Zori Noi, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6858-6881)
1970-01-29 / nr. 6879
1 'i j r ȘCOALA, -----în fața creativității— gîndirii----1 Un întreg corp de lucrări de psihologie și de psihopedagogie (I. P. Guilford, E. P. Torrance, H. H. Anderson, I. A. Ponomarev, A. N. Leontiev, Al. Roșca etc.) atestă interesul cu totul neobișnuit suscitat astăzi de diagnosticarea și de amplificarea educativă a creativității gîndirii. Aceasta exercită în vremea noastră — observă G. F. Kneller — „o fascinație crescîndă“ în rîndul specialiștilor preocupați de formarea tinerei generații („The Art and Science of Creativity“, 1965). Ca atribut major al gîndirii, creativitatea reprezintă fie capacitatea de a formula idei, principii și probleme noi privind știința, tehnica, arta, politica etc., fie priceperea de a găsi modalități inedite de soluționare a problemelor cunoscute, fie aptitudinea de a prezenta într-un fel personal ideile și descoperirile altora. Așadar, creativitatea cunoaște grade diferite, egal de îndreptățire. Se face distincție, de obicei, între creativitate și originalitate. Un individ poate profund original și, cu toate fi acestea, să nu fie creator (I. Maltzman). Definitorie pentru creativitate este utilitatea socială a descoperirii sau inovației. Recunoașterea din partea societății a valorii actului creator este esențială pentru creativitate. Impostura „originalilor“ inutili întîlnește în acest fel o barieră. Direct corelate cu spiritul creator sunt curiozitatea științifică și îndrăzneala de a oferi soluții noi. Un autor dă exemplul edificator al lui Albert Einstein care, fiind întrebat cum a ajuns la epocala sa teorie a relativității, a răspuns : „Refuzînd să accept o axiomă“. Teoreticienii creativității gîndirii insistă asupra faptului că aceasta nu este o însușire congenitală, ci este în cea mai mare parte rezultatul educației și al climatului social care încurajează manifestările creatoare. Educația creativității are a ține seama, în primul rînd, de faptul că aceasta nu constituie o calitate a intelectului pur. „Creativitatea gîndirii este, fără îndoială — scrie Al. Roșea — componenta principală în activitatea de creație (științifică, tehnică, artistică etc.), principalul instrument psihologic al creației, dar nu singurul. Creația, în orice domeniu, presupune, în același timp, anumite însușiri motivaționale și de caracter, în primul rînd atitudinea activă în fața dificultăților, o sensibilitate ridicată pentru un anumit domeniu sau pentru un cerc mai larg de fenomene, curiozitate vie, interese dezvoltate, atitudine pozitivă față de un risc rezonabil“. (Creativitate, modele, programare“, Ed. științifică, 1967). In această lumină, creativitatea nu se recomandă ca o însușire a personalității omului, ca un mod de a fi al persoanei în întregul ei (vezi Virgil Radulian: „Școala și dezvoltarea spiritului creator al adolescentului“, în Rev. de pedagogie, XVI, 7— 8, 1967). Educarea a ceea ce J. P. Guilford numește pe drept cuvînt „personalitatea creatoare“ („The creative personality“) interesează, prin urmare, toate marile dimensiuni ale psihicului, nu numai gîndirea. De aceea, dezvoltarea multilaterală a creativității are nevoie în primul rînd de o condiție generală, aceasta fiind însăși atmosfera de stimulare a spiritului creator pe care învățământul trebuie s-o promoveze, în permanență, însă în limitele disciplinatoare ale organizării și în afară de orice improvizație. Nimic nu este mai străin spiritului creator decît improvizația, superficialitatea. Creația presupune cunoaștere aprofundată și preluare critică, asimilare autentică. Este necesar ca elevii să fie puși în situația de a percepe lucrurile din unghiuri de vedere noi, de a lucra și gîndi independent, de a face ori de cite ori e posibil mici descoperiri cu