Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)
1970-02-14 / nr. 6893
Un moment emoționant— primirea carnetului — de utecist — Sunt numeroase fapte și întîmplări care îți proidun o emoție de neuitat. între acestea se înscrie, cum e și firesc, și primirea carnetului de utecist. Moment plin de semnificație, cu adînci rezonanțe în conștiința tinerilor, înmînarea carnetului roșu de membru al Uniunii Tineretului Comunist capătă un caracter înălțător, cu adevărat sărbătoresc, mai ales datorită faptului că un asemenea gest,care simbolizează recunoașterea meritelor personale, este unic în viață și are loc la vîrsta cea mai frumoasă — între 14 și 18 ani. Iată de ce mi-am propus ca, în cîteva rînduri, să vorbesc tocmai despre această latură a activității cu tineretul. Pornind de la ideea că înmînarea carnetului de utecist trebuie să se transforme într-un minunat prilej de manifestare a entuziasmului tineresc, dar și de reflecții foarte serioase privind viitoarele îndatoriri sociale, biroul Comitetului municipal Suceava al U.T.C. a adus, în ultimul timp, unele îmbunătățiri în munca politico - educativă desfășurată cu noii membri ai Uniunii Tineretului Comunist. Pentru ca primirea carnetului de utecist să devină, pe drept cuvînt, un moment de neuitat, s-au luat astfel de măsuri încît acțiunea propriu - zisă să aibă o pronunțată notă de solemnitate. In cele ce urmează mă voi referi doar la cea mai recentă acțiune de acest fel. Trebuiau să primească caranetele de membri ai U.T.C. 50 de tineri. In sala special pregătită pentru acest eveniment au luat loc, alături de tinerii în cauză, numeroși colegi prieteni, elevi, muncitori, uceșinici, funcționari. Ceea ce a impresionat și mai mult pe tinerii prezenți a fost faptul că în mijlocul lor se aflau și părinți, profesori, activiști ai Uniunii Tineretului Comunist. Veniți să-i vadă cum trăiesc una din marile bucurii ale împlinirilor, să le stringă mîinile pentru importantul pas pe care îl făceau în viață și să le adreseze călduroase urări de a obține succese cit mai valoroase, care să pună titlul de utecist într-o lumină mereu mai strălucitoare, cu toții erau stăpîniți de aceleași sentimente: mîndrie și satisfacție, încredere că rîndurile organizației municipale a U.T.C. se întăresc cu noi forțe. La ora stabilită, tovarășul Alexandru Vornicu, prim - secretar al comitetului municipal al U.T.C., după ce a deschis festivitatea, a vorbit despre tradițiile glorioase de luptă ale uteciștilor și devotamentul lor în slujirea cauzei partidului, despre prezentul și viitorul tinerei generații, precum și despre îndatoririle ce revin membrilor U.T.C., întregului tineret, din programul stabilit de partid pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Rând pe rînd, cu fața îmbujorată, cei 50 de tineri uteciști și-au primit apoi carnetele roșii care atestă că sunt membri ai U.T.C. Conștienți că noua lor calitate presupune un plus de responsabilitate și maturitate politică, unii tineri, între care muncitoarea Raisa Moraru și eleva Stela Herghelegiu, prin cuvinte puține, dar emoționante, au exprimat pe loc mulțumiri pentru încrederea ce li se acordă și s-au angajat să nu precupețească nici un efort pentru a cinsti cum se cuvine titlul de utecist. Coardele sensibilității umane au vibrat la fel de puternic și în momentul cînd pensionarul Gheorghe Constantiniuc, aducînd felicitări celor de curînd intrați în U.T.C., printre care se număra și fiica sa Maria, a vorbit despre marea diferență dintre tinerețea celor vîrstnici și cea a tinerilor din zilele noastre și i-a sfătuit să prețuiască cum se cuvine condițiile tot mai bune de care se bucură. în încheierea festivității au fost vizionate filmele documentare „Pe șantierele de muncă voluntară ale tineretului“ și „România inedită“. A urmat apoi o seară cultural - distractivă organizată în cinstea noilor uteciști. Socotind că asemenea manifestări au un mare rol educativ, biroul Comitetului municipal Suceava al U.T.C. își propune extinderea lor. D. PREPELIȚA secretar