Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)

1970-01-13 / nr. 6865

Anul XXIV Nr. 6865­­ marti 13 ianuarie 1970 Proletari din toate țările, uniți-vă­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R.și al Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani Industria alimentară pășește, în noul an, cu dreptul întrebarea pe care am so­cotit necesar să o adresăm tovarășului Emilian Petrescu, director general al Combi­natului industriei alimentare din Suceava, vizează măsurile luate în vederea asigurării tu­turor condițiilor de desfășura­re normală a producției, în acest an. Ea este impusă de situația, cunoscută, care condus, în anul trecut, la se­a­rioase goluri în activitatea u­­nora dintre fabricile ce com­pun combinatul (pe atunci, de eine stătătoare), de greutățile —• obiective, dar și subiective —­ manifestate pe diverse pla­nuri, de la aprovizionarea cu materii prime pînă la indica­torii sintetici finali, de necesi­tatea imperioasă a înlăturării neîntîrziate a unor astfel de lacune. Așadar : — Ce ați întreprins, tovară­șe director general, in vederea asigurării unor condiții opti­me de muncă, in 1970, în uni­tățile combinatului ? — Noua structură organiza­torică, rezultat concret al po­liticii de apropiere a condu­cerii de activitatea economică propriu-zisă, a înlesnit — tre­buie spus de la bun început — un climat mult mai fecund de dezbatere creatoare a pro­blemelor, un cadru mai amplu de mobilizare și angajare competenței colective, cu largi a posibilități de stabilire a res­ponsabilităților directe, nemij­locit legate de una sau alta dintre coordonatele muncii noastre. Așa s-a putut elabo­ra, cu toate garanțiile de fi­delă traducere în viață, un complex și amănunțit plan de măsuri, multe dintre ele în stadiu de înfăptuire, care — pornind de la realitățile amin­tite — și-a extins prevederile, cu mai multă exigență decît oricînd pînă acum, și asupra unor fenomene considerate în­­trucîtva laterale, dar cu nota­bile influențe în angrenajul combinatului nostru. — Mai întîi, ca piatră de temelie și ca izvor al multor necazuri (ori succese) ul­terioare, aprovizionarea. — Necesarul de materie pri­­­­mă pe anul 1970 și, impli­cit pe primul său trimestru, are asigurată doar parțial a­­coperirea cu comenzi și con­tracte. Contăm pe faptul că, în viitor, contractele cu furnizorii din sectorul de stat, mai ferm și mai judicios gândite, primi un apreciabil spor­tor de certitudine ca efect al preve­derilor limpezi ale noii legi re­feritoare la contractele econo­mice. Sîntem preocupați și ac­ționăm cu multă insistență pentru sporirea aportului gos­podăriilor populației din județ, prin Intersctificarea activității de contractare la toate speciile de animale. Am stabilit ter­mene strânse, pentru fie­care categorie de animale în parte, în riguroasă corelație cu defalcările planului de pro­ducție și­ de desfacere. Con­comitent, desfășurăm și mun­ca de contractare pentru anul viitor, 1971, deocamdată la ni­velul planului actual, în ve­derea ritmicității acțiunii, am stabilit, cu caracter perma­nent, norme pentru preluarea înainte de termen și resca­­dențare. In scopul creșterii greutății medii cu cel puțin 5 kg. peste greutatea planifica­tă, insistăm pentru contracta­rea la un termen cet mai a­­propiat de cel maxim: clauza aduce un venit sporit contrac­tantului și o cantitate mai mare de carne în fondul sta­tului. — Aceasta ia carne. — Și în celelalte două mari ramuri ale combinatului, lap­te și legume-fructe, preocupă­rile sunt, cu nuanțele de rigoa­re, aceleași. Pentru sporirea cantităților de lapte colecta­te de la gospodăriile popu­lației acționăm în două di­ Interviu consemnat de ȘTEFAN STROE (Continuare in pagina a IlI-a) RESURSE ALE EFICIENȚEI Au fost mai multe cazuri pe cină, la Arșița ori la Nespomi­­ceni, datorită întreruperii energiei electrice, ori altor cauze, nu se put­ea asigura alimentarea rit­mică a bateriilor de cuptoare cu minereu. Stagnarea propriu- zisă m-ar fi constituit un impe­diment atît de mare, dacă ea n-ar fi provocat, de fiecare da­tă, dereglarea procesului de