Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)

1970-02-25 / nr. 6902

> Continuînd tradițiile muncii voluntar-patriotice Principalul loc de afirmare a tineretului îl constituie, ca pentru toți oamenii muncii, producția bunurilor materiale și spirituale. Realizările obți­nute pînă în prezent, înglobînd și roadele muncii sale, ne um­plu inimile de justificată min­dbe și satisfacție. In timpul lor liber, majorita­tea tinerilor participă, cu en­tuziasmul caracteristic virstei, și la diverse acțiuni care, deși nu intră în categoria atribu­țiilor profesionale, sî­nt la fel de utile pentru societate. Prin continuarea minunatelor tradi­ții ale muncii voluntar-patrio­­tice, tineretul din județul nos­tru, mobilizat de organele și organizațiile U.T.C., a înscris, în anul care a trecut, noi pa­gini în marea carte a împlini­rilor. Ele sintetizează cele mai semnificative fapte care pun în evidență trăsăturile sale înaintate și dau o imagine destul de concludentă a creș­terii conștiinței lui socialiste. Cunoașterea lor e cu atît mai necesară cu cât se știe că, în acest ultim an al actualului cincinal, se cere suplimentarea eforturilor în toate sectoarele de activitate. Vorbind despre participarea tineretului sucevean la munca voluntar-patriotică, pe prim plan trebuie pusă contribuția sa la refacerea și dezvoltarea patrimoniului forestier, dome­niu în care județul nostru de­ține, de mai mulți ani, locuri de frunte în întrecerea pe ța­ră. In cursul anului 1969, tine­retul din județul nostru a îm­pădurit 222 ha. în fond fores­tier și 15 ha. în fond comunal, a plantat peste 8.100 plopi în aliniament și a efectuat lucrări de îngrijire a arboretelor pe o suprafață de 1.015 ha. Contri­buția cea mai mare la reface­rea patrimoniului forestier și-au adus-o comitetele U.T.C. din orașele Vatra Dornei, Făl­ticeni și Gura Humorului și din comunele Broșteni, Iacobeni, Marginea, Stulpicani, Cîrliba­­ba, Rișca și altele. Demne de apreciat sunt alte realizări legate de activi­și­tatea organelor și organizații­lor U.T.C., a tineretului în ge­neral. Astfel, e de reținut că s-au colectat 2.639 tone fier vechi și alte deșeuri metalice, 10,2 tone plante medicinale și 5 tone fructe de pădure, au fost redate agriculturii 805 ha. și s-au amenajat pentru iriga­ții 85 ha., s-au întreținut pășu­nile naturale pe o suprafață de 14.370 ha., s-au plantat a­­proape 6.000 pomi fructiferi și 20.000 pomi ornamentali. Pe cele zece șantiere locale ale tineretului, organizate în agri­cultură și silvicultură, precum și la construcția sau amena­jarea diferitor obiective de in­teres social - cultural s-a efec­tuat un mare număr de ore de muncă voluntar-patriotică, a­­ducîndu-se, astfel, importante economii. Numai la lucrările finanțate s-au realizat econo­mii în valoare de aproape 500.000 lei. Aici se cuvine a­­dăugat și faptul că aproape 200 de tineri și-au exprimat dorința și au mers să lucreze pe unele șantiere naționale ale tineretului. Experiența acumulată și, mai ales, cifrele consemnate in statistici trebuie să reprezinte pentru toate organele și orga­nizațiile U.T.C. din județ un puternic îndemn pen­tru con­tinuarea și dezvoltarea tradi­țiilor muncii voluntar-patrioti­ce, aceasta fiind una din cele mai eficiente forme de edu­care a tineretului prin muncă și pentru muncă. Pe baza rea­lizărilor de pînă acum, comi­tetul județean al U.T.C. a sta­bilit ca în acest an munca voluntar-patriotică a tineretu­lui să fie axată pe îndeplini­rea următoarelor obiective : împădurirea unei suprafețe de 200 ha., din care 25 ha. în