Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)
1970-03-31 / nr. 6931
ZORI NOI B PAGINA 2 manifestări iuCEN1ERULUI NAȘTERII ERI VLADIMIR ILICI LENIN Pe masura apropierii zilei de 22 aprilie, care marchează împlinirea unui secol de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin, în orașele și satele județului nostru, la fel ca în întreaga țară, se organizează noi și variate manifestări, prin care se evidențiază personalitatea marelui dascăl al proletariatului, se explică diferite laturi ale învățăturii leniniste și se subliniază înțelepciunea și consecvența cu care Partidul Comunist Român aplică marxism - leninismul la condițiile concrete ale țârii noastre. La Casa de cultură a sindicatelor din Suceava a avut loc simpozionul cu tema „Lenin și marxismul secolului XX“. Au vorbit lectorii universitari Radu Negru și Vasile Miftode, de la Facultatea de istoriefilologie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași. Abordînd unele probleme privind umanismul și căile de realizare a personalității umane și rolul cunoașterii faptelor în studiul societății, cărora V. I. Lenin le-a acordat o mare importanță, vorbitorii au făcut, așa cum e și firesc, o strînsâ legătură intre teorie și practică și au insistat îndeosebi asupra capacității și fermității partidului nostru in aplicarea creatoare a principiilor marxism - leninismului. ★ Oamenii muncii aflați la odihnă și tratament la Vatra Dorei s-au adunat la clubul stațiunii balneare din localitate pentru a lua parte la o nouă manifestare dedicată centenarului nașterii lui V. I. Lenin. De astă dată, ei au audiat o expunere despre actualitatea concepției leniniste privind creșterea rolului conducător al partidului prezentată de Ion Chiuaru, președintele consiliului orășenesc al sindicatelor. Tot la Vatra Dornei s-a ținut și expunerea „Colaborarea și alianța frățească a României cu țările sistemului mondial socialist“, prin care profesorul Gheorghe Iacob a explicat că politica externă a României este, ca și cea internă, o strălucită confirmare a preocupării permanente a partidului și statului nostru pentru aplicarea creatoare a învățăturii marxist - leniniste. Auditorii acestei expuneri au fost salariații de la I.R.U.M . In cadrul manifestărilor consacrate centenarului nașterii lui Vladimir Ilici Lenin, Centrul de librării Suceava a organizat între 25 martie și 5 aprilie, „Decada cărții social - politice“. Cu acest prilej, librăriile din județ pun la dispoziția cititorilor numeroase exemplare din operele genialului gînditor și teoretician, volume despre viața și activitatea sa, cuvînturile tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și multe alte lucrări prin care este ilustrată, în mod deosebit de convingător, preocuparea permanentă a partidului și statului nostru pentru triumful marxism - leninismului în toate domeniile vieții sociale și înfăptuirea cu consecvență a programului de edificare a noii societăți. Popularizînd diverse titluri de cărți, lucrătorii librăriilor și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții fac ca „Decada cărții social - politice“ să fie caracterizată și de o mai intensă muncă politico - educativă. MEMENTO A MEMENTO BUCUREȘTI MIERCURI 1 APRILIE PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. Ciclul III, secția a 9-a. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Muzică ușoară. 11.20 Patrium carmen. File din istoria cînsrecuiiui românesc. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Flori de primăvară — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntă Mireille și Constantin Drăghici. 13.45 Muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.50 Jocuri feciorești. 15.00 Radio școală. 15.30 Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Zece minute în compania violonistului Victor Predescu. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Pagini alese din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.03 Știință,tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Ion Dodu Bălan. