Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)

1970-01-29 / nr. 6879

1 'i j r ȘCOALA, -----­în fața creativității­­— gîndirii----1 Un întreg corp de lucrări de psihologie și de psihopedago­gie (I. P. Guilford, E. P. Tor­rance, H. H. Anderson, I. A. Ponomarev, A. N. Leontiev, Al. Roșca etc.) atestă interesul cu totul neobișnuit suscitat as­tăzi de diagnosticarea și de amplificarea educativă a crea­tivității gîndirii. Aceasta exer­cită în vremea noastră — ob­servă G. F. Kneller — „o fas­cinație crescîndă“ în rîndul specialiștilor preocupați de formarea tinerei generații („The Art and Science of Creativity“, 1965). Ca atribut major al gîndi­rii, creativitatea reprezintă fie capacitatea de a formula idei, principii și probleme noi pri­vind știința, tehnica, arta, po­litica etc., fie priceperea de a găsi modalități inedite de so­luționare a problemelor cu­noscute, fie aptitudinea de a prezenta într-un fel personal ideile și descoperirile altora. Așadar, creativitatea cunoaș­te grade diferite, egal de în­dreptățire. Se face distincție, de obicei, între creativitate și originali­tate. Un individ poate profund original și, cu toate fi acestea, să nu fie creator (I. Maltzman). Definitorie pentru creativitate este utilitatea so­cială a descoperirii sau ino­vației. Recunoașterea din par­tea societății a valorii actului creator este esențială pentru creativitate. Impostura „origi­nalilor“ inutili întîlnește în a­­cest fel o barieră. Direct corelate cu spiritul creator sunt curiozitatea știin­țifică și îndrăzneala de a oferi soluții noi. Un autor dă e­­xemplul edificator al lui Al­bert Einstein care, fiind între­bat cum a ajuns la epocala sa teorie a relativității, a răs­puns : „Refuzînd să accept o axiomă“. Teoreticienii creativității gîn­dirii insistă asupra faptului că aceasta nu este o însușire congenitală, ci este în cea mai mare parte rezultatul educa­ției și al climatului social care încurajează manifestările cre­atoare. Educația creativității are a ține seama, în primul rînd, de faptul că aceasta nu constituie o calitate a intelec­tului pur. „Creativitatea gîn­dirii este, fără îndoială — scrie Al. Roșea — componen­ta principală în activitatea de creație (științifică, tehnică, ar­tistică etc.), principalul instru­ment psihologic al creației, dar nu singurul. Creația, în orice domeniu, presupune, în același timp, anumite însușiri motivaționale și de caracter, în primul rînd atitudinea acti­vă în fața dificultăților, o sen­sibilitate ridicată pentru un a­­­numit domeniu sau pentru un cerc mai larg de fenomene, curiozitate vie, interese dez­voltate, atitudine pozitivă față de un risc rezonabil“. (Creati­vitate, modele, programare“, Ed. științifică, 1967). In această lumină, creativitatea nu se re­comandă ca o însușire a per­sonalității omului, ca un mod de a fi al persoanei în în­tregul ei (vezi Virgil Radulian: „Școala și dezvoltarea spiritu­lui creator al adolescentului“, în Rev. de pedagogie, XVI, 7— 8, 1967). Educarea a ceea ce J. P. Guilford numește pe drept cuvînt „personalitatea crea­toare“ („The creative persona­lity“) interesează, prin urma­re, toate marile dimensiuni ale psihicului, nu numai gîndirea. De aceea, dezvoltarea multi­laterală a creativității are ne­voie în primul rînd de o con­diție generală, aceasta fiind însăși atmosfera de stimulare a spiritului creator pe care în­vățământul trebuie s-o promo­veze, în permanență, însă în limitele disciplinatoare ale or­ganizării și în afară de orice improvizație. Nimic nu este mai străin spiritului creator decît improvizația, superficia­litatea. Creația presupune cu­noaștere aprofundată și pre­luare critică, asimilare auten­tică. Este necesar ca elevii să fie puși în situația de a per­cepe lucrurile din unghiuri de vedere noi, de a lucra și gîndi independent, de a face ori de cite ori e posibil mici desco­periri cu valoare persona­lă, de a putea să-și exprime părerile proprii, chiar