fond comunal, îngrijirea arbo­retelor pe 1.000 ha., colecta­rea a 2.500 tone deșeuri me­talice, 10 tone plante medici­nale și 10 tone fructe de pă­dure, amenajarea și întreține­rea spațiilor verzi pe o supra­față de 1.300.000 m.p., planta­rea a 8.000 pomi și arbuști or­namentali, 6.000 pomi în ali­niament și 2.000 pomi fructi­feri, întreținerea pășunilor na­turale pe 14.000 ha. Munca vo­luntar - patriotică din agricul­tură se va desfășura îndeosebi pe șantierele de desecări, a­­meliorări și irigații, urmărin­­du-se o folosire cit mai bună a fondului funciar. Tineretul va fi antrenat să participe, în nu­măr cit mai mare, și la con­strucția de școli, cămine cul­turale, amenajarea de baze sportive, parcuri și grădini, la alte lucrări de interes obștesc. Numărul orelor de muncă pa­triotică ce vor fi efectuate, nu­mai la lucrările nefinanțate, va trebui să depășească 3 milioa­ne. Realizarea obiectivelor pro­puse și întregirea lor cu altele care se vor dovedi de strin­gentă actualitate și cu o mare eficiență impune mai multă răspundere și preocupare din partea tuturor organelor și or­ganizațiilor U.T.C. In acest scop, biroul comitetului jude­țean al U.T.C. a luat unele mă­suri organizatorice și politice care să asigure o mai intensă participare a tineretului la ac­țiunile de muncă voluntar-pa­triotică. Altele sînt în curs d­e cristalizare. Firește, oricît de judicioase ar fi, ele nu pot duce la rezultatele așteptate dacă nu vor fi temeinic cu­noscute și însușite de masa largă a tineretului, și mai ales dacă nu vor fi urmate de o susținută muncă politco-edu­­cativă, pentru ca fiecare tînăr să fie animat de dorința de a pune întreaga sa energie și pri­cepere în folosul societății, al colectivului din care face par­te. Iată de ce e de așteptat ca toate organele și organizațiile U.T.C. din județ să tragă în­vățămintele cuvenite din ex­periența de pînă acum, să ma­nifeste mai multă inițiativă, să se gîndească la acțiuni varia­te și utile și să creeze în toa­te locurile de muncă un climat cit mai favorabil pentru afir­marea plenară a elanului atît de specific tinereții. PETRU AMARANDEI șeful sectorului muncii volun­tar - patriotice de la comitetul județean al U.T.C. Artiști amatori din Bilca Foto : D. VINTILA Serbare școlară Duminică, în sala ma­re a Casei de cultură a sindicatelor din Sucea­va, a avut loc — fiind urmărit și aplaudat de un numeros public : pă­rinți, elevi, cadre didac­tice — serbarea școlii generale nr. 3 din locali­tate. Concepută cu ingenio­zitate — ceea ce i-a im­primat o desfășurare in crescendo — manifesta­rea artistică (la a cărei realizare și-au dat con­cursul peste 250 elevi din clasele I—IX) a­ evi­dențiat atenta pregătire sub raportul asigurării conținutului educativ și calității interpretative. Programul serbării a cuprins evoluția corului, a formațiilor de dansuri populare, balet și gim­nastică modernă, de teatru, a unui grup vo­cal, a numeroși soliști vocali și recitatori. Atenția pe care condu­cerea școlii a acordat-o problemelor legate de e­­laborarea programului serbării și de transpune­rea lui scenică și-a gă­sit răsplătirea prin a­­plauzele generoase din sala de spectacole. r SESIUNE ȘTIINȚIFICA A ELEVILOR, LA LICEUL „ȘTEFAN CEL MARE“ DIN SUCEAVA Sîmbătă, 21 februarie a.m., în aula Liceului „Ștefan cel Mare“ din Suceava a avut loc o întîl­­nire a membrilor cercurilor de elevi din liceu, în scopul expu­nerii și dezbaterii lucrărilor în­tocmite de aceștia, de la începu­tul anului școlar in curs. La reuniune au luat parte, de ase­menea, foști membri ai