valoare personală, de a putea să-și exprime părerile proprii, chiar dacă acestea vin în contradicție cu așa-zisele „adevăruri definitive“. Restabilirea adevărului, care trebuie făcută în orice caz, să se bazeze pe argumente valabile, nu pe afirmații autoritare. „In școală — scrie Al. Roșca — sînt numeroase situații și condiții care favorizează stereotipia în munca didactică, cu repercusiuni asupra gîndirii elevilor. Avem în vedere îndeosebi faptul că în școală, atît manualul, cît și expunerea profesorului trebuie să se axeze pe acele cuceriri ale științei care sînt considerate ca sigure, definitive, cu evitarea problemelor controversate, precum și faptul că profesorul trebuie să repete ani de-a rîndul expunerea acelorași cunoștințe, cu mici variații. Unii autori (de exemplu, P. Longevin) au preconizat evitarea acestei situații, prin introducerea în învățămînt a unor noțiuni care, într-o măsură mai mică sau mai mare, sînt în curs de elaborare. Aceasta, cu atît mai mult cu cît elevii prezintă interes pentru discuțiile științifice și adeseori sînt la curent cu unele date ale științei, cu unele ipoteze și discuții“. Pedagogia modernă se află, deci, în căutarea căilor și mijloacelor de combatere a gîndirii șablon și de dezvoltare și educare, în schimb, a unei gîndiri vii, suple, creatoare, ca și a spiritului creator în genere. Unii cercetători au trecut chiar la schițarea principiilor generale ale unei „noi pedagogii“, axată pe creativitate. Reforma vizează atît organizarea procesului de învățămînt, cît și planurile, programele și metodele didactice. (W. Keneth Richmond : „The Teaching Revolution“, London, 1967). Invățămîntul trebuie orientat ferm în această direcție, conform imperativelor revoluției tehnico-științifice și implicit sociale a epocii noastre, incompatibilă cu „înghețarea“ noțiunilor științifice. Astăzi, cînd mașinile iau asupra lor rezolvarea problemelor de rutină, modelînd acțiuni intelectuale automate, de o uluitoare productivitate, trebuie să pună accentul omul în dezvoltarea sa pe ceea ce are el specific, în afară de orice concurență din partea mașinilor : talentul, creativitatea. Asist. univ. LEONARD GAVRILIU Broderii de iarnă Foto : D. HUȘANU CONCURS PIONIERESC DE FILATELIE Dincolo de aspectul strict Informațional trezit de recentul concurs filatelic organizat vineri, 23 ianuarie a.c., sub auspiciile Consiliului județean Suceava al organizației pionierilor, dincolo de animația deosebită a celor peste 300 de elevi și pionieri veniți să-și încurajeze colegii din patru școli, manifestarea despre care relatăm a întrunit puternice valențe educative, înscrise într-un larg cerc de preocupări pentru formarea complexă a tinerei generații. Cei 20 de reprezentanți ai școlilor generale Adîncata și nr. 1, 2 și 3 din Suceava, reuniți pe scena Casei de cultură a sindicatelor, s-au întrecut într-un instructiv concurs de filatelie, organizat în colaborare cu Asociația filateliștilor din Suceava. Viu disputat, concursul a constituit o interesantă trecere în revistă a principalelor date din istoria filateliei românești și străine, a împletit armonios cunoștințele școlare cu cele din revistele de specialitate, contribuind la îmbogățirea informației participanților în acest domeniu. Reprezentanții Școlii generale din Adîncata au eliminat concurența celor de la școala generală nr. 3, situîndu-se pe locul I. Locul II a revenit acestora, iar pe locul III s-au clasat pionierii de la școala generală nr. 1. Sperind în tradiționalizarea unor acțiuni de un asemenea interes, așteptămi din partea Consiliului județean Suceava al organizației pionierilor să colecționeze cît mai multe asemenea „valori“ în clasoarele sale de activitate. (De la CORNEL STAN) ^ Lucrarea face parte din noua colecție „Sinteze sociologice“, care își propune sa elaboreze, formă accesibilă publicului într-o largă monografii de autori, comentarii sociologice, introduceri in diferite discipline sociologice etc. Cartea lui D. Trancă, cum, de altfel, ne încredințează autorul, este constituită din „meditații fragmentare“ ce „nu au altă intenție decit a spune titlul“. Intr-adevăr, „Eseul . . .