Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)
1969-11-08 / nr. 6812
Absențe care trebuie puse neîntîrziat în drepturi: critica și autocritica Școala, ca principal factor de cultură și civilizație, are după cum se știe, înalta îndatorire de a forma tineretul în spiritul concepției marxist-leniniste despre lume și viață, al politicii partidului și statului nostru, al ideilor progresiste, profund umaniste, pe care partidul le promovează în întreaga viață socială. Directivele Comitetului Central și Legea învățămîntului, adoptate anul trecut, dau învățămîntului de toate gradele o orientare clară, definită pentru o lungă perioadă de timp. E deci lesne de înțeles și măreția obiectivelor care stau în fața organizațiilor de partid din școli. Atribuțiile lor au sporit considerabil mai ales ca urmare a hotărîrii Congresului al X-lea al partidului de a acorda drept de control și organizațiilor de partid din școli și facultăți. Toate acestea ne îndreptățeau să avem convingerea că, participînd la adunarea anuală de dare de seamă a unei organizații de partid dintr-o școală, vom fi martorii unei dezbateri ample, pline de răspundere privind activitatea politico - organizatorică de pînă acum și măsurile ce se impun a fi luate pentru continua sporire a contribuției comuniștilor îmbunătățirea permanentă la procesului instructiv - educaativ. Acestea au fost gîndurile care ne-au determinat să ne îndreptăm cu încredere spre Liceul nr. 2 din Rădăuți, despre al cărui colectiv de cadre didactice s-au spus, nu o dată, cuvinte de laudă. Am rămas însă complet dezamăgiți de ceea ce ne-a fost dat să aflăm, încă din momentul cînd am ajuns la locul unde urma să se desfășoare adunarea nerală a comuniștilor de pela liceul nr. 2 și școala generală nr. 4 (constituiți, cu prilejul adunării, în două organizații de bază), profesorul Petru Bejenaru, directorul liceului, ne-a spus, pe un ton ce lăsa să se înțeleagă că nu e cazul să ne așteptăm la prea multe de la adunare, că în această organizație se folosește mai puțin rizica. Deși pentru noi nu constituia o noutate faptul că pe alocuri — mai ales în unele școli și unități sanitare — nu se acordă atenția cuvenită criticii și autocriticii, credeam, totuși, că realitatea va infirma, măcar într-o anumită măsură, afirmațiile directorului liceului. Dar, spre regretul nostru, nu s-a întîmplat așa. Darea de seamă, a cărei exagerată dimensiune nu venit cu nimic în sprijinul proafunzimii analizei, a fost pur și simplu lipsită de acel spirit de combativitate care ar trebui să caracterizeze activitatea tuturor organelor și organizațiilor de partid. Și, fără a minimaliza eforturile organizației de partid și ale biroului său, precum și rezultatele muncii de partid și ale întregului corp didactic, trebuie menționat, chiar din capul locului, că multe probleme de fond ale muncii de partid în școală au rămas nesoluționate. Referindu-se la sarcinile comuniștilor care lucrează în domeniul învățămîntului, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia, la Conferința Națională a cadrelor didactice că „organizațiile de partid trebuie să combată cu tărie tendințele de tergiversare a aplicării hotărîrilor adoptate, de înlocuire a muncii organizatorice concrete cu declarații generale și angajamente formale. Ele au datoria de a milita pentru dezvăluirea deschisă a lipsurilor și neajunsurilor din activitatea instituțiilor de învățămînt, de a cultiva un spirit de înaltă exigență partinică în școală, de consecvență în înfăptuirea programului de dezvoltare și modernizare a învățămîntului, pentru crearea unei atmosfere de ordine disciplină indispensabile dușinei funcționări a sistemului nostru școlar“. Era deci firesc ca în lumina acestor valoroase indicații să fie întocmită și darea de seamă. Membrii biroului organizației de bază au considerat, probabil, că vor impresiona pe comuniștii din organizație, ca și pe eventualii oaspeți la adunare, prin lungimea dării de seamă și prin abundența frazeologiei cu care și-au justificat activitatea. Audiind și apoi recitind darea de