Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)
1970-01-13 / nr. 6865
Anul XXIV Nr. 6865 marti 13 ianuarie 1970 Proletari din toate țările, uniți-văl Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R.și al Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani Industria alimentară pășește, în noul an, cu dreptul întrebarea pe care am socotit necesar să o adresăm tovarășului Emilian Petrescu, director general al Combinatului industriei alimentare din Suceava, vizează măsurile luate în vederea asigurării tuturor condițiilor de desfășurare normală a producției, în acest an. Ea este impusă de situația, cunoscută, care condus, în anul trecut, la searioase goluri în activitatea unora dintre fabricile ce compun combinatul (pe atunci, de eine stătătoare), de greutățile —• obiective, dar și subiective — manifestate pe diverse planuri, de la aprovizionarea cu materii prime pînă la indicatorii sintetici finali, de necesitatea imperioasă a înlăturării neîntîrziate a unor astfel de lacune. Așadar : — Ce ați întreprins, tovarășe director general, in vederea asigurării unor condiții optime de muncă, in 1970, în unitățile combinatului ? — Noua structură organizatorică, rezultat concret al politicii de apropiere a conducerii de activitatea economică propriu-zisă, a înlesnit — trebuie spus de la bun început — un climat mult mai fecund de dezbatere creatoare a problemelor, un cadru mai amplu de mobilizare și angajare competenței colective, cu largi a posibilități de stabilire a responsabilităților directe, nemijlocit legate de una sau alta dintre coordonatele muncii noastre. Așa s-a putut elabora, cu toate garanțiile de fidelă traducere în viață, un complex și amănunțit plan de măsuri, multe dintre ele în stadiu de înfăptuire, care — pornind de la realitățile amintite — și-a extins prevederile, cu mai multă exigență decît oricînd pînă acum, și asupra unor fenomene considerate întrucîtva laterale, dar cu notabile influențe în angrenajul combinatului nostru. — Mai întîi, ca piatră de temelie și ca izvor al multor necazuri (ori succese) ulterioare, aprovizionarea. — Necesarul de materie primă pe anul 1970 și, implicit pe primul său trimestru, are asigurată doar parțial acoperirea cu comenzi și contracte. Contăm pe faptul că, în viitor, contractele cu furnizorii din sectorul de stat, mai ferm și mai judicios gândite, primi un apreciabil sportor de certitudine ca efect al prevederilor limpezi ale noii legi referitoare la contractele economice. Sîntem preocupați și acționăm cu multă insistență pentru sporirea aportului gospodăriilor populației din județ, prin Intersctificarea activității de contractare la toate speciile de animale. Am stabilit termene strânse, pentru fiecare categorie de animale în parte, în riguroasă corelație cu defalcările planului de producție și de desfacere. Concomitent, desfășurăm și munca de contractare pentru anul viitor, 1971, deocamdată la nivelul planului actual, în vederea ritmicității acțiunii, am stabilit, cu caracter permanent, norme pentru preluarea înainte de termen și rescadențare. In scopul creșterii greutății medii cu cel puțin 5 kg. peste greutatea planificată, insistăm pentru contractarea la un termen cet mai apropiat de cel maxim: clauza aduce un venit sporit contractantului și o cantitate mai mare de carne în fondul statului. — Aceasta ia carne. — Și în celelalte două mari ramuri ale combinatului, lapte și legume-fructe, preocupările sunt, cu nuanțele de rigoare, aceleași. Pentru sporirea cantităților de lapte colectate de la gospodăriile populației acționăm în două di Interviu consemnat de ȘTEFAN STROE (Continuare in pagina a IlI-a) RESURSE ALE EFICIENȚEI Au fost mai multe cazuri pe cină, la Arșița ori la Nespomiceni, datorită întreruperii energiei electrice, ori altor cauze, nu se putea asigura alimentarea ritmică a bateriilor de cuptoare cu minereu. Stagnarea propriu- zisă m-ar fi constituit un impediment atît de mare, dacă ea n-ar fi provocat, de fiecare dată, dereglarea procesului de ardere. Era nevoie pentru readucerea bateriilor de cuptoare la normal, să se lucreze cîte 5* ori cite 6 zile. Ba, câteodată, acest interval se prelungea pînă la 10 zile. Aceasta influența negativ asupra ritmicității, ba chiar și asupra calității. Inconvenientul a fost înlăturat în ultimul timp prin aplicarea unei măsuri simple, dar avînd o mare importanță : crearea în apropierea bateriilor de cuptoare a unor stocuri de carbonat, de 1.000 — 1.500 tone, suficiente să asigure desfășurarea, fără întrerupere, a procesului de ardere. Asemenea greutăți s-au ivit și în asigurarea materiei prime necesară obținerii bioxidului de mangan special. La