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Giuvaere. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lectură dramatizată din nuvela : Fata cu hulubii“ de Jaroslaw Iwaskiewicz. 21.20 Orchestra de muzică ușoară a Casei de discuri „Electrecord“. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Udo Jürgens. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoastră. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.10 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — Pablo Casals. Concertul în la minor pentru violoncel și orchestră de Robert Schumann. 9.00 Melodii populare. 9.10 Curs de limba germană. Ciclul II, secția a 9-a. 9.30 Suita „Pe plaiuri moldovene“ de Dumitru Stancu. 9.45 Matineu de operă. 11.00 Cîntece și jocuri populare. 11.30 Muzică ușoară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.03 Noi înregistrări realizate în studiourile noastre. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.03 Geneza și evoluția muzicii populare românești. 14.30 Cîntece de ieri, interpreți de azi. 14.55 Știința la zi. 15.00 Pagini din pastorala Acis și Galateea de Haendel. 15.30 Melodii de Ion Cristinoiu. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea muzicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Muzică ușoară. 17.35 Lecturi paralele. 18.00 Cinci stele în recital : Ion Voitea, Zaiia Dolubanova, Edwin Fischer, Jean Pierre Rampal, Kim Borg. 18.30 Curs de limba germană. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Lieduri. 20.15 Teatru radiofonic : „Cîntecul Jianului“ de Titel Constantinescu. 21.25 Concert omagial Nicolae Lungu. 22.00 Muzică de cameră. 22.30 Muzică ușoară. 23.05 Discuri rare. Maeștri italieni ai orgii. 24.00 Ciclul vocal „Jurnalul unui dispărut“ de Leos Jamacek. 0.40 — 1.00 Sonatina op. 44 pentru pian de Mihail Jora (Lidia Cristian). 1 TELEVIZIUNE == MARȚI 31 MARTIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Universal șotron — Litera „G“. (enciclopedie pentru copii). 18.30 Actualitatea în economie. 18.55 Anunțuri — publicitate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.35 Atomul, această necunoscută. Materie și antimaterie. 20.00 Reflector. 20.10 Moment folcloric. 20.20 Primăvara României socialiste. Aspecte de la recitalul prezentat la Ateneul român. Versuri în lectura autorilor. 20.40 Film artistic : „Am două mame și doi tați“. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Teleglob. Reportaj în alb — Leningrad. 22.35 Pliant lirico - dramatic. 23.00 închiderea emisiunii. PE ECRANE MARȚI 31 MARTIE SUCEAVA : „Tineretului“ : Tinerețe fără bătrînețe ; „Arta“ : Războiul domnițelor ; „Modern“ : Ghici cine vine la cină ? ; „Burdujeni“ : Mumia intervine; CÎMPULUNG: „Moldova“ : Cînd se aud clopotele; „Luceafărul“: Drama ciocîrliei; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Război și pace; „Unirea“ : La război ca la război : FĂLTICENI ; „Doina“ : Jocul care ucide ; „Popular“ : Karl von Osietski: VATRA DORNEI : Memento : GURA HUMORULUI : Testamentul dr. Mabuse ; SOLCA : Să trăim pînă luni ; ȘIRET : Prințesa tristă ; DOLHASCA : Armata codobaturilor din nou în luptă ; FALCAU : Apele primăverii ; FRASIN : Vară fierbinte ; IACOBENI : Crimă în stil personal ; MOLDOVIȚA: Judecata ; VAMA : Noaptea e făcută pentru a visa. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme rece la început apoi în încălzire treptată cu cerul schimbător. Vor cădea averse slabe izolate. Vîntul va sufla slab la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2 și 7 grade, iar maximele, între 7 și 12 grade. Noul local al școlii din comuna Frumosu, dat de curînd în folosință Foto : N. PETRUC SPORT. SPORT. SPORT Rezultate înregistrate în divizia A Politehnica Iași — Dinamo Bacău Steagul roșu — Rapid F. C. Argeș — Universitatea Cluj Petrolul — Farul 2—0 Dinamo București — Steaua 0—1 C.F.R. Cluj — Crișul 0—0 Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureș 2—1 U.T.A — Jiul 1—0 CLASAMENTUL Etapa următoare A.S.A. Tg. Mureș — Steaua ; Jiul — F.C. Argeș ; Rapid — U.T.A.; Politehnica Iași — CFR Cluj ; Dinamo Bacău — Universitatea Craiova; Dinamo București — Steagul roșu; Farul — Crișul; Universitatea Cluj — Petrolul. 