seamă, am rămas surprinși îndeosebi de faptul că biroul organizației de bază a făcut apeluri insistente la comuniști pentru a „încerca“ să analizeze, în mod critic și principial, lipsurile existente, dar tocmai el a omis sau a ocolit acest lucru. E drept, dupa un u alutat Cu IUGHIU ȘCOlar trecut procentul de promovare a fost de numai 81 la sută și că 35 la sută din elevii promovați au obținut medii, la majoritatea obiectelor, de 5 și 6, darea de seamă a înșirat cîteva neajunsuri, fără a sufla însă vreun cuvînt despre cauzele lor și mai ales despre cei care s-au făcut vinovați de ele, membrii biroului dovedind că preferă să nominalizeze numai demierile. Nu cumva și evlaici se crede că e suficient să faci aluzie la lipsurile cuiva ca el să se simtă și să tragă imediat învățăminte ? Se pare că da. Altfel nu se explică de ce critici nominale s-au făcut foarte expeditiv doar atunci cînd a fost vorba de clasele cu rezultate mai slabe la învățătură, de membri de partid care discută rar la adunările generale (Aglaia Lăzărescu, Ana Savin, Ion Drancă, Mihai Pop), sau de cei care, aflîndu-se în conducerea organizațiilor de masă, și-ar putea aduce o mai mare contribuție la îmbunătățirea activității acestora. Autocritica fost lăsată să fie subînțeleasă a din acele fraze în care s-a spus cîte ceva despre ceea ce biroul organizației de bază trebuie să facă în viitor. In „tonul“ dării de seamă s-au desfășurat și discuțiile. Obișnuiți, probabil, cu practica tămîierilor, unii vorbitori s-au grăbit chiar să aducă laude biroului organizației de bază pentru modul cum și-a făcut datoria și cum a analizat activitatea depusă în sprijinul ridicării nivelului instructiv - educativ, folosind și termeni de comparație cu ceea ce a fost cu 5—6 ani în urmă . Alții s-au mulțumit să plutească la suprafața problemelor abordate sau să spună că e necesar să se concentreze toate forțele spre ridicarea calității învățămîntului, întărirea disciplinei și a legăturii dintre școală și familie, înlăturarea formalismului ce se mai manifestă în unele activități școlare. Firește, vorbitorii nu au atunci cînd au greșit cu nimic precizat că trebuie făcut una sau alta. „Sfaturile“ lor ar fi avut însă valoare mult mai mare dacă erau precedate de o analiză temeinică a diferitor stări de lucruri și urmate de propuneri concrete pentru rezolvarea multiplelor probleme care stau în fața organizației de partid a școlii în general. O asemenea optică ar fi imprimat, desigur, adunării și un mai pronunțat caracter de lucru. Deși au fost departe de ceea ce se cheamă mulțumitor, discuțiile purtate în adunarea de dare de seamă a organizației de bază de la Liceul nr. 2 din Rădăuți au demonstrat că lipsa unui climat favorabil criticii și autocriticii își trage seva din rădăcini mai adinei, care trebuie scoase la iveală printr-o intervenție mai energică din partea comitetului orășenesc de partid. Urmînd „îndemnul“ făcut prin darea de seamă de către biroul organizației de bază, profesoara Grațiela Popescu a „încercat“, într-adevăr, să intre mai adînc în miezul problemelor puse în discuție. Cele relatate de ea, cu toate că au fost simple încercări de a spune lucrurilor pe nume, ne-au dus la concluzia că în rîndul comuniștilor din cele două școli rădăuțene e creată o atmosferă nesănătoasă, care nu are nimic comun cu spiritul de principialitate comunistă. „Știu că dacă critic voi avea de suferit consecințe — mărturisea vorbitoarea. Dar o voi face, totuși, pentru că mi s-a umplut paharul. Deseori am fost întreruptă cînd vorbeam și mi s-a reproșat că e cazul să-mi văd de treburile mele“. Solicitată să facă lumină în cele afirmate, vorbitoarea a preferat să adauge că e suficient d spus și că ea nu are, ca alții, a diverși apărători. Tovarășul Ion Macovei, locțiitorul secretarului comitetului orășenesc de partid, care se afla în prezidiul adunării, a menționat că a cam dedus despre ce este vorba. O fi dedus, nu-1 contrazicem, dar aceasta nu înseamnă că nu e cazul să știe și alții ce se întîmplă acolo unde nu toți comuniștii au ajuns la