ardere. Era nevoie­ pentru readu­cerea bateriilor de cuptoare la normal, să se lucreze cîte 5* ori cite 6 z­ile. Ba, câteodată, acest interval se prelungea pînă la 10 zile. Aceasta influența negativ asupra ritmicității, ba chiar și asupra calității. Inconvenientul a­ fost înlăturat în ultimul timp prin aplicarea unei măsuri simple, dar avînd o mare im­portanță : crearea în apropierea bateriilor de cuptoare a u­­nor stocuri de carbonat, de 1.000 — 1.500 tone, suficiente să asi­gure desfășurarea, fără întrerupere, a procesului de ardere. Asemenea greutăți s-au ivit și în asigurarea materiei prime necesară obținerii bioxidului de mangan special. La Arșița, linia ele front se îngusta. Era nevoie de intervenții prompte. O anali­ză a indicat căile în care trebuie să se acționeze. Anuime, des­chiderea a două noi zone, la Mestec­ăniș și „Pietrele arse“. S-a asigurat astfel producerea, în continuare, a bioxidului de mangan special, solicitat de mulți beneficiari. nr 9 MINISTERUL învăța msmului a adus noi reglementări in modul de desfășurare a examenelor stu­dențești. Conform regulamentului de activitate profesională studen­ții vor putea susține — între 1 și 21 februarie — probele parțiale care nu se vor mai cere la exa­menul final. Notele de promova­re acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu mențiunea „parțial“ și în catalogul provizoriu. Acei care vor dori să-și îmbunătățească notele obținute la susținerea probelor parțiale, se vor putea prezenta și în vară — numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga mate­rie. Opțiunile pentru probele parțiale se vor depune pînă la 15 ianuarie 1970. Conform acelorași reglementări, examenele prevăzute pentru sesiu­nea de iarnă la cursurile de zi și serale, cu excepția ultimului an de studiu, vor fi programate nu­mai intre 1 si 17 februarie. 9 LA ȘANTIERUL naval din Tr. Severin a început execuția prime­lor două macarale de ÎS tone-for­­ță, concepute de specialiștii din Timișoara în colaborare cu Insti­­tutul de proiectări și cercetări pen­tru mașini de ridicat și transportat. Macaralele sunt destinate autouti­­lăr­ii întreprinderii severinene.­­ UN GRUP de specialiști de la întreprinderea mecanică „Ceah­lăul“ din Piatra Neamț a stabilit o nouă metodă de prelucrare a pieselor turnate, bazată pe folosi­rea unui sistem special de freze­­disc, prin care se înlocuiesc ope­rațiunile de polizare cu pietre. A­­plicarea acestei metode în proce­sele tehnologice a dus la crește­rea productivității muncii cu a­­proape 50 la sută și la obținerea unui volum de economii de circa 60.000 lei. 9 PRINTRE recentele livrări e­­fectuate de întreprinderea „Auto- Tractor“ se numără 330 tractoare de tipurile U—650, U—651, U—500 și U—400, care au fost expediate unor parteneri din Cipru, Franța, Iran și Olanda. Din grupa mașinilor agricole au fost exportate în R.D. Germană, Ungaria și Uniunea Sovietică sute de semănători pentru plante pră­sitoare și cultivatoare purtate. 9 ZESTREA pe 1970 a bazelor de transporturi auto din țara noas­tră va spori cu 6.500 de autoca­mioane și 900 de autobuze. Majo­ritatea lor vor fi livrate de cu­noscutele uzine constructoare de mijloace rutiere din Brașov și București. De asemenea, au fost alocate­ fonduri importante pentru construcția a numeroase stații de întreținere auto, dotate cu utilaje și Instalații moderne. La Fabrica de mobilă din Rădăuți, pe muncitorul Zaharia Popescu, apreciat pentru rezultatele activității sale, l-am surprins lucrînd la mașina de șlefuit piese plane Filatura de in și cînepă din Fălticeni. Laboranta Jenița Vornicu, determinind rezistența la dinamometru Foto : D. VINTILA Oamenii de pe locomotive Călătorim pe drumuri de fier, trecem sau staționăm prin gări, ori — pietoni fiind — ur­mărim de departe mișcarea rapidă a coloșilor metalici și știm că cineva se află întot­deauna acolo, în cabina de co­mandă, în fața complicatelor manete și semnale pe care doar dintr-o obișnuită curiozi­tate le-am zărit cîndva. Exis­tă între noi și oamenii de pe locomotive o corelație bănuită ce vine, se pare, dintr-o certi­tudine