Arșița, linia ele front se îngusta. Era nevoie de intervenții prompte. O analiză a indicat căile în care trebuie să se acționeze. Anuime, deschiderea a două noi zone, la Mestecăniș și „Pietrele arse“. S-a asigurat astfel producerea, în continuare, a bioxidului de mangan special, solicitat de mulți beneficiari. nr 9 MINISTERUL învăța msmului a adus noi reglementări in modul de desfășurare a examenelor studențești. Conform regulamentului de activitate profesională studenții vor putea susține — între 1 și 21 februarie — probele parțiale care nu se vor mai cere la examenul final. Notele de promovare acordate la aceste probe vor fi trecute în carnetul de student cu mențiunea „parțial“ și în catalogul provizoriu. Acei care vor dori să-și îmbunătățească notele obținute la susținerea probelor parțiale, se vor putea prezenta și în vară — numai cu aprobarea decanului — pentru verificare la întreaga materie. Opțiunile pentru probele parțiale se vor depune pînă la 15 ianuarie 1970. Conform acelorași reglementări, examenele prevăzute pentru sesiunea de iarnă la cursurile de zi și serale, cu excepția ultimului an de studiu, vor fi programate numai intre 1 si 17 februarie. 9 LA ȘANTIERUL naval din Tr. Severin a început execuția primelor două macarale de ÎS tone-forță, concepute de specialiștii din Timișoara în colaborare cu Institutul de proiectări și cercetări pentru mașini de ridicat și transportat. Macaralele sunt destinate autoutilării întreprinderii severinene. UN GRUP de specialiști de la întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamț a stabilit o nouă metodă de prelucrare a pieselor turnate, bazată pe folosirea unui sistem special de frezedisc, prin care se înlocuiesc operațiunile de polizare cu pietre. Aplicarea acestei metode în procesele tehnologice a dus la creșterea productivității muncii cu aproape 50 la sută și la obținerea unui volum de economii de circa 60.000 lei. 9 PRINTRE recentele livrări efectuate de întreprinderea „Auto- Tractor“ se numără 330 tractoare de tipurile U—650, U—651, U—500 și U—400, care au fost expediate unor parteneri din Cipru, Franța, Iran și Olanda. Din grupa mașinilor agricole au fost exportate în R.D. Germană, Ungaria și Uniunea Sovietică sute de semănători pentru plante prăsitoare și cultivatoare purtate. 9 ZESTREA pe 1970 a bazelor de transporturi auto din țara noastră va spori cu 6.500 de autocamioane și 900 de autobuze. Majoritatea lor vor fi livrate de cunoscutele uzine constructoare de mijloace rutiere din Brașov și București. De asemenea, au fost alocate fonduri importante pentru construcția a numeroase stații de întreținere auto, dotate cu utilaje și Instalații moderne. La Fabrica de mobilă din Rădăuți, pe muncitorul Zaharia Popescu, apreciat pentru rezultatele activității sale, l-am surprins lucrînd la mașina de șlefuit piese plane Filatura de in și cînepă din Fălticeni. Laboranta Jenița Vornicu, determinind rezistența la dinamometru Foto : D. VINTILA Oamenii de pe locomotive Călătorim pe drumuri de fier, trecem sau staționăm prin gări, ori — pietoni fiind — urmărim de departe mișcarea rapidă a coloșilor metalici și știm că cineva se află întotdeauna acolo, în cabina de comandă, în fața complicatelor manete și semnale pe care doar dintr-o obișnuită curiozitate le-am zărit cîndva. Există între noi și oamenii de pe locomotive o corelație bănuită ce vine, se pare, dintr-o certitudine nedezmințită. Ne place să credem că nimic nu se poate întîmpla, că la ora fixată — depășind distanțele — vom fi la locul dorit. Și această încredere este recunoștința noastră nemărturisită, față de „omul din față“. Sîntem la depoul din Suceava. Peste rețelele de linii — vagoane disparate, trenuri de marfă în manevră. Stația de călători se află nu departe. Cîteva locomotive așteaptă plecarea în cursă, altele sunt trase în apropierea remizei. — Raza noastră de activitate — ne spune inginerul Gabriel Mărgineanu, șeful depoului — are ca puncte limită Pașcanii — Vatra Dornei, apoi Dorohoi, Nisipitul și Vadul Siretului. Pentru a „acoperi“ aceste distanțe, noi avem ca principală îndatorire aceea de a asigura cu mașini Diesel sau cu aburi trenurile prevăzute în graficele de circulație. (Totul se desfășoară conform unor norme stabilite dinainte. Aici nu poate exista nici o derogare. Fiecare echipaj știe precis minutul în care trebuie să plece la drum). Trenurile de călători, după cum e cunoscut, au un orar fix. La celelalte, însă, pot apărea uneori modificări sau pot interveni comenzi suplimentare. De obicei, trecerea la un „nou mers” solicită eforturi deosebite. Discuția noastră cu șeful depoului devine dificilă. (Nici n-ar putea