al Comitetului municipal Suceava al U.T.C. OBII ■ ■ [UNK] [UNK]099 A apărut revista „PROBLEME ECONOMICE" nr. 11 1970 Dr. VASILE RAUSSER -Economia României în ultimul an al actualului plan cincinal. CORNEL BURTICĂ — Preocupări pentru creșterea eficienței întregii activități de comerț exterior. RADU CONSTANTINESCU — Lărgirea continuă a colaborării și cooperării economice și tehnico - științifice a Republicii Socialiste România cu țările socialiste. STERE GIOGA - Folosirea deplină și eficientă a capacităților de producție industriale. ION RUȘINARU — Acumularea — sursă principală pentru dezvoltarea potențialului economic al cooperativelor agricole de producție. GH. FETEANU - Tendințe actuale în mișcarea cooperatistă din țările capitaliste dezvoltate. MARIN DIMA - Relația stat — business în societatea așa - zisă postindustrială. V. MARIAN — Noi fenomene și tendințe în agricultura Japoniei. DEZBATERI Trăsăturile societății socialiste multilateral dezvoltate. Perfecționarea conducerii colective a întreprinderilor. Planificarea și modelarea prețurilor. Evaluări critice marxiste asupra gândirii economice burgheze contemporane. ÎNSEMNĂRI CONSTANTIN RAPCEA — Dependențe interdisciplinare în cadrul științelor sociale. I. DUMBRAVA - Organizare, specializare, modernizare — eficiență. INFORMAȚII ȘTIINȚIFICE V. PORUMBESCU — Un moment al dezvoltării sociologiei românești. ZN CETITORII DE LA ORAȘE ȘI SATE! Ziarul „Zori noi“ vă informează zilnic asupra evenimentelor interne și internaționale. Paginile sale vă oferă un bogat material informativ și de analiză privind viața economică și socialculturală a județului nostru. Prin problematica abordată, interesantă și diversă, ziarul răspunde cerințelor tuturor cititorilor. Pentru reînnoirea abonamentelor vă stau la dispoziție oficiile poștale, factorii poștali, difuzoriiluniari din întreprinderi și instituții.1.,AWIV.V.V.V.V.,.VW.....WAV.W.W.,l Cercul foto din cadrul Casei pionierilor din Suceava Foto : I. MÎNDRU BUCUREȘTI DUMINICA 15 FEBRUARIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Ora satului. 7.45 Muzică populară. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cavalcada ritmurilor. 11.05 Poșta radio. 11.15 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptăminii — muzică ușoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Cine știe cîștigă. 15.00 Estrada duminicală (continuare). 17.05 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 18.00 Concert de muzică populară. 18.30 Dezbateri culturale. 18.50 Muzică ușoară de Vasile Veselovski. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Muzică de café concert. 21.15 Teatru scurt. Premieră. „Scrisoarea recomandată“. Scenariu radiofonic de Ian Solovici. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanțe. 22.50 Moment poetic. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. LOTO Tragerea din 13 februarie 1970. Extragerea 1 : 25; 54; 37; 15; 32; 57; 41; 29; 62 Fond de premii : 770.673 lei Extragerea a H-a : 2; 27; 68; 6; 58; 46; 71 Fond de premii : 716.320 lei ip! m gm BH Fabrica de mobilă din Câmpulung Foto : D. VINTU Unde mașinile sînt vii (Urmare din pagina I) sau despre sensibilitatea făpturilor pe care le priveghează, devine deosebit de interesantă. Fire deschisă și practică, tînărul e convins de frumusețile zootehniei, „chiar dacă mai cutem uneori și destule necazuri“. Oamenii harnici ai fermei sînt numeroși și merită a fi cunoscuți. îngrijitorul - mulgător Irimia Zamfir e în stare să-ți povestească îndelung despre unele obiceiuri ale vacilor pe care le îngrijește și de care este foarte mîndru. Are un lot foarte bun și depășește zilnic planul. Cînd îl cauți, îl afli între vite. „E un mulgător de calitate“, se afirmă despre dînsul și zicerea aduce oarecum o definiție. — Se știe, încearcă să-mi explice omul, că producția de lapte scade, dacă îngrijitorul strigă, suduie, face zgomot. Sau dacă nu-și iubește animalele, s-ar putea adăuga. Acestei categorii de îngrijitori, cu dragoste pentru animale, îi aparțin și