevră Mihai Alecu. Am aflat de cei care îm­părtășesc din experiența lor noilor veniți din școli : mecanicii Constantin Blean­­că, Ioan Posteucă, Felician Verzeș, Paul Tănase și me­canicii ajutori Constantin Budeanu, Constantin Man­zarache și alții. In seara aceea, la fel ca-n toate celelalte seri, fulgerele aparatelor de su­dură brăzdau cerul, fluie­rele stridente ale locomoti­velor diesel se împleteau cu zgomotul asurzitor al trenurilor care intrau în stație, cu munca acelor oa­meni pentru care noaptea înseamnă un bec aprins în cabină, iar distanțele ■— un cuvînt înscris pe ordinul de circulație. REVENIM LA ARTICOLUL „Ești cooperator ? Locul tău e pe cîmp!"0 (Urmare din pagina I) mumi. Dar, culmea, două pe­rechi de cai stau din lipsă de conductori. Stau. . . tocmai din primăvară ! Și brigadierul spu­ne cu seninătate : „Ce să fac? Nu găsesc oameni !“ Este in­admisibil ca animalele de muncă respective, cu care se cheltuiesc importante sume pentru întreținere, să fie lăsa­te fără a produce nimic, fără a aduce vreun venit coopera­tivei ! Cei răspunzători vor tre­bui trași la răspundere ! Și nu numai în legătură cu neajun­surile de acest gen semnalate, și nu numai în ceea ce pri­vește brigada lui Nifan. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît, la Drăgoești, tere­nul eliberat de coceni totaliza, joi, doar 35,1 la sută, iar în an­terioarele 3 zile, potrivit si­tuației de la direcția agricolă, nu se transportase nimic. Ar trebui ca în brigăzile în care există atelaje fără conductori, acestea să fie date în primire brigadierilor înșiși, sau unor șefi de echipe, care să lucreze efectiv cu ele în această peri­oadă de vîrf. Măsurile de impulsionare a transportului recoltei de po­rumb de pe cîmp în această unitate se impun a fi cît mai operative și pentru faptul că mecanizatorii afirmă că... nu prea au teren de arat. Și, de fapt, realizările de pînă la data de 6 noiembrie totalizau numai 311 ha. din 900. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că și a­­ceștia își au partea lor de vină. Ei realizează în ultima vreme o viteză medie zilnică de circa 20 ha. Calculul ara­tă că, dacă se va continua cu același ritm, aici arăturile nu vor putea fi finalizate decît peste vreo lună de zile. Oare timpul va mai fi propice efec­­tuării acestei lucrări și în de­cembrie ? Dar, despre modul cum ac­ționează tractoriștii la Drăgo­ești vom relata mai pe larg într-un alt articol. In articolul de acum o lună se critica și faptul că nu se tre­cuse încă la efectuarea clasei a doua la trifoi. Intre timp, re­coltatul acestei valoroase cul­turi furajere s-a apropiat de sfîrșit, dar producția se află, în bună parte, pe cîmp, ne­transportată la depozitul de furaje. Este de așteptat ca, în zilele ce urmează, la C.A.P. Drăgoești să se organizeze și să se dirijeze munca în așa fel încît să fie înlăturate și neajunsurile ce mai persistă, să se încheie cît mai grabnic toate lucrările din actuala campanie agricolă. MEMENTO @ MEMENTO @ MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO BUCUREȘTI SIMBATA 8 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Program muzical de di­m­­in­eață. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. 10.30 Din țările socialiste. Emisiu­ne de la Moscova. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica“. 11.30 Muzică populară. 12.30 Întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Din pâlnia gramofonului. 15.00 Radio-club turistic. 15.20 Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săptămânii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formația Ion Calistrache. 16.50 Cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Călătorie muzicală. 18.05 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Ritmuri de ieri. . . ritmuri de azi. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 8.25 Studii pentru orchestră. 9.00 Fragmente din onera „Gio­­conda“ de Ponchielli. 10.30 Cavalcada ritmurilor. 11.30 Bibliotecă de poezie româ­nească. 11.50 Cîntece pentru cer mici. 12.15 Caleidoscop muzical. 13.00 „De la 1 la 5“. 17.00 Viața muzicală a orașelor patriei. 17.35 Cîntec, joc și voie bună. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Revista literară radio. 20.00 Concert simfonic. 20.54 Buletin de știri. 20.50 Scriitori la microfon. 21.05 Continuarea concertului sim­fonic. 22.05 Muzică ușoară. 22.20 Teatru serial. „Donna Alba“ de Gib Mihăescu. 22.44 Romanțe îndrăgite. 23.05 Concert Schumann. 0.27—1.00 Simfonia I de Paul Con­stantinescu. IAȘI DUMINICA 9 NOIEMBRIE Program de dimineață . 6.00 Buletin de știri, 6.10 Valsuri și polci executate de fanfară. 6.30 Unde mergem astăzi ? 7.00 Satul românesc contempo­ran. 7.20 Cîntă formația vocal - instru­mentală „Roșu și Negru“. 7.30 Matineu folcloric muzical. 8.00 Buletin de știri. 8.10 Interpreți de muzică ușoară. 8.20 Cutezătorii. 8.57 închiderea emisiunii. Program de seară . 16.00 Buletin de știri. 