nedezmințită. Ne pla­ce să credem că nimic nu se poate întîmpla, că la ora fixată — depășind distanțele — vom fi la locul dorit. Și a­­ceastă încredere este recunoș­tința noastră nemărturisită, față de „omul din față“. Sîntem la depoul din Sucea­va. Peste rețelele de linii — vagoane disparate, trenuri de marfă în manevră. Stația de călători se află nu departe. Cî­­teva locomotive așteaptă ple­carea în cursă, altele sunt tra­se în apropierea remizei. — Raza noastră de activitate — ne spune inginerul Gabriel Mărgineanu, șeful depoului — are ca puncte limită Pașcanii — Vatra Dornei, apoi Dorohoi, Nisipitul și Vadul Siretului. Pentru a „acoperi“ aceste dis­tanțe, noi avem ca principală îndatorire aceea de a asigura cu mașini Diesel sau cu aburi trenurile prevăzute în grafice­le de circulație. (Totul se des­fășoară conform unor norme stabilite dinainte. Aici nu poa­te exista nici o derogare. Fie­care echipaj știe precis minu­tul în care trebuie să plece la drum). Trenurile de călători, după cum e cunoscut, au un orar fix. La celelalte, însă, pot apărea uneori modificări sau pot interveni comenzi supli­mentare. De obicei, trecerea la un „nou mers” solicită e­­forturi deosebite. Discuția noastră cu șeful de­poului devine dificilă. (Nici n-ar putea fi altfel). Telefonul sună mereu. I se cer lămuriri, îi sînt aduse la cunoștință probleme curente de serviciu și el răspunde calm, are la în­­demînă situațiile la zi ale mișcării mașinilor, le răsfoieș­te cu siguranță, notează, în­­cercuiește : „Alo, ia legătura cu remiza Dorohoi … De mîine se repune trenul pentru . . . Deocamdată va lucra o echipă. Detașați acolo o echipă“. ..­ Specificul muncii noastre, continuă interlocutorul, cere să ai răbdare, să nu te pri­pești. De aici și multă exigen­ță. In colectivul nostru s-a in­staurat acest climat al exigen­ței, fără de care n-am fi reu­șit să obținem rezultatele pe care le avem. Noi am încheiat anul ce a trecut cu un succes deosebit : număr­ul evenimen­telor de circulație a scăzut cu 60 la sută. Or, aceasta nu se putea realiza fără disciplină, fără creșterea conștiinciozității față de sarcinile profesionale. Din partea întregului personal s-au depus eforturi. Vreau să rețineți că în 1969 n-am avut decât 4 sau 5 cazuri de ab­sențe. Poate puține meserii sunt atît de complicate ca aceea de mecanic de locomotivă. Ea cere din partea celor ce practică, în primul rând, niște o însușiri deosebite. Desigur, ni­mic nu se poate face fără pa­siune, fără un cuantum de cu­noștințe. Date fiind solicită­rile psihice și fizice, omul de pe locomo­tivă trebuie să dispună de un organism sănătos, cu simțurile în stare perfectă, echilibrate. ION BELDEANU (Continuare în pagina a III-a) R­E­P­O­R­TA­J Vizita în R.S.F. Iugoslavia a tovarășului ION GHEORGHE MAURER Sosirea la Belgrad BELGRAD 12 — Trimișii spe­ciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plospeanu, transmit : Pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Bel­grad, la invitația președinte­lui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este înso­țit în vizita pe care o între­prinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreșe­dinte al Consiliului de Miniș­tri, președintele părții române în Comisia mixtă ro­mâno — iugoslavă de colaborare eco­nomică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Națio­nal al Cercetării Științifice, Ni­­colae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Birgăoanu, vicepreșe­dinte al Comisiei guvernamen­tale de colaborare și coope­rare economică și tehnică: Ion Marega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de ma­șini, Ion Mimea, adjunct al mi­nistrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu dra­pelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Milița Ribicici, pre­ședintele Vecei Executive Fe­derale, Stepan Marușici, pre­ședintele Vecei Executive Provinciei Autonome Socialis­a­te Voivodina, Dușan Gligorie­­vici, membru al Vecei Execu­tive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretaru­lui de stat pentru afacerile ex­terne, Branko Peșici, președin­tele Steupștiinei orașului Bel­grad, Alexandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Exe­cutive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consi­liului Federal pentru Coordo­narea Activității Științifice, Ha­san Șiliak, adjunct al secreta­rului federal pentru probleme­le economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și am­basadorul Iugoslaviei la Bucu­rești­, Izo Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu caire au­­ călătorit înalții oaspeți ro­mâni. Pe peron erau, de aseme­nea, prezenți membri ai am­basadei române și ai agenției economice, ziariști iugoslavii și străini.