Zori Noi, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6882-6905)
1970-02-25 / nr. 6902
> Continuînd tradițiile muncii voluntar-patriotice Principalul loc de afirmare a tineretului îl constituie, ca pentru toți oamenii muncii, producția bunurilor materiale și spirituale. Realizările obținute pînă în prezent, înglobînd și roadele muncii sale, ne umplu inimile de justificată mindbe și satisfacție. In timpul lor liber, majoritatea tinerilor participă, cu entuziasmul caracteristic virstei, și la diverse acțiuni care, deși nu intră în categoria atribuțiilor profesionale, sînt la fel de utile pentru societate. Prin continuarea minunatelor tradiții ale muncii voluntar-patriotice, tineretul din județul nostru, mobilizat de organele și organizațiile U.T.C., a înscris, în anul care a trecut, noi pagini în marea carte a împlinirilor. Ele sintetizează cele mai semnificative fapte care pun în evidență trăsăturile sale înaintate și dau o imagine destul de concludentă a creșterii conștiinței lui socialiste. Cunoașterea lor e cu atît mai necesară cu cât se știe că, în acest ultim an al actualului cincinal, se cere suplimentarea eforturilor în toate sectoarele de activitate. Vorbind despre participarea tineretului sucevean la munca voluntar-patriotică, pe prim plan trebuie pusă contribuția sa la refacerea și dezvoltarea patrimoniului forestier, domeniu în care județul nostru deține, de mai mulți ani, locuri de frunte în întrecerea pe țară. In cursul anului 1969, tineretul din județul nostru a împădurit 222 ha. în fond forestier și 15 ha. în fond comunal, a plantat peste 8.100 plopi în aliniament și a efectuat lucrări de îngrijire a arboretelor pe o suprafață de 1.015 ha. Contribuția cea mai mare la refacerea patrimoniului forestier și-au adus-o comitetele U.T.C. din orașele Vatra Dornei, Fălticeni și Gura Humorului și din comunele Broșteni, Iacobeni, Marginea, Stulpicani, Cîrlibaba, Rișca și altele. Demne de apreciat sunt alte realizări legate de activișitatea organelor și organizațiilor U.T.C., a tineretului în general. Astfel, e de reținut că s-au colectat 2.639 tone fier vechi și alte deșeuri metalice, 10,2 tone plante medicinale și 5 tone fructe de pădure, au fost redate agriculturii 805 ha. și s-au amenajat pentru irigații 85 ha., s-au întreținut pășunile naturale pe o suprafață de 14.370 ha., s-au plantat aproape 6.000 pomi fructiferi și 20.000 pomi ornamentali. Pe cele zece șantiere locale ale tineretului, organizate în agricultură și silvicultură, precum și la construcția sau amenajarea diferitor obiective de interes social - cultural s-a efectuat un mare număr de ore de muncă voluntar-patriotică, aducîndu-se, astfel, importante economii. Numai la lucrările finanțate s-au realizat economii în valoare de aproape 500.000 lei. Aici se cuvine adăugat și faptul că aproape 200 de tineri și-au exprimat dorința și au mers să lucreze pe unele șantiere naționale ale tineretului. Experiența acumulată și, mai ales, cifrele consemnate in statistici trebuie să reprezinte pentru toate organele și organizațiile U.T.C. din județ un puternic îndemn pentru continuarea și dezvoltarea tradițiilor muncii voluntar-patriotice, aceasta fiind una din cele mai eficiente forme de educare a tineretului prin muncă și pentru muncă. Pe baza realizărilor de pînă acum, comitetul județean al U.T.C. a stabilit ca în acest an munca voluntar-patriotică a tineretului să fie axată pe îndeplinirea următoarelor obiective : împădurirea unei suprafețe de 200 ha., din care 25 ha. în fond comunal, îngrijirea arboretelor pe 1.000 ha., colectarea a 2.500 tone deșeuri metalice, 10 tone plante medicinale și 10 tone fructe de pădure, amenajarea și întreținerea spațiilor verzi pe o suprafață de 1.300.000 m.p., plantarea a 8.000 pomi și arbuști ornamentali, 6.000 pomi în aliniament și 2.000 pomi fructiferi, întreținerea pășunilor naturale pe 14.000 ha. Munca voluntar - patriotică din agricultură se va desfășura îndeosebi pe șantierele de desecări, ameliorări și irigații, urmărindu-se o folosire cit mai bună a fondului funciar. Tineretul