maturitatea politică cerută de statutul partidului, sau că trebuie tărăgănată luarea unor măsuri educative pe care să le vadă și să le simtă toți comuniștii din cele două școli. Dimpotrivă, faptul că a intervenit un astfel de element neprevăzut dovedește că trebuie acționat neîntîrziat pentru statornicirea unui climat cu adevărat prielnic criticii și autocriticii. Numai ridicînd gradul de exigență și combativitate al tuturor comuniștilor se va asigura creșterea rolului de conducător politic al fiecărei organizații de partid la locul său de muncă. C. CLEMENT Dăm de seama în organizațiile de partid Pe Marcel Zlăvog îl așteaptă familia (Urmare din pagina I) tîrziu, o salariată de la DIFOT Suceava îi aduce o telegramă primită la întreprindere : „Vă rog trimiteți telegrafic banii pe adresa : Șantier Albița, Fălciu, comuna Berezeni, județul Vaslui. Marcel“. C. Z., pensionată de boală, ne arată telegrama prin care bărbatul cu care a conviețuit treisprezece ani cere să i se trimită salariul la noua întreprindere. — Cum aș fi putut altfel afla unde lucrează ? Telegrama l-a trădat. Toate investigațiile mele au rămas fără rezultat. Scrisorile pe care i le-am trimis ulterior au ajuns în mîna concubinei sale, S.L. (tot căsătorită — soțul lucrează la C.I.L. Suceava). Cartea poștală primită de Claudia Z. este, în acest sens, edificatoare. Factorul poștal din Berezeni o asigură că : „plicul recomandat adresat soțului dv. a fost înmînat lui, personal, însă a pus să semneze de primire femeia care era alături de el (la primirea plicului), spunînd că dînsa este soția lui . . .“. In ziua de 16 iunie a.c., în fața imobilului din Aleea Pinului nr. 8 s-a oprit o mașină. Un bărbat coborî grăbit. Cîteva clipe mai tîrziu, fetița Z. S. dispărea din mijlocul copiilor cu care se juca. Mașina se retrase aproape fără zgomot. Vestea declanșează nervi și alergătură, un accelerat care se pune în mișcare este urmărit de strigătele disperate ale unei mame . . . Trei zile mai tîrziu, un telefon o chema să-și ia „înapoi“ copilul. „Plînge și vrea să fiui împreună“. C. Z. ridică tristă din umeri : — Nu pot Treisprezece să-l înțeleg, ani ne-am înțeles atît de bine . . . Acum spune că nu mai are încredere. Mă întreb : cine ar fi trebuit să nu mai aibă încredere ? Dosarul nr. 760/1969 — pensie de întreținere — își întoarce ultima filă : . . . „avînd în vedere că în prezent copilul are doar cinci ani și nevoile sale sînt minime, instanța, apreciind conform art. 94 din Codul Familiei, consideră că prin obligarea pîrîtului la plata unei pensii de întreținere în sumă de lei 350 lunar se vor putea crea condițiile necesare, optime minorei...“ — Speranța, ce ai vrea să transmiți tu tăticului tău ? Mă privesc doi ochi mari, negri. „Tăticule, eu sunt mare, nu te-am uitat și merg la grădiniță . . Adaug doar că toamna de afară dă acestor imagini un plus de nostalgie. Muzeul din Suceava, cu sediul în strada Ștefan cel Mare nr. 33, funcționează după următorul program zilnic, în afară de luni, între orele 10-18. Se pot vizita secțiile : istorie, artă plastică, muzicală „Ciprian Porumbescu“, științele naturale și fondul documentar „Leca Morariu“. LOTO Tragerea din 7. XI. 1969 Extragerea I; 79; 88; 52; 82; 68; 19; 73; 42; 54; 80; 1; 11. Fond de premii 486.053 lei. Extragerea a II-a : 53; 37; 21; 13. Fond de premii 254.703 lei. Vedere generală a Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava FEROVIARII (Urmare din pagina I) de necrezut. Este și firesc. Voi, tinerii, ați prins astfel de trenuri, altfel de locomotive. Depoul acesta are mai bine de o sută de ani. A fost mărit și reconstruit acum zece ani. Placa turnantă era aici, mai aproape, locomotivele erau întoarse manual și multe, multe s-au schimbat de atunci... — Se spune că sînteți o familie de feroviari din tată în fiu. — Așa este ! Wilhelm și Ioan Burian sînt tot mecanici de locomotivă. Sînt mîndru de ei și îi voi vedea în curînd mecanici pe o locomotivă electrică. Veteranul Dumitru Burian m-a condus apoi pînă la portița de unde se vede șirul de locomotive pe linia