1—00—13—1 1. Rapid 19 11 4 4 27—17 26 2. F.C. Argeș 19 9 4 6 36—24 22 3. Universitatea Craiova 18 8 6 4 25—22 22 4. U.T.A. 19 10 2 7 27—26 22 5. Steaua 19 9 3 7 41—24 21 6. Dinamo București 19 9 2 8 34—26 20 7. Universitatea Cluj 19 6 8 5 26—23 20 8. Steagul xoșu 19 9 2 8 25—27 20 9. Petrolul 19 7 5 7 20—19, 19 10. Jiul 19 8 3 8 22—25 19 11. Dinamo Bacău 19 7 5 7 28—32 19 12. Farul 19 8 2 9 25—27 18 13. C.F.R. Cluj 19 6 4 9 16—27 16 14. Crișul 18 6 3 9 23—32 15 15. Politehnica Iași 19 6 2 11 21—25 14 16 A.S.A. Tg. Mureș 19 3 3 13 12—32 9 VOLEI „Constructorul“ Suceava, victorioasă în deplasare în etapa de duminică, echipa „Constructorul" Suceava a obținut o frumoasă victorie în deplasare. Jucînd la Ploieștii în compania echipei „Vagonul", voleibaliștii de la „Constructorul" au terminat învingători cu scorul de 3—2. încă din prima parte a meciului s-a observat că sucevenii sînt deciși să facă o partidă bună, cîștigînd setul unu cu 16—14. Următoarele două seturi, aparțin gazdelor la scorul de 15—8 și 15—12. In seturile 3 și 4, voleibaliștii de la „Constructorul" se dovedesc superiori și cîștigă detașat : 15—5 și 15—7. De la „Constructorul" cei mai buni au fost Pășteanu și Gazda. In etapa următoare, voleibaliștii suceveni vor juca acasă, în compania echipei „Electroputere" — Craiova. FOTBAL. DIVIZIA B In loc de cronică loc pe aportul fundașilor. Gazdele au înscris de cîte ori au vrut. Numai așa se explică ploaia de goluri. Sînt înfrîngeri și înfrîngeri. Iar cea de duminica trecută este dezamăgitoare, ca să nu folosim un alt cuvînt. Ne amintim că în anii anteriori, fotbaliștii suceveni se întorceau acasă cu puncte prețioase. Era, „Chimia“, performera meciurilor de egalitate realizate în deplasare. Pentru obținerea unor astfel de rezultate este necesară multă voință și dăruire. Iar acolo unde acestea lipsesc, apar înfrîngerile, evoluțiile lamentabile. Pînă la acest meci, „Cetatea Sucevei" se putea lăuda că are una din cele mai bune apărări. Dar, var, partida de la Tîrgoviște a arătat că în apărare există grave minusuri. De altfel, unele dintre ele au putut fi constatate chiar și în meciul cu „Dunărea" numai că atunci, spre avantajul lor și satisfacția spectatorilor, fotbaliștii suceveni au scăpat cu fața curată. Cititorii ziarului, susținătorii echipei, iubitorii fotbalului se întreabă îngrijorați (nu au motive ?) ce se va întâmpla duminica viitoare, la Constanța, în întâlnirea cu „Portul". Se impune, deci, luarea acelor măsuri care să arate că la Tîrgoviște a fost doar un accident. Ar fi bine dacă lucrurile ar sta așa. Cu cîteva zile în urmă, antrenorul ne declara că din cele două partide ce le va susține în deplasare — la Tîrgoviște și Constanța — „Cetatea Sucevei" se va întoarce cu două puncte. De la Tîrgoviște s-a întors cu un mare număr de goluri, nu cu puncte. A mai rămas, deci, Constanța. . . D. MIREA De la 4—0 la 1—5 ! Paie de necrezut, dar așa e ! După ce cu o săptămîna mai înainte, fotbaliștii suceveni dispuseseră de adversarii lor din Giurgiu cu categoricul scor de 4—0, duminică, la Tîrgoviște, au pierdut la rîndul lor, tot la 4 goluri diferență. Ce s-a întîmplat pe terenul din Tîrgoviște nu știm, dar rezultatul spune totul. Se pare că echipa suceveana nu a contat de Rezultate înregistrate în divizia B Oțelul Galați — Dunărea Giurgiu 4—1 ; Știința Bacău — Poiana Cîmpina 1—0 ; Metrom Brașov — Metalul București 0—0 ; Flacăra Moreni — Gloria Bîrlad 1—0 ; Metalul Tîrgoviște — Cetatea Sucevei 5—1 ; Sportul studențesc București — Ceahlăul Piatra Neamț 3—1 ; Progresul Brăila — Politehnica Galați 2—0 ; Progresul București — Portul Constanța 2—0. CLASAMENTUL 1. Progresul București 18 11 4 3 32— 