va fi antrenat să participe, în număr cit mai mare, și la construcția de școli, cămine culturale, amenajarea de baze sportive, parcuri și grădini, la alte lucrări de interes obștesc. Numărul orelor de muncă patriotică ce vor fi efectuate, numai la lucrările nefinanțate, va trebui să depășească 3 milioane. Realizarea obiectivelor propuse și întregirea lor cu altele care se vor dovedi de stringentă actualitate și cu o mare eficiență impune mai multă răspundere și preocupare din partea tuturor organelor și organizațiilor U.T.C. In acest scop, biroul comitetului județean al U.T.C. a luat unele măsuri organizatorice și politice care să asigure o mai intensă participare a tineretului la acțiunile de muncă voluntar-patriotică. Altele sînt în curs de cristalizare. Firește, oricît de judicioase ar fi, ele nu pot duce la rezultatele așteptate dacă nu vor fi temeinic cunoscute și însușite de masa largă a tineretului, și mai ales dacă nu vor fi urmate de o susținută muncă politco-educativă, pentru ca fiecare tînăr să fie animat de dorința de a pune întreaga sa energie și pricepere în folosul societății, al colectivului din care face parte. Iată de ce e de așteptat ca toate organele și organizațiile U.T.C. din județ să tragă învățămintele cuvenite din experiența de pînă acum, să manifeste mai multă inițiativă, să se gîndească la acțiuni variate și utile și să creeze în toate locurile de muncă un climat cit mai favorabil pentru afirmarea plenară a elanului atît de specific tinereții. PETRU AMARANDEI șeful sectorului muncii voluntar - patriotice de la comitetul județean al U.T.C. Artiști amatori din Bilca Foto : D. VINTILA Serbare școlară Duminică, în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor din Suceava, a avut loc — fiind urmărit și aplaudat de un numeros public : părinți, elevi, cadre didactice — serbarea școlii generale nr. 3 din localitate. Concepută cu ingeniozitate — ceea ce i-a imprimat o desfășurare in crescendo — manifestarea artistică (la a cărei realizare și-au dat concursul peste 250 elevi din clasele I—IX) a evidențiat atenta pregătire sub raportul asigurării conținutului educativ și calității interpretative. Programul serbării a cuprins evoluția corului, a formațiilor de dansuri populare, balet și gimnastică modernă, de teatru, a unui grup vocal, a numeroși soliști vocali și recitatori. Atenția pe care conducerea școlii a acordat-o problemelor legate de elaborarea programului serbării și de transpunerea lui scenică și-a găsit răsplătirea prin aplauzele generoase din sala de spectacole. r SESIUNE ȘTIINȚIFICA A ELEVILOR, LA LICEUL „ȘTEFAN CEL MARE“ DIN SUCEAVA Sîmbătă, 21 februarie a.m., în aula Liceului „Ștefan cel Mare“ din Suceava a avut loc o întîlnire a membrilor cercurilor de elevi din liceu, în scopul expunerii și dezbaterii lucrărilor întocmite de aceștia, de la începutul anului școlar in curs. La reuniune au luat parte, de asemenea, foști membri ai cercurilor, în prezent studenți la diferite facultăți din alte orașe ale țării, precum și invitați din celelalte licee sucevene. Deschizind lucrările ședinței plenare a cercurilor, prof. Stodica Alexandru, directorul liceului, a subliniat caracterul tradițional al acestor sesiuni ale elevilor de la liceul pe care-l conduce, importanța lor pentru stimularea activității de cerc sub toate aspectele. Au luat apoi cuvîntul studenții Doina Airoaie și Petru Știucă, evocînd manifestările asemănătoare din anii cînd ei înșiși erau elevi, arătînd rolul însemnat al muncii în cercuri pentru temeinicia pregătirii preprofesiionale. In ședința plenară au fost prezentate referate pe teme de interes general, apreciate pozitiv de întreaga audiență. „Biocurenții lucrează pentru oameni“ (Doina Airoaie, studentă la Facultatea de medicină generală), „Un fondator al chimiei moderne — Iacob Berzelius“ (Cantes Beatrice și Breahnă Mariana, clasa a XI-a), precum și o recenzie la romanul „Principele“ de Eugen Barbu (Bordeianu Monica, clasa a XII-a) — sunt lucrările care au reținut atenția tuturor celor prezenți, datorită modului personal în