16.10 Arii de popularitate din o­­pere. 16.30 Cîntec­ul care mi-e drag. 17.00 Radio-almanah 18.00 Pe portativul undelor, melodia preferată. 18.30 Tot mai citesc măiastra­ ți carte — Mortua est. 18.45 Muzică corală preclasică. 19.00 Radiojurnal și sport. 19.15 Melody - club (premieră). TELEVIZIUNE SÎMBATA 8 NOIEMBRIE 18.00 Cheia orașului — emisiune­­concurs. Transmisiune de la Galați. Participă echipele orașelor Suceava și Galați. Prezentat­o­r: Ion­­ Mustaț­ă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector. Pe urmele emisiunilor din a­­ceastă săptămînă. 19.45 Tele­­­enciclopedia. 20.45 Film serial. „Răzbunătorii“. 21.40 Serenadă . . . pentru voce și chitare. 22.20 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22.50 Un act și . . . cîteva tablouri. 23.10 închiderea emisiunii progra­mului I. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj 10413 C. F. R. Agenția TAROM 10904 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Miliția 10800 Pompieri 10008 Policlinica 10415 Salvare 10006 Sect, mixt energetic Deranjamente 11513 Spital 10025 10256 TIMPUL PROBABIL Vreme rece, cu cerul variabil. Vor cădea ploi izolate. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din nord la început, apoi din nord - est. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 5 și 0 grade* iar maximele* intre 4 și 8 grade. llll­llllllllllllillllimmii liiliilliilliliimi­üliliillillllilliM NICHITA ISTRATI Fundu Moldovei . Vi s-a stabilit o vechime în muncă de 15 ani (și nu 20) pentru faptul că au­ reconsti­tuit o parte din vechime cu martori în perioada cînd nu erau­ salariat, încălcindu-se, astfel, prevederile art 17 din Decretul 90/60. Actele se gă­sesc la Oficiul pentru proble­me de muncă și ocrotiri socia­le Cîmpulung. CONSTANTIN N. CUREA Marginea . Vi s-a cerut să restituiți su­ma de 261 lei, deoarece două certificate medicale pe care le-ați prezentat aveau datele modificate fără a fi confirma­te de medicul care le-a elibe­rat. T. A. ROTARU, medic Solea : , întreruperile de curent cu fost necesare pentru executa­rea lucrărilor de modernizare a rețelei electrice, în vederea asigurării consumului mărit de energie electrică. Pînă la ter­minarea lucrărilor vor mai a­­vea loc două asemenea între­ruperi. VASILE S.­INCA Dornișoara : Perioada în care nu ați avut calitatea de angajat nu intră în calcul la stabilirea dreptu­rilor de concediu recreativ. ELENA COTELA Cîmpulung : Adresați-vă cu o contesta­ție conducerii unității, care poate stabili dacă transferul s-a efectuat în interes de ser­viciu sau la cerere. DIONISIE CHIRA Straja : Reintroducerea autobuzului pe ruta amintită este condițio­nată de repararea, de către Consiliul popular Vicov, a po­dului Dobîca. VASILE JACOTA Frătăuții Noi: Conducerea întreprinderii de transporturi auto Suceava ne asigură că au fost luate mă­suri pentru a afișa, la loc vi­zibil, un mers al autobuzelor, în stația la care vă referiți. N. R. : Este obligația condu­cerii întreprinderii județene de transporturi auto să asigure, în fiecare localitate, orarul de sosire și de plecare al auto­buzelor. LOCUITORI DIN Horodnicu de Sus. După o suspendare de 4 zile, timp în care au fost executate lucrări de reparare a drumu­lui, autobuzul a fost repus în circulație. (Urmare din pagina I) străduiesc, cu ajutorul Comisiei speciale pentru coordonarea lati­no - americană (C.E.C.L.A.), să găsească metode de dirijare a in­vestițiilor particulare străine pe căi rezonabile. De aceea, principii­le elaborate de influentul minis­tru de afaceri externe al statului Chile, Gabriel Valdez, privind prescripțiile pentru investițiile în străinătate, sunt urmărite cu un deosebit interes. El a pornit de la faptul că, între 1959 și 1968, Chile a pierdut sub formă de dobînzi, beneficii transferate și retrageri de capital cu 350 milioane dolari mai mult decit a primit in ace­eași perioadă sub formă de inves­tiții noi. Valdez propune ca inves­tițiile de capital străin să se facă numai atunci cînd însăși între­prinderea procură devizele nece­sare amortizării capitalului și a­­chitării dobînzilor. Un fapt demn de menționat , Valdez cere ca orice capital și mai ales cel din străinătate să respecte interesele statului. SUCEAVA 8 CÎMPULUNG RĂDĂUȚI 1 FĂLTICENI 8 VATRA DORNEI : GURA HUMORULUI 3 SOLCA­T SIRET : DORNEȘTI S DOLHASCA 3 FULGAU 5 FRASIN­I IACOBENI 3 VAMA­­ PE ECRANE SIMBATA 8 NOIEMBRIE „Modern“ „Tineretul­ui“ „Burdujeni“ „Arta“ „Luceafărul“ „Moldova“ „Flacăra“ „Unirea“ „Popular“ „Doina“ „Doina“ „Lumina“ „Solea“ „Șiretul“ „Dornești" „Dolhasca“ „Falcou* Baltagul Neîmblînzita Angelica Tarzan, omul junglei Veșnicul întârziat împușcături sub spin^urătoare Omul care valora mUiarde Angelica și sultanul La dolce vita Maraton Omul, orgoliul, vendeta Străin în casă O chestiune de onoare Noaptea e făcută pentru a visa Noaptea e făcută pentru a visa în umbra colțului A trăi pentru a trăi Tarzan, omul junglei Adio, Gringo Prințul Negru Pe urmele Șoimului. Pentru încă puțini dolari m­oldovița „Frasin“ „Minerul" „Vama“ „ Mold­ovi­ța*

Next