Alexandru Drăgoi sau Dragoș Bivol. Părăsim liniștea aceasta plăcută, premergătoare mulsului, și mergem mai departe. Intr-un grajd din sectorul tinerei taurin e puțină zarvă. Se cîntăresc vițeii, se înregistrează sporurile la greutate. Ion Gabor are cei mai frumoși viței, un lot de prăsilă alcătuit din 2S de exemplare. Privesc cum îl poartă pe unul din ei, aproape pe brațe, și-l îndeamnă să urce pe cîntar. — Să vedem cum te lauzi, îi spune omul, atent la unitățile de măsură. Să vedem de ce-ai fost în stare. Și se pare că-i mulțumit de isprava măruntei vietăți brune. Toți oarhenii aceștia, crescători de viței, îngrijitori de vaci, săvîrșesc în fiecare zi același lucru important; prin străduință și pricepere dau prestigiu unei munci altădată nesocotită de unii, făcînd din creșterea vitelor o muncă însemnată, vrednică de toată stima. pe cînd ieșirea DIN VECHILE TIPARE ? (Urmare din pagina I) lor în starea anterioară, dovedită ineficientă — și pentru renunțarea la un remarcabil pas înainte. E un lucru mic, poate, dar el ilustrează o mentalitate — împotriva căreia trebuie să se lupte. Semne ale aceluiași conservatorism am întîlnit și in luările de cuvînt ale unor cadre de conducere ale fabricii. Intervenția contabilului șef, Isidor Șindilaru, de pildă drept, de curînd venit în unietate și „beneficiar“ al unei moșteniri dificile, n-a fost decit un inventar de cauze, neînsoțit de soluții, de vedere proprii , de puncte angajamentele sale, printre care și acela de a efectua „controlul curent pentru evitarea păgubită avutului obștesc“, au însumat, de aceea, exclusiv primordiale și elementare sarcini de serviciu. Mihalache Moraru, șeful compartimentului horticol, a argumentat convingător că așa - zisele aprovizionări în plus pot fi, în fapt, anulate de continuitatea fluxului de producție la întreaga capacitate și a relatat cum economii importante față de prețul mediu de achiziție au fost anihilate de pierderile determinate de deprecierea materiilor prime în centrele de colectare , dar, ca și în viața de fiecare zi a Întreprinderii, s-a ferit să pună răspicat problema extrem de defectuoasei colaborări dintre compartimentele acesteia, să propună soluții în consecință. Poate că nu întâmplător, rugat să precizeze care a fost activitatea comitetului de direcție, al cărui membru este, inginerul șef n-a putut oferi prea multe exemple de inițiativă și de exigență din partea acestui organism — pe care, de altfel, l-a numit (în două rînduri) „colectiv de direcție“. Este limpede că problemele economice au trecut, undeva, pe un îndepărtat plan secundar, și că laturile calitative ale producției au rămas la fel de lăturalnice preocupărilor celor în drept. „Se pare că se tinde ca exigența să fie mult sporită“, spunea cineva, în adunare. Nici nu „se pare“, și nici nu „se tinde“. Acesta este cel mai de seamă imperativ al etapei actuale, sarcina de primă mărime pusă în fața întregii economii naționale. Controloarea de calitate de la secția din Fălticeni, Marghioala Asmarandei, era indignată că unii beneficiari pretind ca marfa să fie bună . . . pînă în ultima zi a termenului de garanție însuși secretarul organizației de partid, maistrul Ion Anton, combinatului cerea conducerii „să lu permită“, cînd o va întâlni prin curte („fiindcă în birouri nu știu dacă am să ajung“), să-i sesizeze neregulile și să-i solicite intervenția. Iată unde trebuie pus accentul acum, iată adevărul esențial care trebuie înțeles : noua formă de organizare a conducerii economiei, îndeplinirea calitativ superioară a tuturor sarcinilor planului de stat impun, pe lângă baza materială, și adaptarea factorului „om“ la noile condiții, la exigențele mereu sporite ale activității productive. Secția de artă populară a Muzeului din Suceava, găzduită în frumoasa clădire a Hanului Domnesc, pune la dispoziția vizitatorilor 3.400 obiecte, reprezentând toate genurile artei populare. Instituția are următorul program de vizitare : zilnic, între orele 10,00—20,00. Luni, închis. IOAN GIANU-un distins cărturar