care au fost interpretate și prezentate datele. Pentru dezbaterea axate pe problemele referatelor strictă specialitate, lucrările sesiunii au continuat pe secții. La secția matematică - fizică, elevii Bobu Cecilia, Popescu Lidia și Dorofței Nicolaie, Burac Liviu, Plămadă Mircea, Dan Dorin, lacomi Mircea și Movileanu Gelu, precum și Paul Zeilig, student la facultatea de electronică, Petru Știucă, student la facultatea de fizică, Rașela Weintberg, studentă la facultatea de fizică, Mugurel Waxman, student la facultatea de electronică, au prezentat referate privind aplicațiile calculului probabilităților și statisticii matematicii, fotografia tridimensională, construcția unui radio -receptor cu tranzistori, determinarea teoretică și experimentală a momentului de inerție, compunerea oscilațiilor normale ș.a. Secția chimie a fost prezentă în sesiune cu referatele : „Denumirea elementelor chimice“ (Sălcescu Narciza, cl. a X-a), „Izomerie la substanțele organice“ (Airinei Cornel și Ardeleanu Mihai, cl. a XII-a) și „Determinarea pH la unele soluții de săruri prin metoda potențiometrică și a reacției spter probe de sol“ (Cantes Beatrice). La secția literatură — istorie s-au dezbătut temele „ Iliada — izvor istoric“ (Gafița Monica, cl. a IX-a), „Preocupările folcloristice ale lui Alecu Russo“ (Roman Viorica, cl. a X-a), „Cîntarea României — operă reprezentativă a momentului revoluționar și artistic 1848“ (Mîndrișteanu Dana, cl. a X-a), „Eugen Ionescu“ și „Rinocerii“ (Constantin Dragomir, cl. a XII-a). După epuizarea discuțiilor în cadrul secțiilor, participanții s-au reîntâlnit la o seară de dans. O. T. UN SCRIITOR REVOLUTIONAR, DESCHIZĂTOR DE DRUMURI IN POEZIA ROMÂNEASCA MODERNA S-au împlinit 160 de ani de la nașterea unuia dintre fruntașii mișcării revoluționare de la 1848, Grigore Alecsandrescu, scriitor militant, deschizător de noi drumuri în poezia românească modernă. De timpuriu s-a dovedit receptiv la marile idei ce frămîntau veacul în care a trăit și pe care l-a dorit mai fericit. Fiind suspectat de participare, în anul 1840, la complotul împotriva domnitorului Alexandru Ghica, Grigore Alecsandrescu a fost arestat. In același an, poetul a publicat cutezătoarea poezie „Anul 1840“, energică și fermă chemare la lupta pentru răsturnarea unei orînduiri care și-a terminat rolul istoric. Intr-o atmosferă de puternice contradicții sociale și politice, Gr. Alecsandrescu a îndrăznit să anunțe cu multă tărie : „A lumii temelie se mișcă, se clătește / Vechile-i instituții ce șterg, s-au ruginit / Un duh fierbe în lume și omul ce gîndește / Aleargă către tine, căci vremea a sosit“. Mulțimea și-a pus mari speranțe in acel an, „măreț reformator“, care trebuia să prefacă radical societatea. In anul 1848 scriitorul a participat la redactarea gazetei revoluționare „Poporul suveran“, împreună cu N. Bălcescu, Cezar Bo,Iliac, și D. Bolintineanu și a întreținut trainice legături cu revoluționarii moldoveni și munteni. Chiar după înfrîngerea revoluției, Gr. Alecsandrescu a rămas consecvent idealului de dreptate și libertate socială. Pe Alecsandrescu îl găsim și în primele rînduri ale luptei pentru unirea Principatelor Române, iar viitorilor deputați ai României le dedică poezia „Unirea Principatelor“, în martie 1857, cînd se pregăteau alegerile pentru Divanul ad-hoc. Poetul vrea să vadă țara sa fericită : „cu legi bune, cu legi drepte, în tărie și-n unire / cultivînd artele păcii pe al său pămînt bogat“. Deputaților, cărora li se adresează, le cere dăruire pentru cauza celor mulți, mîndrie patriotică : „Fiii voștri vor ascunde a lor frunte în țărînă / Dacă voi acum veți pierde marea cauză română / ... Timpul trece, omul piere, dar a patriei iubire / E averea cea mai rară, cea mai scumpă moștenire“. In cursul întregii sale vieți de scriitor militant, Gr. Alecsandrescu a rămas credincios ideii de progres și prosperitate asociată cu prezentarea trecutului glorios, alături de ura și critica vechilor rînduieli feudale care frînau entuziasmul patriotic. Edificatoare este, în acest sens, cunoscuta sa creație „Umbra