8 26 2. Metalul Tîrgoviște 18 9 4 5 32—24 22 3. Flacăra Moreni 18 9 3 6 29—23 21 4. Metalul București 18 8 4 6 29—21 20 5. Politehnica Galați 18 8 3 7 20—22 19 6. Dunărea Giurgiu 18 8 3 7 22—30 19 7. Portul Constanța 18 9 0 9 30—26 18 8. Oțelul Galați 18 7 4 7 23—25 18 9. Progresul Brăila 18 7 3 8 25—23 17 10. Metrom Brașov 18 6 5 7 18—21 17 11. Cetatea Sucevei 18 8 19 18—22 17 12. Poiana Cîmpina 18 6 4 8 22—28 16 13. Sportul studențesc București 18 5 5 8 26—31 15 14. Ceahlăul Piatra Neamț 18 7 1 10 20—28 15 15. Gloria Blrlad 18 4 6 8 28—36 14 16. Știința Bacău 18 6 2 10 17—23 14 Răspunderea organizațiilor de partid pentru conținutul activităților pionierești (Urmare din pagina I) uitrtți și detașamente. Ele se datoresc, în primul rînd, faptului că unele organizații de partid, uitînd că ele răspund de tot ce se înttîmplă în școli, nu se ocupă cu aceeași atenție și de munca cu pionierii. Din acest motiv, în unele unități de pionieri, ca cele de la școlile generale Probota, Bumești, Slatina, Rotopănești, Herța, Măzănăești, activitățile organizate sunt sărace în conținut, neatractive. Lipsa unui control sistematic din partea unor organizații de partid din școli face ca, pe alocuri, să se pună accent doar pe numărul de acțiuni și să se piardă din vedere esențialul , scopul și eficiența lor. Nefiiind cuprinse așa cum trebuie în sfera controlului și îndrumării, unele unități și detașamente de pionieri își întocmesc programele de activitate fără a ține seama de particularitățile de vârstă ale copiilor, de preferințele lor. De cele mai multe ori, activitățile cu pionierii, pe lângă faptul că nu sunt rodul inițiativei lor creatoare, au și un caracter formal, deoarece la ele nu sunt antrenați să participe toți pionierii și școlarii. Uneori, organizatorii acțiunilor pionierești urmăresc doar obținerea unor rezultate de moment, dar nu se mai gîndesc și la perspectivă, la cerințele de ansamblu ale muncii cu pionierii și școlarii. Firesc e ca obiectivul central al activităților pionierești să fie îmbunătățirea continuă a situației la învățătură. Nu peste tot se întimplă însă așa. Cea mai concludentă dovadă în acest sens e faptul că, deși în unitățile și detașamentele de pionieri s-au organizat multe acțiuni, numărul pionierilor și școlarilor cu note slabe continuă să fie ridicat. Organizațiile de partid din școli vor trebui deci, să fie mai receptive și să determine cadrele didactice și consiliile pionierești să se preocupe cu mai multă răspundere de mobilizarea pionierilor și pentru a obține rezultate școlarilor cât mai bune la învățătură. In adunările pionierești să se discute cu regularitate rezultatele obținute la învățătură, să se evidențieze fruntașii, dar, în același timp, să se acorde și ajutorul necesar acelor pionieri și școlari care au încă anumite goluri în cunoștințe. Rolul adunărilor va fi cu atît mai mare cu cit ele vor fi mai bine pregătite și se vor aplica cu mai multă consecvență prevederile statutului unităților și detașamentelor de pionieri. Un mai mare accent va trebui să se pună pe întărirea disiciplinei, respectarea regulamentului școlar, apărarea și păstrarea bunurilor obștești, domenii care, de asemenea, sînt mai puțin vizate prin activitățile pionierești. Atitudinea necuviincioasă a unior elevi față de profesori, colegi, oameni mai în vîrstă, lipsa de grijă față de bunurile din dotarea școlilor, sustragerile din avutul obștesc și alte fapte care nu au nimic comun cu etica școlară să formeze obiectul unor ample manifestări educative. Prin formele și metodele care stau la îndemîna comandanților, pionierii și școlarii să fie educați în spiritul celor mai nobile trăsături de caracter și deprinderi de conduită comunistă. Aceasta presupune mult tact pedagogic din partea tuturor comandanților, multă răbdare și perseverență, ostrînsă conlucrare cu diiriginții, profesorii și părinții, dar și o exigență sporită din partea organizațiilor de partid din școli. Munca