umanist Intre vechii membri ai Academiei Române, profesorul Ioan Bianu — de la a cărui moarte s-au împlinit ieri 35 de ani — se impusese strălucit. Era un distins cărturar și un mare om de inițiativă, al cărui nume se leagă, pentru totdeauna, de organizarea Bibliotecii Academiei și de realizarea unor lucrări fundamentale in cultura românească. Coborâtor cu alifia alții din Ardeal, de unde deprinsese de la eruditul Timotei Cipariu marile drumuri ale istoriei naționale și cunoașterea comorilor limbii materne, Ioan Bianu, mai intli ca profesor la liceul Sf. Sava, apoi ca bibliotecar al Academiei Române și profesor universitar, s-a făcut cunoscut prin calitățile-i deosebite. De o inteligență scăpărătoare, având modestia și bunul simț al străbunilor săi apropiați, dând dovadă de o putere de adaptare moștenită de la strămoșii cei dinții — tracodaci, tânărul entuziast ardelean, setos de cultură, harnic, modest și echilibrat, se integrează activ vieții culturale din Capitală. Elev al marelui Hasdeu, Ioan Bianu, prin talentul și pregătirea sa, anunța un profesor autoritar și exigent, și un specialist reputat in istoria, literatura și filologia română. Deși publicase cîteva serioase contribuții în acest domeniu și intenționa realizarea unor viitoare lucrări de perspectivă, cu toate că în martie 1887 fusese ales membru corespondent al Academiei (al cărei președinte va fi mai tîrziu, timp de mai mulți ani), Ioan Bianu și-a jertfit cu bună știință multe impulsuri și chemări spre cercetarea științifică. Simțea în el o altă chemare, care atunci era o datorie : organizarea unei biblioteci naționale. Cunoscător avizat al literaturii române vechi și moderne, organizator priceput, Ioan Bianu a investit, decenii de-a rîndul, pasiunea, devotamentul și severitatea unui mare organizator pentru Înființarea și Înzestrarea Bibliotecii Academiei Române. El pornea de la ideea necesității imperioase a unui așezămînt de cultură care să adune sistematic tot ce s-a scris in țările române sau în străinătate despre poporul român, cultura si arta sa. Această bibliotecă națională avea, în concepția organizatorului ei, rolul unei enciclopedii a spiritului creator românesc. Ea trebuia să grupeze și să facă accesibile cercetătorilor români și străini însemnele creativității românești din toate timpurile și toate ținuturile : cărți vechi, manuscrise variate, colecții de ziare și reviste, scrisori și documente literare, stampe și hărți. Cu răbdarea, curiozitatea și interesul unui colecționar pasionat, Ioan Bianu cerceta vechi așezări și biblioteci particulare, ducea o adevărată bătălie pentru a îmbogăți patrimoniul Bibliotecii Academiei. O carte a diaconului Coresi, alta cu miniaturi caligrafice de Atanasie Crimca, citeva file erudite semnate de Dimitrie Cantemir, un nou exemplar din O samă de cuvinte, in dulcea povestire moldovenească a lui Neculce, o variantă din „Luceafărul“ lui Eminescu, o pagină „de demult“, mlădiată in meșter grai românesc de Sadoveanu, un album cu albastrul cel fară de moarte de la Voroneț, toate bucurau fără rezervă și-l îmbogățeau sufletește. Dar Ioan Bianu, ca profesor de marcă, s-a îngrijit și de viața cărților. A știut, ca nimeni altul, nu numai să le procure, ci și să le pună la dispoziția publicului interesat. Pentru asta și-a alcătuit, în primul rînd, dintre elevii săi, un grup de colaboratori, mulți dintre ei viitori profesori universitari și academicieni, ei înșiși autori al unor lucrări de răsunet. Intre ei : Nerva Hodoș, Al. Sădi lonescu, Ilarie Chendi, Nicolae Cartojan, G. Giuglea, Dan Simonescu. Cu ajutorul elevilor săi, Ioan Bianu a început realizarea unor lucrări speciale, de o însemnătate excepțională pentru studiul istoriei și limbiii românilor. Trei dintre ele trebuie obligatoriu pomenite, fiindcă sunt cele dintâi instrumente de muncă științifică. E vorba de Bibliografia românească veche, Catalogul manuscriselor românești și Publicațiunile periodice românești. Nu există cercetător, Interesat de un aspect general sau particular, de