“ se menține în limitele sugerate de titlu, fiind o încercare de tratare a problemei culturii, din care nu lipsesc punctele de vedere personale. Sunt abordate o multitudine de fațete pe care le îmbracă fenomenul cultural din punct de vedere economic, politic, estetic, avîndu-se permanent în vedere atit latura materială, cît, mai ales, cea spirituală a acestuia. Deși compartimentarea materialului nu se face cu strictețe după momentele distinctive ale culturii, multe capitole se coordonează avînd în vedere etapele enunțate, dar depășind sfera lor de referință prin implicarea și a altor aspecte (capitolele „Sensuri înnoite“, „Coordonate naționale“, „Orizonturi“). Autorul cercetează problemele în mod dialectic, subliniind permanența conflictului dintre vechi și nou, tradiție și inovație, descifrînd, astfel, trăsăturile specifice fiecărei faze din evoluția culturii. Pornindu-se de la recunoașterea caracterului istoric al fenomenului cultural, se consideră că „prima condiție a unui autentic act de cultură este viziunea autodepășirii și a perspectivei“. Aceasta pentru că „dimensiunile lui (actului de cultură — n. a.) reale nu pot fi judecate decit in raport cu viitorul, iar valoarea lui se stabilește in raport cu trecutul, după ce s-au înregistrat efectele“ („Permanențe“). Aceluiași capitol i se subordonează numeroase alte aspecte adiacente : mit, folclor, obiceiuri, religie etc. între „sensurile înnoite“, al căror înțeles încearcă să-l precizeze, se află și conceptul de „umanism socialist“, a cărui circulație în terminologia culturii e mai apropiată de vremurile noastre. Primul termen ar consemna continuitatea omenescului, păstrat și transmis în decursul vremurilor, în timp ce al doilea conferă conceptului tocmai „sensul înnoit“. Umanismul socialist apare astfel ca „o nouă demnitate a omului în noi condiții sociale prielnice instaurării libertății de creație“. Autorul emite judecăți pertinente privind momentul creativ („Creație“), oprindu-se cu precădere asupra noțiunilor de „neliniște“, „conflict“, „transfigurare“ și altele. Echivalînd cu un act de cunoaștere, culturii, observă autorul, „îi este proprie neliniștea, căci orice act de creație care «se liniștește» se consumă ca atare, liniștea fiind aici o stare placidă a existenței“. în acest proces de fermentație spirituală „conflictul“ ne apare ca „măsura cea mai umană a unui act creator“. Un loc aparte este rezervat valorificării și difuziunii culturii. Temeinicia observațiilor privind instituțiile, învățămîntul, cartea, traducerile, presa, cinematografia, radioul, televiziunea etc., este vădită mai ales în felul de a pune problemele și de a le explica plecînd de la ideea diriguitoare că „omul modern în general, dar mai ales omul societății socialiste, este un școlar perpetuu“. Unul din meritele cărții vine din intenția autorului de a nu evita răspunsurile pînă nu de mult ambigue („Civilizație și cultură“, „Om cult“, „Actual“, „Tehnica și știința“), dar și din acuitatea sondajelor prin care operează în zone mai puțin cercetate : raportul conștient — inconștient în procesul intim de creație, criteriile de stabilire a valorii etc. Cum multe din chestiunile analizate în paginile cărții sunt puternic controversate, autorul nu are pretenție să dea jaloane definitive, categorice, ci doar să stîrnească curiozitatea elevată a cititorului, compunind astfel o invitație de factură deosebită la autoeducare spirituală prin permanentizarea stării de reflecție și asimilare