dacă a­­cestea vin în contradicție cu așa-zisele „adevăruri­ definiti­­ve“. Restabilirea adevărului, care trebuie făcută în orice caz, să se bazeze pe argu­mente valabile, nu pe afirma­ții autoritare. „In școală — scrie Al. Roșca — sînt nume­roase situații și condiții care favorizează stereotipia în munca didactică, cu repercu­siuni asupra gîndirii elevilor. Avem în vedere îndeosebi fap­tul că în școală, atît manua­lul, cît și expunerea profeso­rului trebuie să se axeze pe acele cuceriri ale științei care sînt considerate ca sigure, de­finitive, cu evitarea proble­melor controversate, precum și faptul că profesorul trebuie să repete ani de-a rîndul expu­nerea acelorași cunoștințe, cu mici variații. Unii autori (de exemplu, P. Longevin) au pre­conizat evitarea acestei situa­ții, prin introducerea în în­­vățămînt a unor noțiuni care, într-o măsură mai mică sau mai mare, sînt în curs de e­­laborare. Aceasta, cu atît mai mult cu cît elevii prezintă in­teres pentru discuțiile științifi­ce și adeseori sînt la curent cu unele date ale științei, cu unele ipoteze și discuții“. Pedagogia modernă se află, deci, în căutarea căilor și mij­loacelor de combatere a gîn­dirii șablon și de dezvoltare și educare, în schimb, a unei gîndiri vii, suple, creatoare, ca și a spiritului creator în ge­nere. Unii cercetători au tre­cut chiar la schițarea princi­piilor generale ale unei „noi pedagogii“, axată pe creativi­tate. Reforma vizează atît or­ganizarea procesului de învă­­țămînt, cît și planurile, pro­gramele și metodele didacti­ce. (W. Keneth Richmond : „The Teaching Revolution“, London, 1967). Invățămîntul tre­buie orientat ferm în această direcție, conform imperativelor revoluției tehnico-științifice și implicit sociale a epocii noas­tre, incompatibilă cu „înghe­țarea“ noțiunilor științifice. Astăzi, cînd mașinile iau asu­pra lor rezolvarea problemelor de rutină, modelînd acțiuni in­telectuale automate, de o u­­luitoare productivitate, trebuie să pună accentul omul în dezvoltarea sa pe ceea ce are el specific, în afară de orice concurență din partea mașini­lor : talentul, creativitatea. Asist. univ. LEONARD GAVRILIU Broderii de iarnă Foto : D. HUȘANU CONCURS PIONIERESC DE FILATELIE Din­­colo de aspectul strict Informați­onal trezit de re­centul concurs filatelic or­ganizat vineri, 23 ianuarie a.c., sub auspiciile Consi­liului județean Suceava al organizației pionierilor, din­colo de animația deosebită a celor peste 300 de elevi și pionieri veniți să-și încu­rajeze colegii din patru școli, manifestarea despre care relatăm a întrunit pu­ternice valențe educative, înscrise într-un larg cerc de preocupări pentru for­marea complexă a tinerei generații. Cei 20 de repre­zentanți ai școlilor genera­le Adîncata și nr. 1, 2 și 3 din Suceava, reuniți pe scena Casei de cultură a sindicatelor, s-au întrecut într-un instructiv concurs de filatelie, organizat în co­laborare cu Asociația fila­­teliștilor din Suceava. Viu disputat, concursul a constituit o interesantă tre­cere în revistă a principa­lelor date din istoria fila­­teliei românești și străine, a împletit armonios cunoș­tințele școlare cu cele din revistele de specialitate, contribuind la îmbogățirea inf­ormației participanților­ în acest domeniu. Reprezentanții Școlii ge­nerale din Adîncata au eli­minat concurența celor de la școala generală nr. 3, si­­tuîn­du-se pe locul I. Locul II a revenit acestora, iar pe locul III s-au clasat pionierii de la școala gene­rală nr. 1. Sperind în tradiționaliza­­rea unor acțiuni de un a­­semenea interes, așteptămi din partea Consiliului jude­țean Suceava al organiza­ției pionierilor să colecțio­neze cît mai multe aseme­nea „valori“ în clasoarele sale de activitate.