lui Mircea Ia Co- 16Q DE AH! DE LA NAȘTEREA LUI GRIGORE ALECSANDRESCU zia“. Admirația lui pentru faptele strălucite de arme ale voievodului este nemărginită : „Rîvna-ți fu neobosită, îndelunga ta silință / Pînă l-adînci bătrînețe pe români îmbărbătași / Intreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare / De aceea al tău nume va fi scump și nepătat“. In poezia sus-citată, autorul face o caldă pledoarie pentru pace, pentru liniște, condiții în care se pot dezvolta fără opreliști științele și artele. Războiul este asemuit cu un bici groaznic, cu o urgie a cerului și un toc ce topește crîngurile înflorite. Inspirația din trecutul istoric și din realitățile vieții sociale românești îl așează pe Gr. Alecsandrescu în marea și prestigioasa direcție inaugurată în literatura română de revista „Dacia literară“ a lui Mihail Kogălniceanu. Spiritul critic al autorului și talentul său deosebit se evidențiază mai mult în fabule. Aceasta a fost specia la care a revenit mereu, din tinerețe pînă în ultimii ani ai vieții. Fabula a devenit pentru Gr. Alecsandrescu un mijloc de realizare a obiectivelor sale sociale. Aceste poezii satirice vizează cele mai variate aspecte ale corupției, decăderii și nedreptăților sociale din vremea sa. „Lupul moralist“, „Dreptatea leului“ denunță prostia, cruzimea și complicitatea stăpînitorilor la pradă, „Șoarecele și pisica“, „Vulpoiul predicator“ — superficialitatea, necinstea, corupția. ..Vulpea liberală“, „Boul și vițelul“, „Cîinele și cățelul“ — parvenitismul, demagogia. Gr. Alecsandrescu a știut să folosească cu deosebită artă mijloacele de individualizare a eroilor săi, realizînd o galerie de personaje tipice care întruchipează anumite forțe sociale. Fabula lui Alecsandrescu este națională și politică ; ea adresa, în acea epocă, un îndemn românilor de a se ridica și acționa. Gr. Alecsandrescu a inițiat și cultivat în literatura română o specie nouă, epistola în versuri. Genul epistolar i-a permis punerea în discuție, sub o formă naturală, firească, a unor probleme de literatură sau limbă. Gr. Alexandrescu se numără printre primii scriitori români care a discutat rolul social al artei și locul scriitorului în viața socială. Asist. univ. ZENOVIA ARTIMON Institutul pedagogic de 3 ani Suceava Disciplina presupune (Urmare din pagina Interior, 250 de contravenții (sancționate, bineînțeles), din care majoritatea pentru lucrări executate în afara vetrelor de sat sau fără autorizație. Situația e specifică localităților din zona de munte (Șarul Dornei, Dorna Arini, Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei) — unde s-au construit case și adăposturi de animale în apropierea bazei de producție, pe munți sau pe văi, dar în afara vetrelor delimitate — ca și în localități mici, fără perspective de dezvoltare, și care n-au fost cuprinse în vetrele aprobate. Aceasta denotă că unele consilii populare comunale nu cunosc realitatea din raza lor administrativă, nu previn încălcările de felul celor enunțate și nu intervin cu promptitudine pentru înlăturarea lor, inclusiv prin măsuri de demolare. De aceea, se ajunge la situații cînd unii cetățeni răuvoitori își agonisesc din timp sume anume pentru a achita amenzile la care vor fi impuși. Mai mult, în unele cazuri (V. Cosmaschi și Nicolae Dresciuc din Frasin) s-au eliberat autorizații de construire pe terenuri proprietate de stat . La Frătăuții Noi, consiliul de conducere al C.A.P. a repartizat lui V. Moloci un lot de 500 m.p. pentru construcție de casă, iar consiliul popular a eliberat autorizație de construire a casei și anexelor. Deși încă înainte de începerea lucrărilor de construcție organele tehnice au sesizat în scris consiliul popular asupra faptului că terenul respectiv nu aparține C.A.P., primarul Constantin Ciorău, a favorizat,totuși, execuția lor. Bineînțeles, în aceste condiții s-au propus organelor competente județene sancționarea vinovatului, reintegrarea proprietății și demolarea construcțiilor. Dar cazurile sînt multe, toate dînd o notă slabă autorităților comunale în cauză. La Vicovu de Jos, în