critică a culturii, necesitate stringentă în depășirea fazei de consumație spre trecerea la creația autentică. în plus, accesibilitatea largă cărții permite fiecărui cititor conatactul cu mai fructificant cu multitudinea și diversitatea problemelor înserate în paginile ei și a căror importanță nu mai trebuie dovedită. ION LAZAR CRONICA IDEILOR DUMITRU TRANCA „ESEU ASUPRA CULTURII" PE ECRANE JOI 29 IANUARIE SUCEAVA : „Modern“ : Operațiunea Lady Chaplin; „Tineretului“ : Jocul care ucide ; „Burdujeni“ : Pipere ; „Arta“: Cavalerii aerului ; CÎMPULUNG ; „Moldova“ : Valea păpușilor ; „Luceafărul“ : Frații Karamazov. I—II—III : RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Morții rămîn tineri ; „Unirea“ : Noaptea generalilor I—II ; FĂLTICENI : „Doina“ : Vă place Brahms ? : „Popular“ : Iubire strict oprită ; VATRA DORNEI : „Doina“ : Beru și comisarul San Antonio ; GURA HUMORULUI: „Lumina“: Sherlock Holmes ; SOLCA : „Solca“ : Comisarul X și banda „Trei cîini verzi“: ȘIRET: „Șiretul“ : Angelica și sultanul ; DORNEȘTI : „Dornești“ : Címul momentului; DOLHASCA: „Dolhasca“ : Vîrsta FALCAU : „Falcău“ : ingrată ; Angelica și sultanul; FRASIN: „Frasin“ : Un om pentru eternitate ; IACOBENI : „Minerul“ : Soarele vagabonzilor ; VAMA: „Vama“: Un glonte pentru general . MOLDOVIȚA : „Moldovița“ : Comisarul X și banda „Trei cîini verzi“. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme în răcire ușoară, cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitații slabe locale. Vîntul va sufla potrivit din nordi. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 10 și minus 6 grade, iar maximele, între minus 3 și 2 grade. ZORI NOI IN PAGINA 3 ess CONDIȚII OPTIME PENTRU CREȘTEREA EFICIENTEI TUTUROR INVESTIȚIILOR (Urmate din pagina I) ele asupra reducerii consumurilor specifice, măririi productivității muncii ? Ce economii determină la prețul de cost pe unitate de produs, funcție de produsele identice realizate în întreprinderi asemănătoare ? Asigurarea încă de la începutul anului a condițiilor de atacare a lucrărilor ce urmează a fi creditate presupune, în primul rînd, asigurarea documentației de executare, concomitent cu justificarea tehnico-economică a lucrărilor în cauză. Acordarea de competențe largi organelor locale trebuie să corespundă cu sporirea la maximum a exigențelor lor, fiind necesar a se renunța, încă din această fază, la lucrările ale căror rezultate economice finale nu corespund întru totul cerințelor actuale. Pe această linie sînt necesare eforturi susținute pentru adoptarea celor mai favorabile soluții economice, ceea ce obligă unitățile — de Interes republican sau local — să-și îndrepte atenția nu numai spre întocmirea documentației — care, uneori, e formală — cît și spre alegerea, din comparația cu lucrări și dotări asemănătoare, a unor soluții tehnice superioare atît din punct de vedere al lucrărilor de construcții, cît și sub aspectul dotării cu utilaje moderne, la capacități optime de producție. Proiectanții și, mai ales, beneficiarii de lucrări — de care aparțin, în multe cazuri, atelierele sau grupele de proiectare — sunt chemați să excludă de la început supradimensionările, spațiile nejustificate, dotările costisitoare dar fără eficiență. Ei au datoria să reducă la strictul necesar volumul construit, respectiv valoarea lucrărilor de construcții care nu intervin direct în procesul realizării bunurilor materiale. Reducerea spațiilor de depozitare, renunțarea la spațiile de deservire exagerate (care, uneori, depășesc 50 la sută din suprafața productivă), alegerea celor mai economicoase soluții pentru rețelele de drumuri și pentru amenajări sunt numai câteva din posibilitățile nu totdeauna integral folosite. O rezervă importantă, cu suficiente implicații tehnico-economice, este și asigurarea utilajelor tehnologice