­ ­ (De la CORNEL STAN) ^ Lucrarea face parte din noua colecție „Sinteze sociologice“, care își propune sa elaboreze, formă accesibilă publicului într-o largă monografii de autori, comenta­rii sociologice, introduceri in dife­rite discipline sociologice etc. Cartea lui D. Trancă, cum, de alt­fel, ne încredințează autorul, este constituită din „meditații frag­mentare“ ce „nu au altă intenție decit a spune titlul“. Intr-adevăr, „Eseul . . .“ se menține în limitele sugerate de titlu, fiind o încerca­re de tratare a problemei culturii, din care nu lipsesc punctele de vedere personale. Sunt abordate o multitudine de fațete pe care le îmbracă fenome­nul cultural din punct de vedere economic, politic, estetic, avîn­­du-se permanent în vedere atit la­tura materială, cît, mai ales, cea spirituală a acestuia. Deși com­partimentarea materialului nu se face cu strictețe după momentele distinctive ale culturii, multe ca­pitole se coordonează avînd în vedere etapele enunțate, dar depă­șind sfera lor de referință prin implicarea și a altor aspecte (ca­pitolele „Sensuri înnoite“, „Coor­donate naționale“, „Orizonturi“). Autorul cercetează problemele în mod dialectic, subliniind per­manența conflictului dintre vechi și nou, tradiție și inovație, desci­­frînd, astfel, trăsăturile specifice fiecărei faze din evoluția cultu­rii. Pornindu-se de la recunoaș­terea caracterului istoric al feno­menului cultural, se consideră că „prima condiție a unui autentic act de cultură este viziunea auto­­depășirii și a perspectivei“. A­­ceasta pentru că „dimensiunile lui (actului de cultură — n. a.) reale nu pot fi judecate decit in raport cu viitorul, iar valoarea lui se stabilește in raport cu trecutul, după ce s-au înregistrat efectele“ („Permanențe“). Aceluiași capitol i se subordonează numeroase alte aspecte adiacente : mit, folclor, o­­biceiuri, religie etc. între „sensurile înnoite“, al că­ror înțeles încearcă să-l precizeze, se află și conceptul de „umanism socialist“, a cărui circulație în terminologia culturii e mai apro­piată de vremurile noastre. Pri­mul termen ar consemna continui­tatea omenescului, păstrat și trans­mis în decursul vremurilor, în timp ce al doilea conferă concep­tului tocmai „sensul înnoit“. U­manismul socialist apare astfel ca „o nouă demnitate a omului în noi condiții sociale prielnice in­staurării libertății de creație“. Autorul emite judecăți perti­nente privind momentul creativ („Creație“), oprindu-se cu precă­dere asupra noțiunilor de „neliniș­te“, „conflict“, „transfigurare“ și altele. Echivalînd cu un act de cunoaștere, culturii, observă auto­rul, „îi este proprie neliniștea, căci orice act de creație care «se liniștește» se consumă ca atare, liniștea fiind aici o stare placidă a existenței“. în acest proces de fermentație spirituală „conflictul“ ne apare ca „măsura cea mai u­­mană a unui act creator“. Un loc aparte este rezervat va­lorificării și difuziunii culturii. Temeinicia observațiilor privind instituțiile, învățămîntul, cartea, traducerile, presa, cinematografia, radioul, televiziunea etc., este vă­dită mai ales în felul de a pune problemele și de a le explica ple­­cînd de la ideea diriguitoare că „omul modern în general, dar mai ales omul societății socialiste, este un școlar perpetuu­“. Unul din meritele cărții vine din intenția autorului de a nu evi­ta răspunsurile pînă nu de mult ambigue („Civilizație și cultură“, „Om cult“, „Actual“, „Tehnica și știința“), dar și din acuitatea sondajelor prin care operează în zone mai puțin cercetate : rapor­tul conștient — inconștient în pro­cesul intim de creație, criteriile de stabilire a valorii etc. Cum multe din chestiunile ana­lizate în paginile cărții sunt puter­nic controversate, autorul nu are pretenție să dea jaloane definiti­ve, categorice, ci doar să stîrneas­­că curiozitatea elevată a cititoru­lui, compunind astfel o invitație de factură deosebită la autoedu­­care spirituală prin permanentiza­rea stării de reflecție și asimilare critică a culturii, necesitate strin­gentă în depășirea fazei de consu­mație spre trecerea la creația au­tentică. în plus, accesibilitatea largă cărții permite