un scriitor mai vechi sau unul modern, de o Întreagă perioadă literară, care să nu apeleze la aceste lucrări. Dar, dincolo de informația aridă și laconică, oricât de precisă ar fi, aceste trei lucrări de sinteză compun, pentru specialiștii străini, cartea de căpătâi pentru cunoașterea și interpretarea creației spirituale a poporului român. Ele aduc, deopotrivă, imense servicii filologiei, istoriei literare, etnografiei și istoriei. Fără a mai pomeni de numeroasele sale contribuții științifice legate de istorie, lingvistică, istorie literară și folclor, și de prelegerile universitare pe care le-au audiat atîtea generații de studenți, Ioan Bianu ne apare și acum, la peste trei decenii de la moartea sa, ca un înflăcărat patriot, un cărturar umanist și un om de mare Inițiativă. Stăruind cu aceeași perseverență și pasiune întru cunoașterea și propagarea culturii românești, generațiile actuale ii omagiază sincer și drept. ILIE DAN Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România colecționează documente și fotografii ilustrând aspecte din timpul luptei revoluționare din anii 1944—1915 pentru democratizarea țării, participarea la războiul antihitlerist, înfăptuirea reformei agrare și instaurarea unui guvern democrat. „ Toți cei care dețin asemenea mărturii, precum și diferite obiecte care au fost folosite de organele de stat, organizațiile obștești sau persoane care au participat la aceste acțiuni revoluționare (drapele, pancarde, ștampile, legitimații, carnete, insigne, broșuri, obiecte personale etc.) sunt rugați a se prezenta personal sau a anunța în scris muzeul la adresa : ȘOSEAUA KISELEFF Nr. 3, SECTORUL I, BUCUREȘTI, TELEFON 15.72.86. Treburile m-au dus zilele trecute prin mai multe unități ale întreprinderilor industriale, republicane și de interes local, din municipiul Suceava. Peste tot am întîlnit colective de oameni harnici, care muncesc cu entuziasm și pasiune pentru a realiza în mod exemplar sarcinile de producție ce le revin. De altfel, rezultatele obținute pînă acum, de către cele mai multe colective, oglindesc acest lucru. Dar agitația vizuală cum se prezintă ? Ține ea pasul cu evenimentele ? . Oglindește suficient de convingător faptul că, la ora actuală, fiecare colectiv de muncă are de îndeplinit noi sarcini de mare răspundere ? Situația existentă în majoritatea întreprinderilor dă un răspuns negativ la aceste întrebări. Rar întîlnești un panou sau un afiș din care să reiasă că ne aflăm într-un nou an de muncă, că importante sarcini și obiective, trasate de Congresul al X- lea al partidului și de plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, așteaptă să fie realizate. La intrarea în Topitoria de in din Ițcani se întîmpină un frumos panou care prezintă, cu cifre și litere mari, angajamentul colectivului pe anul 1969. La întreprinderea poligrafică, pînă zilele trecute, afișele din secții îndemnau muncitorii să lucreze mai bine pentru a realiza beneficii și economii peste plan, dar... tot în contul anului care a trecut. Agitația vizuală e mult rămasă în urmă și la uzina de reparații auto. Aici, un afiș din hala de producție anunță... un meci de fotbal ce urma să aibă loc în luna noiembrie, în timp ce altul „îndeamnă“ oamenii pentru a vizita Expoziția realizărilor economiei naționale, care, după cum se știe, s-a închis de mult. întrebați despre modul cum au organizat agitația vizuală în acest an, mulți factori de întreprinderi răspundere din au menționat că... s-au făcut planuri, dar că totul a rămas la acest stadiu. Unii, încercînd să ii mai „convingători“, invocă chiar lipsa de timp. între aceștia se numără și secretarul comitetului de partid de la întreprinderea „Producția“. E de necrezut că nu se știe că, permanent și mai ales o dată cu noul an, trebuie reînnoită și agitația vizuală, că se cere ca aceasta să fie operativă și concretă și să oglindească preocupările actuale ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din unitățile respective. Este nevoie, însă, de mai multă inițiativă. Adică tocmai de acel atribut care, îndeosebi acum, cînd se formulează angajamentele în marea întrecere socialistă pentru succesul oinului economic 1970, trebuie să se manifeste din plin, la fiecare loc de muncă. Sperăm ca aceste rînduri să aibă ecoul cuvenit atît la organizațiile de partid, cit și la cele sindicale. I. DRAGUȘANU ÎN URMA TIMPULUI... ------- @ MEMENTO • MEMENTO ® MEMENTO PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 8.00 Piese instrumentale. 