cercu­rilor, în prezent studenți la di­ferite facultăți din alte orașe ale țării, precum și invitați din ce­lelalte licee sucevene. Deschizind lucrările ședinței plenare a cercurilor, prof. Sto­­dica Alexandru, directorul liceu­lui, a subliniat caracterul tradi­țional al acestor sesiuni ale ele­vilor de la liceul pe care-l con­duce, importanța lor pentru sti­mularea activității de cerc sub toate aspectele. Au luat apoi cu­­vîntul studenții Doina Airoaie și Petru Știucă, evocînd manifestă­rile asemănătoare din anii cînd ei înșiși erau elevi, arătînd rolul însemnat al muncii în cercuri pentru temeinicia pregătirii pre­­profesiionale. In ședința plenară au fost pre­zentate referate pe teme de inte­res general, apreciate pozitiv de întreaga audiență. „Biocurenții lucrează pentru oameni“ (Doina Airoaie, studentă la Facultatea de medicină generală), „Un fon­dator al chimiei moderne — Ia­­cob Berzelius“ (Cantes Beatrice și Breahnă Mariana, clasa a XI-a), precum și o recenzie la romanul „Principele“ de Eugen Barbu (Bordeianu Monica, clasa a XII-a) — sunt lucrările care au reținut atenția tuturor celor pre­zenți, datorită modului personal în care au fost interpretate și prezentate datele. Pentru dezbaterea axate pe probleme­le referatelor strictă specialitate, lucrările sesiunii au continuat pe secții. La secția ma­tematică - fizică, elevii Bobu Cecilia, Pop­escu Lidia și Dor­of­ței Nicolaie, Burac Liviu, Plă­madă Mircea, Dan Dorin, lacomi Mircea și Movileanu Gelu, pre­cum­­ și Paul Zei­lig, student la facultatea de electronică, Petru Știucă, student la facultatea de fizică, Rașela Weint­berg, stu­dentă la facultatea de fizică, Mu­gurel Waxman, student la facul­tatea de electronică, au prezen­tat referate privind aplicațiile calculului probabilităților și sta­tisticii matematicii, fotografia tri­dimensională, construcția unui radio -­receptor cu tranzistori, determinarea teoretică și experi­mentală a momentului de iner­ție, compunerea oscilațiilor nor­male ș.a. Secția chimie a fost prezentă în sesiune cu referatele : „De­numirea elementelor chimice“ (Sălcescu Narciza, cl. a X-a), „Izomerie la substanțele organi­ce“ (Airinei Cornel și Ardelea­­nu Mihai, cl. a XII-a) și „Deter­minarea pH la unele soluții de săruri prin metoda potențiome­­trică și a reacției spter probe de sol“ (Cantes Beatrice). La secția literatură — istorie s-au dezbătut temele „ Iliad­a — izvor istoric“ (Gafița Monica, cl. a IX-a), „Preocupările folcloris­tice ale lui Alecu Russo“ (Ro­man Viorica, cl. a X-a), „Cînta­­rea României — operă reprezen­tativă a momentului revoluționar și artistic 1848“ (Mîndrișteanu Dana, cl. a X-a), „Eugen Iones­­cu“ și „Rinocerii“ (Constantin Dragomir, cl. a XII-a). După epuizarea discuțiilor în cadrul secțiilor, participanții s-au reîntâlnit la o seară de dans. O. T. UN SCRIITOR REVOLUTIONAR, DESCHIZĂTOR DE DRUMURI IN POEZIA ROMÂNEASCA MODERNA S-au împlinit 160 de ani de la nașterea unuia dintre frun­tașii mișcării revoluționare de la 1848, Grigore Alecsandres­­cu, scriitor militant, deschiză­tor de noi drumuri în poezia românească modernă. De tim­puriu s-a dovedit receptiv la marile idei ce frămîntau vea­cul în care a trăit și pe care l-a dorit mai fericit. Fiind sus­pectat de participare, în anul 1840, la complotul împotriva domnitorului Alexandru Ghica, Grigore Alecsandrescu a fost arestat. In același an, poetul a publicat cutezătoarea poezie „Anul 1840“, energică și fermă chemare la lupta pentru răs­turnarea unei orînduiri care și-a terminat rolul istoric. In­­tr-o atmosferă de