fiecărui cititor con­a­tactul cu­ mai fructificant cu mul­titudinea și diversitatea probleme­lor înserate în paginile ei și a că­ror importanță nu mai trebuie do­vedită. ION LAZAR CRONICA ID­E­I­L­O­R DUMITRU TRANCA „ESEU ASUPRA CULTURII" PE ECRANE JOI 29 IANUARIE SUCEAVA : „Modern“ : Ope­rațiunea Lady Chaplin; „Tine­retului“ : Jocul care ucide ; „Burdujeni“ : Pipere ; „Arta“: Cavalerii aerului ; CÎMPU­­LUNG ; „Moldova“ : Valea pă­pușilor ; „Luceafărul“ : Frații Karamazov. I—II—III : RĂDĂ­UȚI : „Flacăra“ : Morții ră­­mîn tineri ; „Unirea“ : Noap­tea generalilor I—II ; FĂLTI­CENI : „Doina“ : Vă place Brahms ? : „Popular“ : Iubire strict oprită ; VATRA DOR­­NEI : „Doina“ : Beru și co­misarul San Antonio ; GURA HUMORULUI: „Lumina“: Sher­lock Holmes ; SOLCA : „Sol­ca“ : Comisarul X și banda „Trei cîini verzi“: ȘIRET: „Și­retul“ : Angelica și sultanul ; DORNEȘTI : „Dornești“ : Cí­mul momentului; DOLHASCA: „Dolhasca“ : Vîrsta FALC­AU : „Falcău“ : ingrată ; Angeli­ca și sultanul; FRASIN: „Fra­sin“ : Un om pentru eternita­te ; IACOBENI : „Minerul“ : Soarele vagabonzilor ; VAMA: „Vama“: Un glonte pentru ge­neral . MOLDOVIȚA : „Mol­­dovița“ : Comisarul X și banda „Trei cîini verzi“. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme în răcire ușoară, cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitații slabe locale. Vîntul va su­fla potrivit din nordi. Temperatu­rile minime vor fi cuprinse între minus 10 și minus 6 grade, iar maximele, între minus 3 și 2 grade. ZORI NOI IN PAGINA 3 ess CONDIȚII OPTIME PENTRU CREȘTEREA EFICIENTEI TUTUROR INVESTIȚIILOR (Urmate din pagina I) ele asupra reducerii consumu­rilor specifice, măririi produc­tivității muncii ? Ce economii determină la prețul de cost pe unitate de produs, func­ție de produsele identice rea­lizate în întreprinderi asemă­nătoare ? Asigurarea încă de la înce­putul anului a condițiilor de atacare a lucrărilor ce urmea­ză a fi creditate presupune, în primul rînd, asigurarea docu­mentației de executare, con­comitent cu justificarea tehni­­co-economică a lucrărilor în cauză. Acordarea de compe­tențe largi organelor locale trebuie să corespundă cu spo­rirea la maximum a exigen­țelor lor, fiind necesar a se renunța, încă din această fază, la lucrările ale căror rezultate economice finale nu cores­pund întru totul cerințelor ac­tuale. Pe această linie sînt ne­cesare eforturi susținute pen­tru adoptarea celor mai fa­vorabile soluții economice, ceea ce obligă unitățile — de Interes republican sau local — să-și îndrepte atenția nu nu­mai spre întocmirea documen­tației — care, uneori, e for­mală — cît și spre alegerea, din comparația cu lucrări și dotări asemănătoare, a unor soluții tehnice superioare atît din punct de vedere al lucră­rilor de construcții, cît și sub aspectul dotării cu utilaje mo­derne, la capacități optime de producție. Proiectanții și, mai ales, beneficiarii de lucrări — de care aparțin, în multe ca­zuri, atelierele sau grupele de proiectare — sunt chemați să excludă de la început supra­dimensionările, spațiile nejus­­tificate, dotările costisitoare dar fără eficiență. Ei au dato­ria să reducă la strictul ne­cesar volumul construit, res­pectiv valoarea lucrărilor de construcții care nu intervin di­rect în procesul realizării bu­nurilor materiale. Reducerea spațiilor de depozitare, re­nunțarea la spațiile de deser­vire exagerate (care, uneori, depășesc 50 la sută din supra­fața productivă), alegerea ce­lor mai economicoase soluții pentru rețelele de drumuri și pentru amenajări sunt numai câteva din posibilitățile nu totdeauna integral folosite. O rezervă importantă, cu suficiente implicații tehnico-e­­conomice, este și asigurarea utilajelor tehnologice care, la unitățile industriale, dețin o pondere însemnată în valoa­rea investițiilor. Cu toate re­zultatele obținute, trebuie a­­rătat că există serioase de­fecțiuni în această direcție , investiții frînate de lipsa unor utilaje