cu pionierii trebuie organizată în așa fel, încu toate formele de activitate, începînd de la adunări și seri literare pînă la excursii și concursuri sportive, să aibă ca finalitate creșterea interesului fiecărui pionier și școlar pentru învățătură și o comportare demnă, civilizată, atît în școală, cît și în societate. De nivelul și eficiența activităților pionierești va trebui să se ocupe mai îndeaproape și consiliul județean al organizației pionierilor. Răspândirea și generalizarea în toate unitățile și detașamentele a acelor forme și metode care și-au dovedit eficacitatea, acordarea unui ajutor mai substanțial și diferențiat comandanților de pionieri, intensificarea muncii de îndrumare de către biroul său și aparatul salariat, concentrarea atenției îndeosebi spre școlile din satele și comunele mai îndepărtate sunt doar cîteva din principalele imperative care trebuie să stea în fața consiliului județean al organizației pionierilor, îmbunătățirea informării elevilor asupra politicii interne și externe a partidului și statului nostru, popularizarea sistematică a realizărilor obținute pe plan naționali și local, valorificarea mai judicioasă a simbolurilor și tradițiilor pionierești, pregătirea mai temeinică a școlarilor pentru a fi primiți in organizația de pionieri și a pionierilor spre a fi primiți în U.T.C.* antrenarea copiilor pentru a participa, în număr cît mai mare, la plantarea pomilor, amenajarea bazelor sportive și la alte acțiuni de interes obștesc, organizarea cu mai multă atenție a vizitelor, excursiilor și drumețiilor, astfel ca itinerariile lor să favorizeze participarea unui mare număr de copii, valorificarea sistematică impresiilor din excursii și drumenții — iată alte obiective concrete ale viitoarelor activități pionierești. La organizarea unor variate și ample manifestări de masă sânt chemate să-și aducă o mai mare contribuție și casele pionierilor din județ. Experiența de pînă acum ne demonstrează că, prin unirea eforturilor tuturor forțelor cu răspunderi pentru conținutul și eficiența muncii cu pionierii și folosirea cu pricepere a formelor specifice de influențare și organizare a activității pionierești, se creează suficiente condiții pentru ca pionierii și școlarii să se dezvolte armonios în fiecare școală. Expediția cicloturistică „Floarea prieteniei“ Duminică, 29 martie, la Suceava, pe traseul — Casa de cultură a sindicatelor, stația autoiservice, satul Sfîntu Ilie — a avut loc etapa de centru a expediției cicloturistice „Floarea prieteniei", ediția a II-a. La întrecere au participat 102 elevi de la Liceul nr. 3 Ițcani, de la școlile generale din orașul Suceava, și din Ipotești, Tișăuți, Bosanici. Clasamentul individual : 1. Gafencu Constantin (școala generală nr. 5) ; 2. Sandu Sorin (școala generală nr. 2) ; 3. Părășcuță Liviu (școala generală nr. 5). Clasamentul pe echipe : 1. Școala generală nr. 5 Burdujeni; 2. Școala generală nr. 6 Burdujeni; 3. Școala generală Tișăuți ; 4. Școala generală Bosanci; 5. Școala generală Ipotești; 6. Liceul nr. 3 Ițcani; 7. Școala generală nr. 2 Suceava ; 8. Școala generală nr. 1 Suceava. Consiliul municipal al Organizației pionierilor a acordat diplome primilor clasați (individual și pe echipe). Ce oferiți consumului ? Mulți l-au restituit magazinelor în această stare, solicitând contravaloarea , după cum, majoritatea consumatorilor au constatat că n-au ce face cu laptele pus în vânzare în zilele amintite. In afară de prezenta consemnare, faptul trebuie discutat mai în detaliu, dată fiind această serioasă lacună în aprovizionarea editor oameni cu unul din alimentele de bază. Considerăm că, după constatarea cauzelor, cei vinovați trebuie trași la răspundere cu toată hotărîrea. ELIZA MIHAILA și un grup de cetățeni Suceava N.R. Opinăm ca cei vinovați de această abatere de la regulile de aprovizionare a populației să fie aspru sancționați, cu atît mai mult cu cit faptul nu poate fi considerat o mică scăpare, cînd