8.10 Teatru radiofonic pentru copii : „Prințesa Turandot“ de Carlo Gozzi. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntece pentru pionieri și școlari. 10.15 Opera și cele cinci necunoscute. 10.40 A 7-a artă. 11.00 Recviemul de Antonin Dvorak. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Albumul vocilor celebre. 14.30 Muzică beat. 15.00 Muzică populară. 15.15 Poemul simfonic „Serbări romane“ de Ottorino Respighi. 15.45 Muzică ușoară. 16.00 La horă-n sat — muzică populară. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista literară radio. 18.30 Album de romanțe. 18.50 Varietăți muzicale. 20.00 Vedete ale muzicii ușoare. 20.30 O istorie a muzicii în capodopere comentată. 21.12 Muzică de dans. 22.30 Studioul de poezie. Eminesciana. 22.50 Cîntă Dorina Drăghici. 23.05 Festival muzical Bordeaux — Franța 1969. 24.00 — 1.00 Concert de muzică românească. BULETINE DE ȘTIRI : Programul I : 5.00; 6.00; 9.00; 10.00; 11.00; 17.00; 18.00; 20.00; 24.00; 2.00; 4.00. Programul II : 6.05; 1 £.00; ^4.00; 21.00; 23.00 ; 0.55. % MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • AR! DUMINICA 15 FEBRUARIE Program de dimineață : 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Descriptio Moldaviae. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul melodiilor. 8.30 Cutezătorii. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Cîntecul care mi-e drag. 18.00 Magazin duminical. 19.00 Radiojurnal. 39.15 Voci care au cucerit lumea : Victoria de Los Angeles și Henry Legay. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.45 La izvoarele muzicii. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Melody - club (premieră). I TELEVIZIUNE != SIMBATA 14 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! bună seara, băieți ! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. La pescuit. 19.30 Emisiune muzical - coregrafică pe teme folclorice. Transmisiune de la Sofia. 19.55 Microavanpremieră. 20.00 Teleenciclopedia. 21.00 Film serial . „Răzbunătorii“. 21.50 Varietăți cu public. 22.30 Telejurnalul de noapte. Telesport. Campionatul mondial de schi. Probele nordice (rezumat filmat). 23.00 Seară de romanțe. 23.20 închiderea emisiunii programului 1. PE ECRANE SIMBATA 14 FEBRUARIE SUCEAVA: „Tineretului“: Păpușa ; „Modern“: Păcatul dragostei; „Burdujeni“: Paradisul îndrăgostiților ; „Arta“ : Beru și comisarul San Antonio ; CÎMPULUNG : „Moldova“ : Vă place Brahms? ; „Luceafărul“: Băieți în haine de piele ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Valea păpușilor ; „Unirea“ : Moara cu noroc; FĂLTICENI : „Doina“ : Blow-up; „Popular“: Mondocane; VATRA DORNEI: „Dorna“: Operațiunea Lady Chaplin ; GURA HUMORULUI : „Lumina“ : Lupii albi ; SOLCA: „Solca“ : Un glonte pentru general ; ȘIRET : „Șiretul“ : Un glonte pentru general ; DORNEȘTI : „Dornești“ : Omul către valora miliarde ; DOLHASCA : „Dolhasca“ : Operațiunea Belgrad; FALCAU : „Falcău“ : Vremuri minunate la Spessart ; FRASIN : „Frasin“ : Angelica și sultanul ; IACOBENI : „Minerul“ : Omul care valora miliarde ; VAMA : „Vama“ : Noile aventuri ale răzbunătorilor ; MOLDOVIȚA : „Moldovița‘* :. Angelica și sultanul. ZORI NOI IN PAGINA 3 TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vreme rece la început, apoi în încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător. Vor cădea precipitații locale. Vintul va sufla potrivit din nord - est. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 1 și minus 7 grade, iar maximele între 6 și 5 grade. In clișeu : Cadru din filmul „Testamentul doctorului Mabuse