și echipamente, ori imobilizări de fonduri în utila­je aflate în așteptarea frontu­lui de montaj, fapt ce condu­ce adesea la prematură uzu­ră fizică și morală și în tri­mestrul IV 1969 existau în stoc, la nivelul județului, utilaje de zeci de milioane, din care li­nele „în așteptare de peste 12 luni“ în unități ca C.C.H. Suceava, — miniera Ostra, piese de schimb, fabrica de tricotaje. Subliniem, pentru cei în cauză, că prevederile unei recente Hotărîri a Consi­liului de Miniștri (2278 din 13 decembrie 1969) limitează ter­menul de la achiziționare pînă la montaj la maximum 90 zile pentru utilajele complexe din import, reducîndu-1 sub 45 zile pentru cele din țară. Stabili­rea răspunderilor materiale pe furnizori, beneficiari și con­structori va contribui, în mare măsură, la înlăturarea situa­țiilor negative de genul celor semnalate. In condițiile actuale, cînd se fac eforturi susținute pe linia necontenitei dezvoltări a o­­biectivelor industriale și so­­cial-culturale, se impune ca o datorie de onoare concentra­rea preocupărilor tuturor fac­torilor interesați, în vederea folosirii la maximum a posi­bilităților existente pentru spo­rirea, și pe aceste căi, a efi­cienței economice a investiții­lor anului 1970. Hala gaterelor de la Fabrica de cherestea din Cacica Foto : I. MlNDRESCU In Editura Politică a apărut Dr. Ilie Rădulescu : „RAPORTUL NAȚIONAL­­INTERNAȚIONAL ȘI CO­LABORAREA ECONOMI­CA DINTRE STATE“ Lucrarea, apărută în se­ria „Prelegeri de marxism­­leninism — In ajutorul ce­lor care studiază politica internă și externă a P.C.R.“, cuprinde capitolele : 1. Dezvoltarea colaborării economice internaționale — cerință a progresului social. 2. Progresul fiecărei na­țiuni socialiste — baza ex­tinderii și diversificării re­lațiilor economice dintre statele socialiste. 3. Participarea la circuitul economic mondial — nece­sitate obiectivă a lumii contemp­or­an­e. 4. Suveranitatea de stat și dezvoltarea relațiilor între țări. MEMENTO ® MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO BUCUREȘTI VINERI 30 IANUARIE PROGRAMUL 1 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05 — 9.00 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pământu­lui românesc. 10.05 Drag mi-e cîn­­tecul și jocul. 10.30 Muzică ușoară. 11.15 Să înțelegem muzica. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzi­ca popoarelor. 12.15 Melodii dis­tractive. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia­­ populară și interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.10 Avanpremieră coti­diană. 13.22 Din creația compozi­torului Nicolae Kirculescu. 13.45 Orchestra Trandafir de la Moldo­va din Bîrlad. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 La microfon Nelu Orian. 15.00 Roza vînturilor. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîntece popu­lare. 16.30 Tribuna radio. File ale unei glorioase istorii. 16.45 Gintă fanfara. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Muzică populară. 18.10 Revista e­­conomică. 18.30 O melodie pe a­­dresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Aurel Baran­­ga. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Ar­gheziană. 20.25 Zece melodii pre­ferate. 21.00 Atențiune, părinți ! 21.20 Cîntă Jean Păuinescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Juliette Greco. 22.00 Radiojur­nal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 0.03 — 3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.10 Program muzical de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Pro­gram muzical de dimineață (con­tinuare). 8.10 Tot înainte (emisiu­ne pentru pionieri). 8.25 Mari in­terpreți — Edwin Fischer. 9.00 Ta­­ragotistul Iosif Milu. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Piese corale. 9.45 Matineu teatral : „Strigoii“ de Henrik Ibsen. 11.20 Arii din o­­pere. 12.03 Avanpremieră cotidia­nă. 12.15 Concert de prînz. 12.35 Saeculu­m. 13.00 Concert de prînz — continuare. 