­ ­­• In dimineața aceleiași zile, premierul Ion Gheorghe Mau­rer, însoțit de Emil Drăgănes­cu, Gheorghe Buzdugan, Nico­­lae Ecobescu și ambasadorul Vasile Șambru, a făcut o vizită protocolară președintelui Ve­cei Executive Federale, Mitia Bibicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială ca­re a avut loc cu acest prilej au luat parte Dușan Grigorie­­vici, S. Marușici, Anton Vra­tușa și ambasadorul Iso Nje­govan. Dejun Președintele Vecei Executi­ve Federale, Mitia Bibiciici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea președintelui Con­siliului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănes­­cu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, președinte­le părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Gheor­ghe Buzdugan, Nii­olae Eco­­bescu, Grigore Birgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu și Vasile Șambru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreședinte al Sbupștinei Federale, Mika Șpu­liak, pre­ședintele Vecei Popoarelor Skupștinei Federale, S. Maru­­n­șici, președintele Vecei Exe­cutive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligo­rievici, membru al Ve­cei Executive Federale, pre­ședintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugo­slavo - ro­mână de colaborare economi­că, Miran Meriak, Miriana Kristiniei și Frânte Nadj, mem­bri ai Vecei Executive Fede­rale, Doslje Vogelnik, președin­tele Consiliului Federal pen­tru Coordonarea Activității Științifice, și alte persoane o­­ficiale, în cursul dejunului, care s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și cordialitate, pre­mierii celor două țări au ros­tit toasturi. ★ Seara, oaspeții români au fost invitați să vizioneze fil­mul „Bătălia de pe Neretva“, o recentă producție a studiou­rilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști, oferit de tovarășul Mitia Ribicici ÍN C.A.P., IMPORTANTE SURSE DE VENITURI CE NU ȘI-AU GĂSIT VALORIFICAREA CUVENITĂ ACTIVITĂȚILE ANEXE ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII Dezvoltarea activităților a­­nexe în unitățile cooperatiste, necesitate înscrisă și în Hotă­rârea adoptată în luna decem­brie a anului trecut de către Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, are ca obiectiv prin­cipal folosirea cit mai com­pletă, pe tot parcursul anului, a brațelor de muncă, cât și utilizarea capacității reduse de lucru a unor membri coope­ratori. In județul nostru, dezvolta­rea ramurilor anexe în sec­torul cooperatist este urmarea preocupării pentru punerea în valoare a surselor materiale existente, pentru continuarea și valorificarea tradițiilor pri­vind producerea unor bunuri de consum cu o largă folo­sință atît în gospodăriile țără­nești, cit și în cele ale locuito­rilor din orașe. Efectul măsu­rilor luate­ în primele 9 luni ale anului trecut s-au obținut 9.252 mii lei venituri din a­­cest sector, cu 252 mii lei mai mult decât prevederile anua­le. Față de primele trei tri­mestre, veniturile din ramuri­le anexe au fost realizate în proporție de 146 la sută. Ra­portate la totalul veniturilor realizate de cooperativele a­­gricole de producție, cele ob­ținute din activitățile anexe și prestări de servicii repre­zintă 5,3 la sută. In momentul de față, în coo­perativele agricole de produc­ție există 217 ateliere, din care marea majoritate (124), ateliere de stat fierării tîmplărie, dulgherie, rotărie (73), atelie­re de binale (3), atelier de confecționat putini și butoaie (1), ateliere