care, la unitățile industriale, dețin o pondere însemnată în valoarea investițiilor. Cu toate rezultatele obținute, trebuie arătat că există serioase defecțiuni în această direcție , investiții frînate de lipsa unor utilaje și echipamente, ori imobilizări de fonduri în utilaje aflate în așteptarea frontului de montaj, fapt ce conduce adesea la prematură uzură fizică și morală și în trimestrul IV 1969 existau în stoc, la nivelul județului, utilaje de zeci de milioane, din care linele „în așteptare de peste 12 luni“ în unități ca C.C.H. Suceava, — miniera Ostra, piese de schimb, fabrica de tricotaje. Subliniem, pentru cei în cauză, că prevederile unei recente Hotărîri a Consiliului de Miniștri (2278 din 13 decembrie 1969) limitează termenul de la achiziționare pînă la montaj la maximum 90 zile pentru utilajele complexe din import, reducîndu-1 sub 45 zile pentru cele din țară. Stabilirea răspunderilor materiale pe furnizori, beneficiari și constructori va contribui, în mare măsură, la înlăturarea situațiilor negative de genul celor semnalate. In condițiile actuale, cînd se fac eforturi susținute pe linia necontenitei dezvoltări a obiectivelor industriale și social-culturale, se impune ca o datorie de onoare concentrarea preocupărilor tuturor factorilor interesați, în vederea folosirii la maximum a posibilităților existente pentru sporirea, și pe aceste căi, a eficienței economice a investițiilor anului 1970. Hala gaterelor de la Fabrica de cherestea din Cacica Foto : I. MlNDRESCU In Editura Politică a apărut Dr. Ilie Rădulescu : „RAPORTUL NAȚIONALINTERNAȚIONAL ȘI COLABORAREA ECONOMICA DINTRE STATE“ Lucrarea, apărută în seria „Prelegeri de marxismleninism — In ajutorul celor care studiază politica internă și externă a P.C.R.“, cuprinde capitolele : 1. Dezvoltarea colaborării economice internaționale — cerință a progresului social. 2. Progresul fiecărei națiuni socialiste — baza extinderii și diversificării relațiilor economice dintre statele socialiste. 3. Participarea la circuitul economic mondial — necesitate obiectivă a lumii contemporane. 4. Suveranitatea de stat și dezvoltarea relațiilor între țări. MEMENTO ® MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO BUCUREȘTI VINERI 30 IANUARIE PROGRAMUL 1 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05 — 9.00 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pământului românesc. 10.05 Drag mi-e cîntecul și jocul. 10.30 Muzică ușoară. 11.15 Să înțelegem muzica. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Melodii distractive. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu. 13.45 Orchestra Trandafir de la Moldova din Bîrlad. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 La microfon Nelu Orian. 15.00 Roza vînturilor. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîntece populare. 16.30 Tribuna radio. File ale unei glorioase istorii. 16.45 Gintă fanfara. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Muzică populară. 18.10 Revista economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Aurel Baranga. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți ! 21.20 Cîntă Jean Păuinescu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Juliette Greco. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de muzică ușoară. 0.03 — 3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.10 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți — Edwin Fischer. 9.00 Taragotistul Iosif Milu. 9.10 Curs de limba spaniolă. 9.30 Piese corale. 9.45 Matineu teatral : „Strigoii“ de Henrik Ibsen. 11.20 Arii din opere. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.35 Saeculum. 13.00 Concert de prînz — continuare. 13.30 Cartea științifică. 13.40 Selecțiuni din operete. 14.03 Din comoara folclorului nostru. 14.30 Melodii de Aurel Manolache și Ștefan Kardoș. 