13.30 Cartea științifi­că. 13.40 Selecțiuni din operete. 14.03 Din comoara folclorului nos­tru. 14.30 Melodii de Aurel Mano­­lache și Ștefan Kardoș. 14.55 Știin­ța la zi. 15.00 Opera pentru toți. 15.30 Cîntă Lili Lindfors. 16.00 Ra­diojurnal. 16.20 Literatura română și arta corală. 16.50 Pe teme me­dicale. 17.00 Cavalcada ritmurilor. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Aca­să la. . . Ion Biberi. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Mică antologie lirică. 22.10 Simfonia a II-a de A­­dalbert Winkler. 22.45 Muzică pen­tru pian de Claude Debussy. 23.05 Despre muzica tradițională india­nă. 24.00 — 1.00 Lucrări de came­ră. VINERI 30 IANUARIE Program de dimineață . 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sa­te. 6.40 De pe deal și de pe vale. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Pe tem­e economice. 17.45 Muzică corală de compozi­tori moldoveni. 18.00 Itinerar cul­tural - artistic. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Mari interpreți de operă : Maria Callas și Nicolae Gedda în opera „Madame Butterfly“ de Puccini. 19.30 Prezențe românești pe meri­dianele globului. 19.45 Recital de muzică ușoară : Engelbert Hum­perdinck. 20.00 Seară de muzică simfonică. In pauză : 21.00 Buletin de știri. Atlas liric. 21.15 Seară de muzică simfonică (continuare). 21.55 Arii și duete din opere. 22.20 Interludiu. . . de la muzica ușoa­ră la jazz (piese de dans). JOI 29 IANUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în Film serial. limba maghiară. 18.05 Aventură în munți (IX). Adresă conspirativă. 18.35 Mult e dulce și frumoasă . . . 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Hochei pe gheață. Repriza a II-a din fi­nala com­­petiției „Cupa orașului București“. Transmisiune directă de la Galați. 20.00 Reflector. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Prim plan. Meteorologul Nicolae Topor. 20.45 Stagiune lirică TV. 22.00 Tele­jurnalul de noapte. 22.15 Actuali­tăți literare. 22.30 Avanpremieră. 22.45 Varietăți pe peliculă. Sammy Davies jr. 23.00 închiderea progra­mului 1. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj 10413 C. F. R. Agenția TAROM l0904 Autogara călăi«­ ton­ 4 Comenzi a­n­ - 11594 Miliția 10800 Pompieri 10008 Policlinica *0415 Salvare «Cortfi Sed­. mixt • 1 Deranjament» * 1513 Spital 10025 1025fi DIALOG r—j r­ăbzăTa a £=□­e=k­­ VASILE CALANCEA Rădăuți : Cele relatate sînt reale. U­­niunea județeană a cooperati­velor de consum ne relatează că lucrarea este terminată și urmează să o ridicați. ION NASTASE Suceava : Suntem­ informați că vi s-a restituit suma încasată în plus, clarificîndu-se, astfel, si­tuația. UN GRUP DE MUNCITORI de la C.C.H. Suceava : Graficul de circulație a au­tobuzelor ce deservesc comu­nele Mitocu Dragomirnei și Pătrăuți a fost stabilit în func­ție de programul unităților in­dustriale din valea Sucevei. I.G.D. Suceava a luat măsu­rile necesare pentru îmbună­tățirea transportului în comun, autobuzele de rezervă interve­nind atunci cînd e nevoie. LAZAR SI LA Suceava . Pentru faptul că i-a bruscat pe cetățeni și că a refuzat să prezinte condica, gestionarul Marcel Maier a fost sancțio­nat cu mustrare scrisă cu a­­vertisment. Repetarea unor astfel de abateri se va sol­da cu desfacerea contractu­lui de muncă. TRAIAN BURAC Mitocu Dragomirnei . Intrucît gestionara Valeria Ioachimciuc, de la magazinul sătesc Mitoc Ruși, nu a res­pectat regulile generale de comerț, conducerea cooperati­vei de consum a sancționat-o cu mustrare cu avertisment. PETRU ANDRONACHE Horodnicu de Sus : Incepînd cu luna februarie 1970, se vor stabili cotele fixe pentru unitățile de prestări­­servicii. Dr. vi se va fixa o sumă care să cuprindă numai cheltuielile reale ce se vor efectua pentru secția în care lucrați, precum și un bene­ficiu corespunzător. Din cal­culele preliminare rezultă că în anul 1970 cota fixată pen­tru secția dv. nu va depăși 100 lei pe