puternice contradicții sociale și politice, Gr. Alecsandrescu a îndrăznit să anunțe cu multă tărie : „A lumii temelie se mișcă, se clă­tește / Vechile-i instituții ce șterg, s-au ruginit / Un duh fierbe în lume și omul ce gîndește / Aleargă către tine, căci vremea a sosit“. Mulți­mea și-a pus mari speranțe in acel an, „măreț reformator“, care trebuia să prefacă radi­cal societatea. In anul 1848 scriitorul a participat la re­dactarea gazetei revoluționare „Poporul suveran“, împreună cu N. Bălcescu, Cezar Bo,Iliac, și D. Bolintineanu și a între­ținut trainice legături cu revo­luționarii moldoveni și mun­teni. Chiar după înfrîngerea revoluției, Gr. Alecsandrescu a rămas consecvent idealului de dreptate și libertate socială. Pe Alecsandrescu îl găsim și în primele rînduri ale luptei pentru unirea Principatelor Ro­mâne, iar viitorilor depu­tați ai României le dedi­că poezia „Unirea Princi­patelor“, în martie 1857, cînd se pregăteau alegerile pentru Divanul ad-hoc. Poetul vrea să vadă țara sa fericită : „cu legi bune, cu legi drepte, în tărie și-n unire / cultivînd artele păcii pe al său pămînt bogat“. Deputaților, cărora li se adre­sează, le cere dăruire pentru cauza celor mulți, mîndrie pa­triotică : „Fiii voștri vor ascun­de a lor frunte în țărînă / Dacă voi acum veți pierde marea cauză română / ... Timpul tre­ce, omul piere, dar a patriei iubire / E averea cea mai ra­ră, cea mai scumpă moșteni­re“. In cursul întregii sale vieți de scriitor militant, Gr. Ale­csandrescu a rămas credincios ideii de progres și prosperita­te asociată cu prezentarea tre­cutului glorios, alături de ura și critica vechilor rînduieli fe­udale care frînau entuziasmul patriotic. Edificatoare este, în acest sens, cunoscuta sa crea­ție „Umbra lui Mircea Ia Co- 16Q DE AH! DE LA NAȘTEREA LUI GRIGORE ALECSANDRESCU zia“. Admirația lui pentru fap­tele strălucite de arme ale vo­ievodului este nemărginită : „Rîvna-ți fu neobosită, înde­­lung­a ta silință / Pînă l-adînci bătrînețe pe români îmbărbă­tași / Intreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare / De aceea al tău nume va fi scump și nepătat“. In poezia sus-citată, autorul face o cal­dă pledoarie pentru pace, pentru liniște, condiții în care se pot dezvolta fără opreliști științele și artele. Războiul este asemuit cu un bici groaznic, cu o urgie a cerului și un toc ce topește crîngurile înflorite. Inspirația din trecutul isto­ric și din realitățile vieții so­ciale românești îl așează pe Gr. Alecsandrescu în marea și prestigioasa direcție inaugura­tă în literatura română de re­vista „Dacia literară“ a lui Mihail Kogălniceanu. Spiritul critic al autorului și talentul său deosebit se evi­dențiază mai mult în fabule. A­­ceasta a fost specia la care a revenit mereu, din tinerețe pînă în ultimii ani ai vieții. Fa­bula a devenit pentru Gr. A­­lecsandrescu un mijloc de rea­lizare a obiectivelor sale so­ciale. Aceste poezii satirice vizează cele mai variate as­pecte ale corupției, decăderii și nedreptăților sociale din vremea sa. „Lupul moralist“, „Dreptatea leului“ denunță prostia, cruzimea și complici­tatea stăpînitorilor la pradă, „Șoarecele și pisica“, „Vulpo­iul predicator“ — superficiali­­tatea, necinstea, corupția. ..Vulpea liberală“­, „Boul și vi­țelul“, „Cîinele și cățelul“ — parvenitismul, demagogia. Gr. Alecsandrescu a știut să folo­sească cu deosebită artă mij­loacele de individualizare a eroilor săi, realizînd o galerie de personaje tipice care întru­chipează anumite forțe socia­le. Fabula lui Alecsandrescu este națională și politică ; ea