14.55 Știința la zi. 15.00 Opera pentru toți. 15.30 Cîntă Lili Lindfors. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Literatura română și arta corală. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Cavalcada ritmurilor. 18.00 Varietăți muzicale. 19.30 Acasă la. . . Ion Biberi. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 Mică antologie lirică. 22.10 Simfonia a II-a de Adalbert Winkler. 22.45 Muzică pentru pian de Claude Debussy. 23.05 Despre muzica tradițională indiană. 24.00 — 1.00 Lucrări de cameră. VINERI 30 IANUARIE Program de dimineață . 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 De pe deal și de pe vale. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme economice. 17.45 Muzică corală de compozitori moldoveni. 18.00 Itinerar cultural - artistic. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Mari interpreți de operă : Maria Callas și Nicolae Gedda în opera „Madame Butterfly“ de Puccini. 19.30 Prezențe românești pe meridianele globului. 19.45 Recital de muzică ușoară : Engelbert Humperdinck. 20.00 Seară de muzică simfonică. In pauză : 21.00 Buletin de știri. Atlas liric. 21.15 Seară de muzică simfonică (continuare). 21.55 Arii și duete din opere. 22.20 Interludiu. . . de la muzica ușoară la jazz (piese de dans). JOI 29 IANUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în Film serial. limba maghiară. 18.05 Aventură în munți (IX). Adresă conspirativă. 18.35 Mult e dulce și frumoasă . . . 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Hochei pe gheață. Repriza a II-a din finala competiției „Cupa orașului București“. Transmisiune directă de la Galați. 20.00 Reflector. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Prim plan. Meteorologul Nicolae Topor. 20.45 Stagiune lirică TV. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Actualități literare. 22.30 Avanpremieră. 22.45 Varietăți pe peliculă. Sammy Davies jr. 23.00 închiderea programului 1. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj 10413 C. F. R. Agenția TAROM l0904 Autogara călăi« ton 4 Comenzi an - 11594 Miliția 10800 Pompieri 10008 Policlinica *0415 Salvare «Cortfi Sed. mixt • 1 Deranjament» * 1513 Spital 10025 1025fi DIALOG r—j răbzăTa a £=□e=k VASILE CALANCEA Rădăuți : Cele relatate sînt reale. Uniunea județeană a cooperativelor de consum ne relatează că lucrarea este terminată și urmează să o ridicați. ION NASTASE Suceava : Suntem informați că vi s-a restituit suma încasată în plus, clarificîndu-se, astfel, situația. UN GRUP DE MUNCITORI de la C.C.H. Suceava : Graficul de circulație a autobuzelor ce deservesc comunele Mitocu Dragomirnei și Pătrăuți a fost stabilit în funcție de programul unităților industriale din valea Sucevei. I.G.D. Suceava a luat măsurile necesare pentru îmbunătățirea transportului în comun, autobuzele de rezervă intervenind atunci cînd e nevoie. LAZAR SI LA Suceava . Pentru faptul că i-a bruscat pe cetățeni și că a refuzat să prezinte condica, gestionarul Marcel Maier a fost sancționat cu mustrare scrisă cu avertisment. Repetarea unor astfel de abateri se va solda cu desfacerea contractului de muncă. TRAIAN BURAC Mitocu Dragomirnei . Intrucît gestionara Valeria Ioachimciuc, de la magazinul sătesc Mitoc Ruși, nu a respectat regulile generale de comerț, conducerea cooperativei de consum a sancționat-o cu mustrare cu avertisment. PETRU ANDRONACHE Horodnicu de Sus : Incepînd cu luna februarie 1970, se vor stabili cotele fixe pentru unitățile de prestăriservicii. Dr. vi se va fixa o sumă care să cuprindă numai cheltuielile reale ce se vor efectua pentru secția în care lucrați, precum și un beneficiu corespunzător. Din calculele preliminare rezultă că în anul 1970 cota fixată pentru secția dv. nu va depăși 100 lei pe lună. DUMITRU BARDAN Pojjorita : Suntem informați că