fi altfel). Telefonul sună mereu. I se cer lămuriri, îi sînt aduse la cunoștință probleme curente de serviciu și el răspunde calm, are la îndemînă situațiile la zi ale mișcării mașinilor, le răsfoiește cu siguranță, notează, încercuiește : „Alo, ia legătura cu remiza Dorohoi … De mîine se repune trenul pentru . . . Deocamdată va lucra o echipă. Detașați acolo o echipă“. .. Specificul muncii noastre, continuă interlocutorul, cere să ai răbdare, să nu te pripești. De aici și multă exigență. In colectivul nostru s-a instaurat acest climat al exigenței, fără de care n-am fi reușit să obținem rezultatele pe care le avem. Noi am încheiat anul ce a trecut cu un succes deosebit : numărul evenimentelor de circulație a scăzut cu 60 la sută. Or, aceasta nu se putea realiza fără disciplină, fără creșterea conștiinciozității față de sarcinile profesionale. Din partea întregului personal s-au depus eforturi. Vreau să rețineți că în 1969 n-am avut decât 4 sau 5 cazuri de absențe. Poate puține meserii sunt atît de complicate ca aceea de mecanic de locomotivă. Ea cere din partea celor ce practică, în primul rând, niște o însușiri deosebite. Desigur, nimic nu se poate face fără pasiune, fără un cuantum de cunoștințe. Date fiind solicitările psihice și fizice, omul de pe locomotivă trebuie să dispună de un organism sănătos, cu simțurile în stare perfectă, echilibrate. ION BELDEANU (Continuare în pagina a III-a) REPORTAJ Vizita în R.S.F. Iugoslavia a tovarășului ION GHEORGHE MAURER Sosirea la Belgrad BELGRAD 12 — Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plospeanu, transmit : Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno — iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Birgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică: Ion Marega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mimea, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Milița Ribicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Marușici, președintele Vecei Executive Provinciei Autonome Socialisate Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Steupștiinei orașului Belgrad, Alexandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei la București, Izo Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu caire au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției economice, ziariști iugoslavii și străini. • In dimineața aceleiași zile, premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Drăgănescu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu și ambasadorul Vasile Șambru, a făcut o vizită protocolară președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Dușan Grigorievici, S. Marușici, Anton Vratușa și ambasadorul Iso Njegovan. Dejun Președintele Vecei Executive Federale, Mitia Bibiciici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno - iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, Niiolae Ecobescu, Grigore Birgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu și Vasile Șambru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreședinte al Sbupștinei Federale, Mika Șpuliak, președintele Vecei Popoarelor Skupștinei Federale, S. Marunșici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo - română de colaborare economică, Miran Meriak, Miriana Kristiniei și Frânte Nadj, membri ai Vecei Executive Federale, Doslje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, și alte persoane oficiale, în cursul dejunului, care s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și cordialitate, premierii celor două țări au rostit toasturi. ★ Seara, oaspeții români au fost invitați să vizioneze filmul „Bătălia de pe Neretva“, o recentă producție a studiourilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști, oferit de tovarășul Mitia Ribicici ÍN C.A.P., IMPORTANTE SURSE DE VENITURI CE NU ȘI-AU GĂSIT VALORIFICAREA CUVENITĂ ACTIVITĂȚILE ANEXE ȘI PRESTĂRILE DE SERVICII Dezvoltarea activităților anexe în unitățile cooperatiste, necesitate înscrisă și în Hotărârea adoptată în luna decembrie a anului trecut de către Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, are ca obiectiv principal folosirea cit mai completă, pe tot parcursul anului, a brațelor de muncă, cât și utilizarea capacității reduse de lucru a unor membri cooperatori. In județul nostru, dezvoltarea ramurilor anexe în sectorul cooperatist este urmarea preocupării pentru punerea în valoare a surselor materiale existente, pentru continuarea și valorificarea tradițiilor privind producerea unor bunuri de consum cu o largă folosință atît în gospodăriile țărănești, cit și în cele ale locuitorilor din orașe. Efectul măsurilor luate în primele 9 luni