e vorba de cantități industriale și de repetarea, zile la rînd, a acestui neajuns. O.C.L. Alimentara a refuzat, numai în zilele amintite, aproximativ 9.000 1. lapte — cantitate de care populația a fost lipsită. Ciudat e faptul că de fiecare dată, în zilele amintite, Industria laptelui a livrat unităților comerciale lapte ale cărui buletin de analiză indicau o stare normală din punctul de vedere al STAS și normelor interne. Ca foarte mulți locuitori ai municipiului Suceava, cumpăr zilnic lapte proaspăt de la unitățile alimentare și, în general, sunt mulțumită atît de calitatea acestui aliment, cît și de faptul că se asigură o bună aprovizionare. Mulți consumatori simt abonați, primind laptele, prin serviciile O.C.L. Alimentara, direct acasă. Dar, zilele trecute — mai precis în 25, 26 și 27 martie —, atît cumpărătorii direcți, cît și abonații au avut neplăcuta surpriză de a constata că laptele, fiert, ca de obicei, la aceeași oră, se „taie“, devenind impropriu consumului. După care orar circulă autobuzul? ț Deoarece pînă la Ciocăinești este o distanță de aproape 10 km., elevii din Botuș care urmează clasele V—VIII au apelat la serviciile unității de transporturi auto Vatra i Dornei. Orarul cursei ar fi 1 convenabil, dar ce folose 1 că nu se respectă ! Dimineața copiii stau cîte o jumătate de oră, uneori mai mult de o oră, în ploaie și frig, așteptând sosirea autobuzului. De multe ori ajung la școală cu întîrziere. După-amiaza, dacă ne luăm după mers, copiii ar trebui să ajungă acasă, la Botuș, cel tîrziu la orele 14,30. Dar, frecvent, ei sosesc la domiciliu la 15,30—16,30. Sunt zile cînd nu știm din ce motive, mașina nu vine deloc. In asemenea situații, ei sunt nevoiți să se întoarcă acasă pe jos, înfruntând frigul și ploaia, să piardă timp prețios, pe care ar trebui să-l folosească pentru a-și pregăti lecțiile. Toate acestea se datoresc faptului salariați nu-și că anumiți duc la îndeplinire obligațiile pe care le au. Cerem organelor competente să ia de urgență măsuri, încît deficiențele semnalate, care provoacă greutăți mari copiilor noștri, să fie înlăturate. DIMITRIE POPESCU satul Botuș, comuna Iacobeni Jiul Botuș, comuna lacobenij iv (Urmare din pagina I) africane în curs de dezvoltare (este exceptată din acest raport Republica Sud - Africană) a trecut de la 27,43 milioane dolari în 1960 la 33,39 milioane dolari în 1966. (în raport nu se ține seama de creșterea prețurilor în perioada menționată). S-a realizat deci, un progres de 3,3 la sută, mai lent decât cel realizat în ansamblul țărilor în curs de dezvoltare (4,8 la sută). Media produsului național can pe cap de locuitor este, afriin 1966, de 112 dolari, fiind cel mai scăzut din lume (America Latină — 300 dolari, Europa — 1.400, SUA — 2.900). Mai mult, 21 de state africane, reprezentînd 62,1 din populația continentului, au avut in 1966 un produs național brut pe locuitor inferior cifrei de 100 dolari. Creșterea anuală a produsului național brut pe cap de locuitor între 1960 și 1966 a fost în Africa de 1 la sută (în ansamblul țărilor în curs de dezvoltare aceasta a atins 2,3 la sută). Doar șapte țări africane, Libia, Mauritania, Malawi, Coasta de Fildeș, Gabon, Etiopia și Sierra Leone) au ritmuri de creștere de 3 la sută sau mai mult. Procentul investițiilor in raport cu produsul național brut este mai scăzut în Africa decât în alte țări în curs de dezvoltare (13,7 la sută, față de 17,4 la sută în ansamblul țărilor lumii a treia, 20 la sută în țările dezvoltate și 32 la sută în țările înalt industrializate). Dacă în unele țări procentul a atins un nivel mai ridicat (Ghana — 16,8 la sută, Zambia - 21 la sută, Coasta de Fildeș — 25 la sută, Tunisia — 27,1 la sută), el este în schimb mai scăzut în altele (Sudan — 10,1 la sută, Maroc — 11 la sută, Kenya — 11,8 la sută). Impresia generală care se degajă din documentul dat publicității de Comisia O.N.U. pentru Africa este că, pentru a se depăși situația actuală, sunt necesare eforturi mult mai mari. (Urmare din pagina I) în martie a lucrat, nici mai mult nici mai puțin, de. . . 