mecanice (20), circulare (63), gatere și joagă­­re (16) și altele. Făcînd o a­­naliză­­ a rezultatelor obținute, se poate constata că, acolo unde conducerile cooperative­lor agricole au privit cu simț de răspundere organizarea a­­cestor activități, rezultatele au fost dintre cele mai bune. E­­vidențiem în acest sens rea­lzările cooperatorilor din Dumbrăveni, Siminicea, Baia, Fălticeni, Horo­dnicu de Sus, Rădășeni, Bilca, Verești, A­­dîncata, Grănicești și altele. La C.A.P. Dumbrăveni, de e­­xemplu, s-a realizat un venit de peste 230.000 lei. Cea mai mare parte din aceștia sunt proveniți din munca ce­lor 20 meseriași dulgheri care lucrează, prin C.A.P., pentru construcții și reparații de case, din folosirea circularului pen­tru tăiat lemne de foc la do­miciliul cooperatorilor, cât și din folosirea cu răspundere a mijloacelor de transport, a ga­terului, a băii și altele. De a­­semenea, cooperativa agrico­lă de producție Fălticeni are cele mai multe secții prestatoa­re de servicii, de la care a rea­lizat, în primele 9 luni ale a­­nului trecut, un venit de 249.600 lei. Acestea s-au rea­lizat prin valorificarea a 26.000 cărămizi, folosirea daracului de scărmănat și prin atelie­rul de vulcanizare. Coopera­torii din Baia, folosind cu răs­pundere gaterul, au obținut 100.000 lei, totalizînd, ună cu veniturile de la împre­alte activități, 186.339 lei. Atelierul de confecționat butoaie și ciu­­bere din lemn, înființat aici în anul trecut, își va extinde ac­tivitatea, prevăzîndu-se numai de la acesta un venit anual de 400—500.000 lei Mai pu­tem menționa realizările coo­perativelor din Siminicea, Grănicești și Adîncata care, folosind cu pricepere mijloa­cele hipo și auto, cit și gate­rele (în cazul primelor două unități) au realizat venituri ce s-au situat între 100.000 și 300.000 lei. Cu toate aceste succese, trebuie arătat că sunt încă nu­meroase cooperative agricole de producție ale căror consi­lii de conducere nu s-au preo­cupat de valorificarea resur­selor locale, extinderea acti­vităților anexe și a prestărilor de servicii. Astfel, la Vicovu Ing. GH. ZAHARESCU V. GRIGORE instructor U.J.C.A.P. (Continuare în pagina a II-a) L LA STAȚIUNEA BALNEARĂ DIN VATRA DORNEI AU SOSIT PRIMII OASPEȚI DIN ACEST AN In­ pitoreasca Stațiune balneară din Vatra Dornei au sosit, zilele acestea, oaspeți din prima serie anului. In stațiune, care-și a continuă activitatea și pe timpul iernii, au fost făcu­te o serie de pregătiri pen­tru a crea condiții mereu mai bune celor care vin aici la odihnă sau să-și în­ •e­grijească sănătatea. O bu­­fo­nă parte din vile dispun­e de încălzire centrală, iar­­ numărul căzilor de cupru a­­ crescut, ceea ce permite­­ efectuarea unui volum spo­­­­rit de tratamente cu ape carbogazoase, cunoscut fi­­­­ind eficiența acestora în­­ afecțiunile cardio - vascu­­lare. Anul acesta, stațiunea de­­ la confluența Bistriței cu­­ Dorna va găzdui peste 10 mii oameni ai muncii din întreaga țară. LA STAȚIUNEA experimen­tală pomicolă din Fălticeni sînt în curs de desfășurare lucrările de rărire și fructificare. Pînă în prezent, acestea s-au executat la aproximativ 15 la sută din numă­rul pomilor. In livezi s-au trans­portat, pînă acum, 220 tone de în­grășăminte naturale. Tratamentele de iarnă la pomi, care se fac cu h­ortitox, s-au aplicat pe o treime din numărul pomilor fructiferi și se va încheia în prima decadă a lunii martie. CONSILIUL județean al sin­dicatelor a organizat, sâmbătă duminică, o consfătuire cu acti­și­viștii culturali și instructorii ștești ai formațiilor de teatru ole­de amatori din întreprinderi și insti­tuții. Participanții au analizat mo­dul de desfășurare a activităților culturale în anul trecut și sarcini­le ce revin sindicatelor in acest domeniu. Cu acest prilej, actorul Ilarie Curecheanu a vorbit despre modalitățile de punere în scenă a spectacolelor de teatru și despre coordonarea repertoriului, iar ar­hitectul Nicola­e Porumbescu subliniat rolul activistului cultural­­ în mișcarea artistică de amatori. Prima oră după vacanța de iarnă în clasa a XlI-a B a Li­ceului nr. 2 din Suceava

Next