ale anului trecut s-au obținut 9.252 mii lei venituri din acest sector, cu 252 mii lei mai mult decât prevederile anuale. Față de primele trei trimestre, veniturile din ramurile anexe au fost realizate în proporție de 146 la sută. Raportate la totalul veniturilor realizate de cooperativele agricole de producție, cele obținute din activitățile anexe și prestări de servicii reprezintă 5,3 la sută. In momentul de față, în cooperativele agricole de producție există 217 ateliere, din care marea majoritate (124), ateliere de stat fierării tîmplărie, dulgherie, rotărie (73), ateliere de binale (3), atelier de confecționat putini și butoaie (1), ateliere mecanice (20), circulare (63), gatere și joagăre (16) și altele. Făcînd o analiză a rezultatelor obținute, se poate constata că, acolo unde conducerile cooperativelor agricole au privit cu simț de răspundere organizarea acestor activități, rezultatele au fost dintre cele mai bune. Evidențiem în acest sens realzările cooperatorilor din Dumbrăveni, Siminicea, Baia, Fălticeni, Horodnicu de Sus, Rădășeni, Bilca, Verești, Adîncata, Grănicești și altele. La C.A.P. Dumbrăveni, de exemplu, s-a realizat un venit de peste 230.000 lei. Cea mai mare parte din aceștia sunt proveniți din munca celor 20 meseriași dulgheri care lucrează, prin C.A.P., pentru construcții și reparații de case, din folosirea circularului pentru tăiat lemne de foc la domiciliul cooperatorilor, cât și din folosirea cu răspundere a mijloacelor de transport, a gaterului, a băii și altele. De asemenea, cooperativa agricolă de producție Fălticeni are cele mai multe secții prestatoare de servicii, de la care a realizat, în primele 9 luni ale anului trecut, un venit de 249.600 lei. Acestea s-au realizat prin valorificarea a 26.000 cărămizi, folosirea daracului de scărmănat și prin atelierul de vulcanizare. Cooperatorii din Baia, folosind cu răspundere gaterul, au obținut 100.000 lei, totalizînd, ună cu veniturile de la împrealte activități, 186.339 lei. Atelierul de confecționat butoaie și ciubere din lemn, înființat aici în anul trecut, își va extinde activitatea, prevăzîndu-se numai de la acesta un venit anual de 400—500.000 lei Mai putem menționa realizările cooperativelor din Siminicea, Grănicești și Adîncata care, folosind cu pricepere mijloacele hipo și auto, cit și gaterele (în cazul primelor două unități) au realizat venituri ce s-au situat între 100.000 și 300.000 lei. Cu toate aceste succese, trebuie arătat că sunt încă numeroase cooperative agricole de producție ale căror consilii de conducere nu s-au preocupat de valorificarea resurselor locale, extinderea activităților anexe și a prestărilor de servicii. Astfel, la Vicovu Ing. GH. ZAHARESCU V. GRIGORE instructor U.J.C.A.P. (Continuare în pagina a II-a) L LA STAȚIUNEA BALNEARĂ DIN VATRA DORNEI AU SOSIT PRIMII OASPEȚI DIN ACEST AN In pitoreasca Stațiune balneară din Vatra Dornei au sosit, zilele acestea, oaspeți din prima serie anului. In stațiune, care-și a continuă activitatea și pe timpul iernii, au fost făcute o serie de pregătiri pentru a crea condiții mereu mai bune celor care vin aici la odihnă sau să-și în •egrijească sănătatea. O bufonă parte din vile dispune de încălzire centrală, iar numărul căzilor de cupru a crescut, ceea ce permite efectuarea unui volum sporit de tratamente cu ape carbogazoase, cunoscut fiind eficiența acestora în afecțiunile cardio - vasculare. Anul acesta, stațiunea de la confluența Bistriței cu Dorna va găzdui peste 10 mii oameni ai muncii din întreaga țară. LA STAȚIUNEA experimentală pomicolă din Fălticeni sînt în curs de desfășurare lucrările de rărire și fructificare. Pînă în prezent, acestea s-au executat la aproximativ 15 la sută din numărul pomilor. In livezi s-au transportat, pînă acum, 220 tone de îngrășăminte naturale. Tratamentele de iarnă la pomi, care se fac cu hortitox, s-au aplicat pe o treime din numărul pomilor fructiferi și se va încheia în prima decadă a lunii martie. CONSILIUL județean al sindicatelor a organizat, sâmbătă duminică, o consfătuire cu actișiviștii culturali și instructorii ștești ai formațiilor de teatru olede amatori din întreprinderi și instituții. Participanții au analizat modul de desfășurare a activităților culturale în anul trecut și sarcinile ce revin sindicatelor in acest domeniu. Cu acest prilej, actorul Ilarie Curecheanu a vorbit despre modalitățile de punere în scenă a spectacolelor de teatru și despre coordonarea repertoriului, iar arhitectul Nicolae Porumbescu subliniat rolul activistului cultural în mișcarea artistică de amatori. Prima oră după vacanța de iarnă în clasa a XlI-a B a Liceului nr. 2 din Suceava