magazinul alimentar cu autoservire din Pojorîta va fi aprovizionat, anul acesta, cu cantități suficiente de produse lactate. kel farmec / tinereții (Urmare din pagina I) cii, e în plină desfășurare. In fața altor cuve, Silvestru Croitoru execută aceleași operațiuni minuțioase. E doar cu cîțiva ani mai bătrîn decît Toader Bobu și vine din agricultură, adică de la Bosanci. A îmbrățișat și el noua meserie cu pasiune. — E o meserie frumoasă, dacă o faci bine, dacă îți dai silință. Felul în care se exprimă tînărul n-are nimic surprinzător, ci cuvinte și în gesturile obișnuite de muncă se reflectă profundele schimbări sâvîrșite în structura, în profilul mentalitatea omului inteligrat în universul industriei socialiste. Fenomenul normal, l-am întîlnit de a- etîtea ori în noile întreprinderi sucevene, mărturisind, totuși, de fiecare dată, acel farmec al tinereții, al ineditului. Ne aflăm în sectorul de finisaj, cel mai proaspăt sector dat recent în folosință, la Fabrica de tricotaje „Zimbrul“. Pe aici trec valurile de tricot, în flux continuu, asemeni unui rin moale și alb, ca să ajungă apoi la locul lor ultim, la confecții, unde își primesc forma utilă. (Menționăm că operațiunile de finisare erau realizate, pînă nu de mult, prin colaborare, de către Uzinele „Moldova“ din Iași). Utilajele moderne, cu un înalt grad de tehnicitate, sînt în majoritate de fabricație românească. Deservirea lor implică o temeinică pregătire profesională și conștiinciozitate a întregului colectiv. — Sîntem un colectiv bine sudat, ne asigură șefa sectorului de finisaj. Inginera Afrodita Tanasiciuce și ea tînără in acest colectiv bine sudat. Cu patru ani în urmă audia cursurile politehnicii din Iași. Ca și inginera chimistă Adriana Bejan, sosită la Suceava direct de pe băncile facultății, șefa sectorului finisaj se află aici de la început. Amindouă inginerele au asistat la înălțarea zidurilor, au participat activ la împlinirea fabricii. — Avem acum amintiri, foarte multe amintiri. Amintirile se referă la fiecare utilaj în parte, la acel proces intim de însușire a tehnologiei, de închegare și de maturizare a colectivului. Iar maistrul finisor Ion Barac, un bărbat cu o mai îndelungată experiență, aparținînd aceluiași climat senin și optimist, adaugă : — Avem băieți buni despre care ai zice că lucrează de cel puțin cîțiva ani, îmi notez cîteva nume : Niculai Ast, Corneliu Șoldan, Mihai Ungureanu, Olga Costeniuc. Sunt foarte multe nume care merită a fi notate. In jurul nostru culorile evoluează firesc, în necontenită curgere, albastrul, rozul, albul, vernisul, culori discrete și odihnitoare, însemne de tinerețe și certitudini. (Urmare din pagina I) ui a fost reducerea personalului în cadrul firmelor particulare asociate programului „Apollo“. De altfel, nemulțumirile din cadrul N.A.S.A. nu sunt numai de natură financiară. Numeroși membri și-au exprimat dezaprobarea față de prioritatea care se acordă tehnicii în detrimentul științei ; nici unul din cei 17 astronauți din a doua generație (atît cercetători cît și tehnicieni) nu a fost încă folosit ; N.A.S.A. s-a simțit în numeroase rînduri atrasă mai de spectaculos și mai puțin mult de misiunea științifică propriu -zisă. Toate acestea, în primul rînd dificultățile financiare, au făcut ca să se hotărască pentru moment suspendarea misiunii „Apollo 20“, pentru a se economisi o rachetă „Saturn 5“ în vederea lansării primei stații spațiale circumterestre permanente, capabilă să adăpostească oameni. Directorul NASA, Thomas Paine, a declarat recent că pentru executarea proiectelor spațiale americane ar fi necesare anual 6 miliarde dolari, sumă care va fi practic inabordabilă, chiar și în următorii ani fiscali, dat fiind regimul de restricții bugetare pe care președintele Nixon l-a propus, în cursul acestei luni, Congresului.