zona afectată centrului civic, a fost repartizat un lot pentru construcție proprietate personală ; în comuna Horodnic, primarul Ion Hailip a favorizat instigările din partea unei rude a sale la adresa unui cetățean ce construia pe baze legale ; în Volovăț s-au întîlnit cazuri de nerespectare a condițiilor de amplasare prevăzute de autorizația de construcție. Este lesne de înțeles că toate aceste abateri dau de lucru în plus cetățenilor în cauză, organelor locale, organelor tehnice și, pe filieră, unui mare număr de lucrători și activiști din aparatul de stat. Iată de ce, în afară de cunoașterea și popularizarea legilor în acest domeniu (prin sesiuni, adunări, diferite alte ocazii), consiliile populare trebuie să intre cu fermitate în exercitarea atribuțiilor privind construcțiile și sistematizarea, să dea cetățenilor din timp lămuririle necesare pentru fiecare caz. Ampla acțiune de sistematizare nu trebuie lăsată numai în seama organelor tehnice, ci, prin consiliile populare, să fie atrasă întreaga masă de cetățeni, deputații, comisiile permanente, pentru desfășurarea unei susținute munci educative și aplicarea întocmai a normelor legale în vigoare, în sistematizare respectarea legii J # MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO ® MEMENTO BUCUREȘTI JOI 2« FEBRUARIE PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul III, secția a 4-a. 10.30 Parada instrumentelor de muzică ușoară. 11.05 Orchestra Richard Oschanitzky. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje diin R. P. Chineză și R. D. Germană. 11.30 Din veacul lui Stradivarius. Ciacconia în sol minor de Tomaso Vitali. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Recital de operă. 12.15 Vă plac aceste melodii ? — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Cînntă orchestra de muzică populară a Teatrului de estradă „Ion Vasilescu“. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Pe strune de vioară — melodii populare. 15.00 Ateneu. Luna cărții la sate. 15.15 Compozitorul săptămânii Maurice Ravel. Fantezia lirică „Copilul și vrăjile“. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîrstă Aurelia Fătu-Răduțu. 16.50 Cîntece și prelucrări de Victor Iușceanu. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Album de muzică populară. 18.10 Orizont științific. Emoții — inteligență, activitate în lumea animală. Cercetări actuale de zoopsihologic. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 19.30 20.05 20.15 20.20 20.25 21.00 21.30 21.35 22.00 22.15 22.45 23.10 0.03 Gazeta radio. Săptămâna unui meloman. Tableta de seară, de George Macovescu. — 365 de cântece. Argheziană. Puțin. Zece melodii preferate. Campionatul mondial de hochei. Grupa B . România — Iugoslavia, repriza a 3-a. Transmisiune directă. Moment poetic. Solistul serii — Charles Twenet. Radiojurnal. Campionatul mondial de handbal, România — Franța, repriza a II-a. Transmisiune de la Paris. Muzică ușoară. Interuare cu compozitorul Vasile Veselovski. — 5.00 Estrada nocturnă. ZORI NOI P PAGINA 3 DIALOG illllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll^ CONSTANTIN M. GRIGORIU str. 7 Noiembrie nr. 39, Fălticeni. După reparațiile efectuate în 1966 la imobil, urmează ca anul acesta să fie executate și alte lucrări : reparații la acoperiș, dușumele și sobe. GHEORGHE PODOLSCHI Pătrăuți: In momentul cînd veți prezenta fișa de lichidare, veți primi drepturile restante pe luna noiembrie 1969. E un procedeu legal, spre deosebire de cele pe care le-ați folosit dv. : neexecutarea dispoziției de a lucra la secția de utilajtransport, absentări nemotivate în octombrie, părăsirea serviciului fără întocmirea formelor cuvenite. In asemenea situație, în baza art. 20 lit. e din Codul Muncii, unitatea v-a desfăcut contractul de muncă, pentru abateri de la disciplină. COJOCARU GHEORGHE ȘTEFAN Vama . Am scris despre acest lucru în repetate rînduri: unitatea nu este obligată să acorde transferul la cerere salariaților de care are nevoie și pe care nu-i poate înlocui. Articolul din Codul Muncii la care vă referiți este, în această