procesului tehnologic. M-a lăsat cu promisiunea că atunci cînd voi fi la rîndu-mi pensionat voi primi din partea lui bastonul respectiv. — Așa vine vorba că, deocamdată, nici eu n-am nevoie de el, încheie bătrînul, depărtîndu-se grăbit. ZECE KILOMETRI IN O SUTA DE ANI ? In hala mare de reparații a depoului, cîteva locomotive cu abur așteptau cuminți deschiderea porților, mîna mecanicului care să le pună în mișcare. Una din ele, însă, cu bielele demontate, cu pistoanele scoase din cilindri intrase pe mina lăcătușilor - montatori. Locomotiva era în reparație periodică, cu spălarea cazanului. Operațiunile de verificare a pieselor se efectuau sub directa îndrumare a șefilor de echipă Gheorghe Irimiciuc și Veniamin Solonaru. Maistrul Constantin Chelaru dădea indicații cu privire la strunjirea unor cuzineți de bielă. — Cum stați cu reparațiile, tovarășe maistru ? — Cu toate că ne lipsesc unele materiale strict necesare, am reușit, în ultima perioadă, să micșorăm simțitor numărul de lucrări suplimentare (între spălări), să contribuim, astfel, la bunul mers al trenurilor, la respectarea siguranței circulației. Aș mai adăuga la cele de mai sus numărul mic de meseriași cu care executăm aceste reparații. In sectorul meu s-au evidențiat în mod deosebit : Vasile Persic, Mihai Sporneac, Ion Boiciuc, Vasile Ciofu și Ion Bercea. Pe inginerul Gabriel Mărgineanu, șeful depoului, l-am întîlnit la linia unu, în afara remizei. Efectua împreună cu mecanicul Petru Dascălu revizia unei locomotive dieselelectrice. Șefului de depou i-am pus o întrebare — ca să zic așa — strict profesională : ■— Am întîlnit, tovarășe inginer, pe marchiza locomotivelor seria 50.100 o placă pe care scrie : „Iuțeala maximă 60 km. pe oră“. Locomotiva „Călugăreni“ care a remorcat în 1869 primul tren românesc avea 50 km. pe oră. Intr-o sută de ani am progresat doar cu zece kilometri ? Șeful depoului Suceava Nord zîmbi. — O întrebare demnă de rubrica de „curiozități". Locomotivele din seria 50.100 au fost fabricate în 1921—’22. Le mai folosim în remorcarea trenurilor de marfă pe distanțe mai scurte, la manevră, în remorcarea trenurilor de călători pe linii secundare. La trenurile grele de marfă, directe, folosim locomotivele diesel-electrice cu viteza maximă de 100—120 km. pe oră. Am stat de vorbă apoi cu proaspeții deținători ai insignei „Pentru meritul ceferist“ : șeful de tură Mihai Poplavschi, mecanicul de manevră Mihai Alecu. Am aflat de cei care împărtășesc din experiența lor noilor veniți din școli : mecanicii Constantin Bleancă, Ioan Posteucă, Felician Verzeș, Paul Tănase și mecanicii ajutori Constantin Budeanu, Constantin Manzarache și alții. In seara aceea, la fel ca-n toate celelalte seri, fulgerele aparatelor de sudură brăzdau cerul, fluierele stridente ale locomotivelor diesel se împleteau cu zgomotul asurzitor al trenurilor care intrau în stație, cu munca acelor oameni pentru care noaptea înseamnă un bec aprins în cabină, iar distanțele ■— un cuvînt înscris pe ordinul de circulație. REVENIM LA ARTICOLUL „Ești cooperator ? Locul tău e pe cîmp!"0 (Urmare din pagina I) mumi. Dar, culmea, două perechi de cai stau din lipsă de conductori. Stau. . . tocmai din primăvară ! Și brigadierul spune cu seninătate : „Ce să fac? Nu găsesc oameni !“ Este inadmisibil ca animalele de muncă respective, cu care se cheltuiesc importante sume pentru întreținere, să fie lăsate fără a produce nimic, fără a aduce vreun venit cooperativei ! Cei răspunzători vor trebui trași la răspundere ! Și nu numai în legătură cu neajunsurile de acest gen semnalate, și nu numai în ceea ce privește brigada lui Nifan. Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît, la Drăgoești, terenul eliberat de coceni totaliza, joi, doar 35,1 la sută, iar în anterioarele 3 zile, potrivit situației de la direcția agricolă, nu se transportase nimic. Ar trebui ca în brigăzile în care există atelaje fără conductori, acestea să fie date în primire brigadierilor înșiși, sau unor șefi de echipe, care să lucreze efectiv cu ele în această perioadă de vîrf. Măsurile de impulsionare a transportului recoltei de porumb de pe cîmp în această unitate se impun a fi cît mai operative și pentru faptul că mecanizatorii afirmă că... nu prea au teren de arat. Și, de fapt, realizările de pînă la data de 6 noiembrie totalizau numai 311 ha. din 900. Nu-i mai puțin adevărat, însă, că și aceștia își au partea lor de vină. Ei realizează în ultima vreme o viteză medie zilnică de circa 20 ha. Calculul arată că, dacă se va continua cu același ritm, aici arăturile nu vor putea fi finalizate decît peste vreo lună de zile. Oare timpul va mai fi propice efectuării acestei lucrări și în decembrie ? Dar, despre modul cum acționează tractoriștii la Drăgoești vom relata mai pe larg într-un alt articol. In articolul de acum o lună se critica și faptul că nu se trecuse încă la efectuarea clasei a doua la trifoi. Intre timp, recoltatul acestei valoroase culturi furajere s-a apropiat de sfîrșit, dar producția se află, în bună parte, pe cîmp, netransportată la depozitul de furaje. Este de așteptat ca, în zilele ce urmează, la C.A.P. Drăgoești să se organizeze și să se dirijeze munca în așa fel încît să fie înlăturate și neajunsurile ce mai persistă, să se încheie cît mai grabnic toate lucrările din actuala campanie agricolă. MEMENTO @ MEMENTO @ MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO BUCUREȘTI SIMBATA 8 NOIEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5.05— 6.00 Program muzical de dimineață. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica“. 11.30 Muzică populară. 12.30 Întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Din pâlnia gramofonului. 15.00 Radio-club turistic. 15.20 Muzică ușoară. 15.30 Compozitorul săptămânii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Formația Ion Calistrache. 16.50 Cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.20 Călătorie muzicală. 18.05 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară de Paul Everac. 20.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Ritmuri de ieri. . . ritmuri de azi. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 8.25 Studii pentru orchestră. 9.00 Fragmente din onera „Gioconda“ de Ponchielli. 10.30 Cavalcada ritmurilor. 11.30 Bibliotecă de poezie românească. 11.50 Cîntece pentru cer mici. 12.15 Caleidoscop muzical. 13.00 „De la 1 la 5“. 17.00 Viața muzicală a orașelor patriei. 17.35 Cîntec, joc și voie bună. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Revista literară radio. 20.00 Concert simfonic. 20.54 Buletin de știri. 20.50 Scriitori la microfon. 21.05 Continuarea concertului simfonic. 22.05 Muzică ușoară. 22.20 Teatru serial. „Donna Alba“ de Gib Mihăescu. 22.44 Romanțe îndrăgite. 23.05 Concert Schumann. 0.27—1.00 Simfonia I de Paul Constantinescu. IAȘI DUMINICA 9 NOIEMBRIE Program de dimineață . 6.00 Buletin de știri, 6.10 Valsuri și polci executate de fanfară. 6.30 Unde mergem astăzi ? 7.00 Satul românesc contemporan. 7.20 Cîntă formația vocal - instrumentală „Roșu și Negru“. 7.30 Matineu folcloric muzical. 8.00 Buletin de știri. 8.10 Interpreți de muzică ușoară. 8.20 Cutezătorii. 8.57 închiderea emisiunii. Program de seară . 16.00 Buletin de știri. 16.10 Arii de popularitate din opere. 16.30 Cîntecul care mi-e drag. 17.00 Radio-almanah 18.00 Pe portativul undelor, melodia preferată. 18.30 Tot mai citesc măiastra ți carte — Mortua est. 18.45 Muzică corală preclasică. 19.00 Radiojurnal și sport. 19.15 Melody - club (premieră). TELEVIZIUNE SÎMBATA 8 NOIEMBRIE 18.00 Cheia orașului — emisiuneconcurs. Transmisiune de la Galați. Participă echipele orașelor Suceava și Galați. Prezentator: Ion Mustață. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Reflector. Pe urmele emisiunilor din această săptămînă. 19.45 Teleenciclopedia. 20.45 Film serial. „Răzbunătorii“. 21.40 Serenadă . . . pentru voce și chitare. 22.20 Telejurnalul de noapte. Telesport. 22.50 Un act și . . . cîteva tablouri. 23.10 închiderea emisiunii programului I. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj 10413 C. F. R. Agenția TAROM 10904 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Miliția 10800 Pompieri 10008 Policlinica 10415 Salvare 10006 Sect, mixt energetic Deranjamente 11513 Spital 10025 10256 TIMPUL PROBABIL Vreme rece, cu cerul variabil. Vor cădea ploi izolate. Vintul va sufla slab pînă la potrivit din nord la început, apoi din nord - est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 și 0 grade* iar maximele* intre 4 și 8 grade. llllllllllllllllillllimmii liiliilliilliliimiüliliillillllilliM NICHITA ISTRATI Fundu Moldovei . Vi s-a stabilit o vechime în muncă de 15 ani (și nu 20) pentru faptul că au reconstituit o parte din vechime cu martori în perioada cînd nu erau salariat, încălcindu-se, astfel, prevederile art 17 din Decretul 90/60. Actele se găsesc la Oficiul pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale Cîmpulung. CONSTANTIN N. CUREA Marginea . Vi s-a cerut să restituiți suma de 261 lei, deoarece două certificate medicale pe care le-ați prezentat aveau datele modificate fără a fi confirmate de medicul care le-a eliberat. T. A. ROTARU, medic Solea : , întreruperile de curent cu fost necesare pentru executarea lucrărilor de modernizare a rețelei electrice, în vederea asigurării consumului mărit de energie electrică. Pînă la terminarea lucrărilor vor mai avea loc două asemenea întreruperi. VASILE S.INCA Dornișoara : Perioada în care nu ați avut calitatea de angajat nu intră în calcul la stabilirea drepturilor de concediu recreativ. ELENA COTELA Cîmpulung : Adresați-vă cu o contestație conducerii unității, care poate stabili dacă transferul s-a efectuat în interes de serviciu sau la cerere. DIONISIE CHIRA Straja : Reintroducerea autobuzului pe ruta amintită este condiționată de repararea, de către Consiliul popular Vicov, a podului Dobîca. VASILE JACOTA Frătăuții Noi: Conducerea întreprinderii de transporturi auto Suceava ne asigură că au fost luate măsuri pentru a afișa, la loc vizibil, un mers al autobuzelor, în stația la care vă referiți. N. R. : Este obligația conducerii întreprinderii județene de transporturi auto să asigure, în fiecare localitate, orarul de sosire și de plecare al autobuzelor. LOCUITORI DIN Horodnicu de Sus. După o suspendare de 4 zile, timp în care au fost executate lucrări de reparare a drumului, autobuzul a fost repus în circulație. (Urmare din pagina I) străduiesc, cu ajutorul Comisiei speciale pentru coordonarea latino - americană (C.E.C.L.A.), să găsească metode de dirijare a investițiilor particulare străine pe căi rezonabile. De aceea, principiile elaborate de influentul ministru de afaceri externe al statului Chile, Gabriel Valdez, privind prescripțiile pentru investițiile în străinătate, sunt urmărite cu un deosebit interes. El a pornit de la faptul că, între 1959 și 1968, Chile a pierdut sub formă de dobînzi, beneficii transferate și retrageri de capital cu 350 milioane dolari mai mult decit a primit in aceeași perioadă sub formă de investiții noi. Valdez propune ca investițiile de capital străin să se facă numai atunci cînd însăși întreprinderea procură devizele necesare amortizării capitalului și achitării dobînzilor. Un fapt demn de menționat , Valdez cere ca orice capital și mai ales cel din străinătate să respecte interesele statului. SUCEAVA 8 CÎMPULUNG RĂDĂUȚI 1 FĂLTICENI 8 VATRA DORNEI : GURA HUMORULUI 3 SOLCAT SIRET : DORNEȘTI S DOLHASCA 3 FULGAU 5 FRASINI IACOBENI 3 VAMA PE ECRANE SIMBATA 8 NOIEMBRIE „Modern“ „Tineretului“ „Burdujeni“ „Arta“ „Luceafărul“ „Moldova“ „Flacăra“ „Unirea“ „Popular“ „Doina“ „Doina“ „Lumina“ „Solea“ „Șiretul“ „Dornești" „Dolhasca“ „Falcou* Baltagul Neîmblînzita Angelica Tarzan, omul junglei Veșnicul întârziat împușcături sub spin^urătoare Omul care valora mUiarde Angelica și sultanul La dolce vita Maraton Omul, orgoliul, vendeta Străin în casă O chestiune de onoare Noaptea e făcută pentru a visa Noaptea e făcută pentru a visa în umbra colțului A trăi pentru a trăi Tarzan, omul junglei Adio, Gringo Prințul Negru Pe urmele Șoimului. Pentru încă puțini dolari moldovița „Frasin“ „Minerul" „Vama“ „ Moldovița*