adresa, în acea epocă, un în­demn românilor de a se ridi­ca și acționa. Gr. Alecsandrescu a inițiat și cultivat în literatura română o specie nouă, epistola în ver­suri. Genul epistolar i-a per­mis punerea în discuție, sub o formă naturală, firească, a unor probleme de literatură sau limbă. Gr. Alexandrescu se numără printre primii scrii­tori români care a discutat ro­lul social al artei și locul scri­itorului în viața socială. Asist. univ. ZENOVIA ARTIMON Institutul pedagogic de 3 ani Suceava Disciplina presupune (Urmare din pagina In­terior, 250 de­­ contravenții (sancționate, bineînțeles), din care majoritatea pentru lu­crări executate în afara ve­­trelor de sat sau fără autori­zație. Situația e specifică localităților din zona de mun­te (Șarul Dornei, Dorna Arini, Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei) — unde s-au construit case și adă­posturi de animale în apro­pierea bazei de producție, pe munți sau pe văi, dar în afara vetrelor delimitate — ca și în localități mici, fără perspective de dezvoltare, și care n-au fost cuprinse în vetrele aprobate. Aceasta denotă că unele consilii populare comunale nu cu­nosc realitatea din raza lor administrativă, nu previn în­călcările de felul celor enun­țate și nu intervin cu prom­ptitudine pentru înlăturarea lor, inclusiv prin măsuri de demolare. De aceea, se a­­junge la situații cînd unii ce­tățeni răuvoitori își agoni­sesc din timp sume anume pentru a achita amenzile la care vor fi impuși. Mai mult, în unele cazuri (V. Cosmas­­chi și Nicolae Dresciuc din Frasin) s-au­­ eliberat autori­zații de construire pe tere­nuri proprietate de stat . La Frătăuții Noi, consiliul de conducere al C.A.P. a repar­tizat lui V. Moloci un lot de 500 m.p. pentru construcție de casă, iar consiliul popu­lar a eliberat autorizație de construire a casei și anexe­lor. Deși încă înainte de în­ceperea lucrărilor de con­strucție organele tehnice au sesizat în scris consiliul popular asupra faptului că terenul respectiv nu aparți­ne C.A.P., primarul­ Con­stantin Ciorău, a favorizat,­­totuși, execuția lor. Bineîn­țeles, în aceste condiții s-au propus organelor competen­te județene sancționarea vi­novatului, reintegrarea pro­prietății și demolarea con­strucțiilor. Dar cazurile sînt multe, toate dînd o notă sla­bă autorităților comunale în cauză. La Vicovu de Jos, în zona afectată centrului civic, a fost repartizat un lot pen­tru construcție proprietate personală ; în comuna Ho­­rodnic, primarul Ion Hailip a favorizat instigările din partea unei rude a sale la adresa unui cetățean ce construia pe baze legale ; în Volovăț s-au întîlnit cazuri de nerespectare a condițiilor de amplasare prevăzute de autorizația de construcție. Este lesne de înțeles că toate aceste abateri dau de lucru în plus cetățenilor în cauză, organelor locale, organelor tehnice și, pe fi­lieră, unui mare număr de lucrători și activiști din a­­paratul de stat. Iată de ce, în afară de cu­noașterea și popularizarea legilor în acest domeniu (prin sesiuni, adunări, diferi­te alte ocazii), consiliile populare trebuie să intre cu fermitate în exercitarea atri­buțiilor privind construcțiile și sistematizarea, să dea ce­tățenilor din timp lămuririle necesare pentru fiecare caz. Ampla acțiune de sistemati­zare nu trebuie lăsată nu­mai în seama organelor teh­nice, ci, prin consiliile popu­lare, să fie atrasă în­treaga masă de cetă­țeni, deputații, comisiile per­manente, pentru desfășura­rea unei susținute munci e­­ducative și aplicarea întoc­mai a normelor legale în vi­goare, în sistematizare respectarea legii J # MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO BUCUREȘTI JOI 2« FEBRUARIE PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Ra­diojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul III, secția a 4-a. 10.30 Parada instrumentelor de muzică ușoară. 