privință, cum nu se poate mai clar, precizînd că e necesar acordul ambelor părți. Nu putem cere nimănui să încalce, în detrimentul producției, legea. ORESTA MATEESCU Gura Humorului: întreprinderea locală de gospodărie orășenească a reglementat problemele în suspensie, anume distribuirea programată a apei calde și iluminatul pe caisa scărilor, la intervenția oficiului pentru construirea de locuințe proprietate personală. LENUȚA POPA Bloc B 3, ap. 16, et. III, *c. A Broșteni: 1. Unitatea a cărei angajată ați fost este obligată să vă trimită carnetul de muncă la noul loc de muncă (Decretul 90/1960 și regulamentul de aplicare). 2. Nici un act normativ nu reglementează situația reclamată de dv. Vă putem spune doar că pentru primul concediu fără salariu de pînă la 15 zile lucrătoare intr-un an se acordă alocația de stat pentru copil. VASILE DIACONESCU Calafindești: Pentru atitudinea sa reprobabilă față de consumatori, gestionarul Vasile Donisan din Calafindești a fost sancționat cu mustrare scrisă. NATALIA MINDRILA comuna Fundu Moldovei: Legalitatea măsurilor luate corespunde instrucțiunilor pe care le dețin și le aplică organele financiare. La timpul potrivit n-ați dat curs indicațiilor primite. DUMITRU CIUBOTAR Vicovu de Jos . Ați intrat în dreptul de a fi despăgubit numai pentru suprafața cultivată cu cartofi, fapt de care ați beneficiat. Locuința n-a suferit deteriorări. înaltă tensiune Foto : I. MIHOVEANU 21.30 21.45 IAȘI JOI 26 FEBRUARIE Program de dimineață . 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultură. 6.40 Bucurie, mîndră floare. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Ritmuri industriale românești. 17.45 Prelucrări de folclor. 18.00 18.20 19.00 19.15 19.30 20.00 21.00 21.05 Noi și elevii noștri. Pe portativul undelor, melodia preferată. Radiojurnal. Cîntece de mase și jocuri populare. Jazz-ul în comentariu și sunet. O oră cu tinerețea. Buletin de știri. Concertul săptămânii : Concert pentru pian și orchestră de Dimitrie Cuclin. Scena. Refrene îndrăgite. TELEVIZIUNE MIERCURI 25 FEBRUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Lumea copiilor. 18.30 Totul cîrntă. Fluierele : tilinca, fluierul moldovenesc, cavalul. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. O nouă ediție a serialului 3 „Acțiunea L“. în sere, salarii și piețe — sezonul legumelor timpurii. 19.30 Preludiu la ediția a „Cerbul de aur“ Brașov IlI-a — România. 19.55 Evocări — 6 martie 1945. 20.25 Microavanpremieră. 20.30 Telecinemateca " "Modelul". 22.25 Telejurnalul de noapte. 22.35 Salonul literar al televiziunii. Patria — simbol și mitologie. 23:15 închiderea emisiunii. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vremea se menține închisă și umedă cu cerul mai mult acoperit, cădea precipitații sub formă lor de lupovită și ninsoare. Vintul va sufla potrivit din sud. Temperatura minimă va fi cuprinsă între minus 5 grade și 0 grade, iar maximă, între 0 și plus 4 grade. Mica publicitate Vind motocicletă I.J. fără ataș. Adresați-vă Dranca Filaret, str. Ana Ipătescu, nr. 10, scara C, apart. 2 Suceava. Oier apartament în Hunedoara, contra similar Suceava. Adresați-vă, str. Eliberării, nr. 2, O. M. bloc 48, scara A, apart. 1, Paveliuc Vasile Hunedoara. PE ECRANE MIERCURI 25 FEBRUARIE SUCEAVA : „Modern“ : Stăpân pe situație ; „Tineretului“: Mai periculoase decit bărbații; Burdujeni“: Viridiana; „Arta“: Un glonte pentru general ; CÎMPULUNG : „Moldova“: Corabia nebunilor ; „Luceafărul“ : Blow-up; RĂDĂUȚI : „Unirea“ Războiul domnițelor; „Flacăra“: Memento; FĂLTICENI : „Doina“: La război, ca la război ; „Popular“: Baltagul; VATRA DORNEI : „Dorna“: Băieți în haine de piele ; GURA HUMORULUI : „Lumina“: Ultima lună de toamnă ; SOLCA: „Solca“ : Tinerețe fără bătrînețe ; ȘIRET : „Șiretul“ : Paginii din Kummerov ; DOLHASCA: „Dolhasca“ : Suflete tari; FALCAU: „Falcău“ : Vîrsta ingrată; FRASIN : „Frasin“ : Căsătorie pripită ; IACOBENI : „Minerul“ : Vîrstele omului ; VAMA: „Vama“ : Omul cu ordin de repartiție ; MOLDOVIȚA: „Moldovița“ : Prințesa tristă. Cadru din filmul „Vîrstele omului“