lună. DUMITRU BARDAN Pojjorita : Suntem­ informați că maga­zinul alimentar cu autoservire din Pojorîta va fi aprovizionat, anul acesta, cu cantități sufi­ciente de produse lactate. kel farmec / tinereții (Urmare din pagina I) cii, e în plină desfășurare. In fața altor cuve, Silves­tru Croitoru execută ace­leași operațiuni minuțioase. E doar cu cîțiva ani mai bătrîn decît Toader Bobu și vine din agricultură, a­­dică de la Bosanci. A îm­brățișat și el noua mese­rie cu pasiune. — E o meserie frumoa­să, dacă o faci bine, dacă îți dai silință. Felul în care se expri­mă tînărul n-are nimic surprinzător, ci cuvinte și în gesturile obișnuite de muncă se reflectă profun­dele schimbări sâvîrșite în structura, în profilul mentalitatea omului inte­li­grat în universul industriei socialiste. Fenomenul normal, l-am întîlnit de a- e­tîtea ori în noile întreprin­deri sucevene, mărturisind, totuși, de fiecare dată, a­­cel farmec al tinereții, al ineditului. Ne aflăm în sectorul de finisaj, cel mai proaspăt sector dat recent în folosin­ță, la Fabrica de tricotaje „Zimbrul“. Pe aici trec va­lurile de tricot, în flux continuu, asemeni unui rin moale și alb, ca să ajungă apoi la locul lor ultim, la confecții, unde își primesc forma utilă. (Menționăm că operațiunile de finisare e­­rau realizate, pînă nu de mult, prin colaborare, de către Uzinele „Moldova“ din Iași). Utilajele moder­ne, cu un înalt grad de tehnicitate, sînt în majori­tate de fabricație româ­nească. Deservirea lor im­plică o temeinică pregăti­re profesională și conștiin­ciozitate a întregului colec­tiv. — Sîntem un colectiv bine sudat, ne asigură șefa sectorului de finisaj. Inginera Afrodita Tana­­siciuc­e și ea tînără in acest colectiv bine sudat. Cu patru ani în urmă au­dia cursurile politehnicii din Iași. Ca și inginera chimistă Adriana Bejan, sosită la Suceava direct de pe băncile facultății, șefa sectorului finisaj se află aici de la început. Amin­­două inginerele au asistat la înălțarea zidurilor, au participat activ la împlini­rea fabricii. — Avem acum amintiri, foarte multe amintiri. Amintirile se referă la fiecare utilaj în parte, la acel proces intim de însu­șire a tehnologiei, de în­chegare și de maturizare a colectivului. Iar maistrul finisor Ion Barac, un bărbat cu o mai îndelungată experiență, a­­parținînd aceluiași climat senin și optimist, adaugă : — Avem băieți buni des­pre care ai zice că lucrează de cel puțin cîțiva ani, îmi notez cîteva nume : Niculai Ast, Corneliu Șol­­dan, Mihai Ungureanu, Olga Costeniuc. Sunt foar­te multe nume care merită a fi notate. In jurul nostru culorile evoluează firesc, în necon­tenită curgere, albastrul, rozul, albul, vernisul, cu­lori discrete și odihnitoa­re, însemne de tinerețe și certitudini. (Urmare din pagina I)­ u­i a fost reducerea personalului în cadrul firmelor particulare asocia­te programului „Apollo“. De altfel, nemulțumirile din ca­drul N.A.S.A. nu sunt numai de natură financiară. Numeroși mem­bri și-au exprimat dezaprobarea față de prioritatea care se acordă tehnicii în detrimentul științei ; nici unul din cei 17 astronauți­ din a doua generație (atît cercetători cît și tehnicieni) nu a fost încă folosit ; N.A.S.A. s-a simțit în nu­meroase rînduri atrasă mai de spectaculos și mai puțin mult de misiunea științifică propriu -zisă. Toate acestea, în primul rînd dificultățile financiare, au făcut ca să se hotărască pentru moment suspendarea misiunii „Apollo 20“, pentru a se economisi o rachetă „Saturn 5“ în vederea lansării pri­mei stații spațiale circumterestre permanente, capabilă să adăpos­tească oameni. Directorul NASA, Thomas Paine, a declarat recent că pentru executarea proiectelor spațiale americane ar fi necesare anual 6 miliarde dolari, sumă care va fi practic inabordabilă, chiar și în următorii ani fiscali, dat fi­ind regimul de restricții bugetare pe care președintele Nixon l-a propus, în cursul acestei luni, Congresului.

Next