11.05 Orchestra Richard Oscha­­nitzky. 11.15 Din țările socialiste. Repor­taje diin R. P. Chineză și R. D. Germană. 11.30 Din veacul lui Stradivarius. Ciacconia în sol minor de Tomaso Vitali. 11.45 Sfatul medicului. 1­2.00 Recital de operă. 12.15 Vă plac aceste melodii ? — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Cînntă orchestra de muzică populară a Teatrului de es­tradă „Ion Vasilescu“. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Pe strune de vioară — melo­dii populare. 15.00 Ateneu. Luna cărții la sate. 15.15 Compozitorul săptămânii Maurice Ravel. Fantezia li­rică „Copilul și vrăjile“. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîrstă Aurelia Fătu-Răduțu. 16.50 Cîntece și prelucrări de Vic­tor Iușceanu. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Album de muzică populară. 18.10 Orizont științific. Emoții — inteligență, activi­tate în lumea animală. Cer­cetări actuale de zoopsiholo­gic. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 19.30 20.05 20.15 20.20 20.25 21.00 21.30 21.35 22.00 22.15 22.45 23.10 0.03 Gazeta radio. Săptămâna unui meloman. Tableta de seară, de George Macovescu. — 365 de cântece. Argheziană. Puțin. Zece melo­dii preferate. Campionatul mondial de ho­chei. Grupa B . România — Iugoslavia, repriza a 3-a. Transmisiune directă. Moment poetic. Solistul serii — Charles Twe­­net. Radiojurnal. Campionatul mondial de handbal, România — Franța, repriza a II-a. Transmisiune de la Paris. Muzică ușoară. Interuare cu compozitorul Va­sile Veselovski. — 5.00 Estrada nocturnă. ZORI NOI P PAGINA 3 DIALOG­ illllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll^ CONSTANTIN M. GRIGORIU str. 7 Noiembrie nr. 39, Fălticeni. După reparațiile efectuate în 1966 la imobil, urmează ca anul acesta să fie executate și alte lucrări : reparații la aco­periș, dușumele și sobe. GHEORGHE PODOLSCHI Pătrăuți: In momentul cînd veți pre­zenta fișa de lichidare, veți primi drepturile restante pe lu­na noiembrie 1969. E un pro­cedeu legal, spre deosebire de cele pe care le-ați folosit dv. : neexecutarea dispoziției de a lucra la secția de utilaj­­transport, absentări nemotiva­­te în octombrie, părăsirea ser­viciului fără întocmirea forme­lor cuvenite. In asemenea si­tuație, în baza art. 20 lit. e din Codul Muncii, unitatea v-a desfăcut contractul de muncă, pentru abateri de la disciplină. COJOCARU GHEORGHE­­ ȘTEFAN Vama . Am scris despre acest lucru în repetate rînduri: unitatea nu este obligată să acorde transferul la cerere salariați­lor de care are nevoie și pe care nu-i poate înlocui. Artico­lul din Codul Muncii la care vă referiți este, în aceas­tă privință, cum nu se poate mai clar, precizînd că e ne­cesar acordul ambelor părți. Nu putem cere nimănui să în­calce, în detrimentul produc­ției, legea. ORESTA MATEESCU Gura Humorului: întreprinderea locală de gospodărie orășenească a re­glementat problemele în sus­pensie, anume distribuirea programată a apei calde și iluminatul pe caisa scărilor, la intervenția oficiului pentru construirea de locuințe pro­prietate personală. LENUȚA POPA Bloc B 3, ap. 16, et. III, *c. A Broșteni: 1. Unitatea a cărei angajată ați fost este obligată să vă trimită carnetul de muncă la noul loc de muncă (Decretul 90/1960 și regulamentul de a­­plicare). 2. Nici un act normativ nu reglementează situația recla­mată de dv. Vă putem spune doar că pentru primul conce­diu fără salariu de pînă la 15 zile lucrătoare intr-un an se acordă alocația de stat pentru copil. VASILE DIACONESCU Calafindești: Pentru atitudinea sa repro­babilă față de consumatori, gestionarul Vasile Donisan din Calafindești a fost sancționat cu mustrare scrisă. NATALIA MINDRILA comuna Fundu Moldovei: Legalitatea măsurilor luate corespunde instrucțiunilor pe care le dețin și le aplică or­ganele financiare. La timpul potrivit n-ați dat curs indica­țiilor primite. DUMITRU CIUBOTAR Vicovu de Jos . Ați intrat în dreptul de a fi despăgubit numai pentru su­prafața cultivată cu cartofi, fapt de care ați beneficiat. Lo­cuința n-a suferit deteriorări. înaltă tensiune Foto : I. MIHOVEANU 21.30 21.45 IAȘI JOI 26 FEBRUARIE Program de dimineață . 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultură. 6.40 Bucurie, mîndră floare. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Ritmuri industriale româ­nești. 17.45 Prelucrări de folclor. 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.00 21.00 21.05 Noi și elevii noștri. Pe portativul undelor, melo­dia preferată. Radiojurnal. Cîntece de mase și jocuri populare. Jazz-ul în comentariu și su­net. O oră cu tinerețea. Buletin de știri. Concertul săptămânii : Con­cert pentru pian și orchestră de Dimitrie Cuclin. Scena. Refrene îndrăgite. TELEVIZIUNE MIERCURI 25 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor. 18.30 Totul cîrntă. Fluierele : tilinca, fluierul moldovenesc, cavalul. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. O nouă ediție a serialului 3 „Acțiunea L“. în sere, salarii și piețe — sezonul legumelor timpurii. 19.30 Preludiu la ediția a „Cerbul de aur“ Brașov IlI-a — România. 19.55 Evocări — 6 martie 1945. 20.25 Microavanpremieră. 20.30 Tele­­­cinemateca " "Mode­lul". 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.35 Salonul literar al televiziunii. Patria — simbol și mitologie. 23:15 închiderea emisiunii. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vre­mea se menține închisă și umedă cu cerul mai mult acoperit, cădea precipitații sub formă lor de lup­o­vită și ninsoare. V­intul va sufla potrivit din sud. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între minus 5 grade și 0 grade, iar ma­ximă, între 0 și plus 4 grade. Mica publicitate Vind motocicletă I.J. fără ataș. Adresați-vă Dranca Fi­­laret, str. Ana Ipătescu, nr. 10, scara C, apart. 2 Suceava. Oier apartament în Hune­doara, contra similar Suceava. Adresați-vă, str. Eliberării, nr. 2, O. M. bloc 48, scara A, apart. 1, Paveliuc Vasile­­ Hunedoara. PE ECRANE MIERCURI 25 FEBRUARIE SUCEAVA : „Modern“ : Stă­­pân pe situație ; „Tineretului“: Mai periculoase decit bărbații; Burdujeni“: Viridiana; „Arta“: Un glonte pentru general ; CÎMPULUNG : „Moldova“: Co­rabia nebunilor ; „Luceafărul“ : Blow-up; RĂDĂUȚI : „Unirea“ Războiul domnițelor; „Flacăra“: Memento; FĂLTICENI : „Doi­na“: La război, ca la război ; „Popular“: Baltagul; VATRA DORNEI : „Dorna“: Băieți în haine de piele ; GURA HUMO­RULUI : „Lumina“: Ultima lu­nă de toamnă ; SOLCA: „Sol­ca“ : Tinerețe fără bătrînețe ; ȘIRET : „Șiretul“ : Paginii din Kummerov ; DOLHASCA: „Dol­­hasca“ : Suflete tari; FALCAU: „Falcău“ : Vîrsta ingrată; FRA­SIN : „Frasin“ : Căsătorie pri­pită ; IACOBENI : „Minerul“ : Vîrstele omului ; VAMA: „Va­ma“ : Omul cu ordin de repar­tiție ; MOLDOVIȚA: „Moldovi­­ța“ : Prințesa tristă. Cadru din filmul „Vîrstele omului“

Next