5 zile. Bineînțeles că n-a cîștigat mare lucru ! Apelăm și la maistrul sectorului, I. Vaslavschi, pentru a afla cauzele acestor nefirești stări de lucruri. — Colectivul nostru de muncă a vrut să-l ajute. Era însă leneș. In timp ce ceilalți lucrau, dumnealui stătea cu țigara în gură. . . De abia „reușea" să bată o ladă pe zi. Alții, fără pregătire specială, ajungeau la 15—20 lăzi pe zi. . . Astfel fiind, nu e de mirare că muncitorii refuzau să lucreze împreună cu dînsul. Și aceasta nu pentru că ar fi avut o condamnare la activul său — după cum dădea a înțelege I. F. — ci pentru că, deși trecut printr-un institut de reeducare, nu a înțeles încă faptul elementar că Una din condițiile reabilitării sale în societate este o dnă, muncă asiconștiincioasă, tenace, disciplinată. A veni tîrziu la serviciu, a absenta nemotivat zile întregi, a-ți aprecia munca pe care o efectuezi numai prin prisma câștigului pe care ți-l oferă, fără a fi conștient și de obligațiile pe care ești dator a le rambursa societății pentru aceea ce ji-a dat la timpul ei, în schimb, sînt tot atîtea „absențe nemotivate“ în cărțile de vizită ale unor tineri în ediții asemănătoare lui I. F.. Lucrurile au însă rădăcini mai adînci. Este vorba de optica de viață a unor asemenea inși parazitari, care nu ezită să-și facă veacul pe punga unor părinți uneori prea binevoitori. Cafelele consumate ore în șir în cofetării sau restaurante — cu sau fără coniac — șuetele interminabile, adeseori la un nivel care repugnă, distracțiile consumate fără discernământ și măsură, sunt doar cîteva din modalitățile de pierdere a timpului, de călcare în picioare a acestuia, folosite de astfel de inși, în mentalitatea cărora munca cinstită, corectă, nu plătește nici cît o ceapă degerată. Ancheta inițiată pe seama lui I. F. ne obliga, firește, să stăm de vorbă și cu acesta. La domiciliu, am găsit-o doar pe mama lui. Se întorsese de la serviciu. N-a fost în măsură a ne spune unde se află fiul ei la acea oră. — Il întrețin din salariul meu. N spăl și îl calc. Să-l vedeți, umblă foarte îngrijit, ne spune aceasta. Acasă, mă ascultă. La serviciu știu că nu-i place. . . Anul trecut mi-a cerut 100 de lei să plece să lucreze la Eu- Un trîntor periculos curești. I-am dat. După o lună s-a întors fără bani. . . Ii dau bani și de țigări, că știu că fumează, și de cinematograf, și de altele, să aibă. . . Ceea ce nu știa însă Maria Filipciuc era că fiul ei a fost găsit, recent, într-o noapte, în demisolul unui bloc, în compania a doi amici și a unei fete — e vorba de A. T. din Botoșani — pe care o „agățaseră“ la cofetărie, la o cafea ; că, invitați la miliție, au primit fiecare cîte un avertisment ; că, la urma urmelor, faptele depistate de miliție prezentau caracteristicile unor veritabile fapte antisociale. I-am adus la cunoștință aceste fapte. In cursul discuției și-a făcut apariția și S.F. A rămas contrariat de prezența noastră. Susținea că fusese să-și facă un examen medical pentru a se angaja din nou, undeva. I-am pus în față oglinda propriilor sale fapte. A plecat capul în jos, încercând unele vagi explicații, care nu reușeau să justifice, însă, felul în care acest trîntor își pierde anii trăind pe socoteala mamei sale și avînd, în apartamentul bine întreținut și mobilat, „cameră separată". Am încercat să aflăm ce gîndea. N-am reușit. Nici nu e de mirare, cît timp un tînăr ca acesta, la vîrstă lui, avea pe un raft care trebuia să cuprindă o bibliotecă doar. . . trei cărți, „Strălucirea și suferințele curtezanelor" plus alte două, și care nu „pierduse" în ultimul timp filmele „Stăpîn pe situație“ și „Urmărirea“, despre care putea spune doar că „îi foarte plăcuseră mult“, dar nimic altceva. Cuprins de o căință tîrzie sau poate din dorința de a curma situația penibilă în care se afla, I. F. a vorbit. Era, sau poate părea că e sincer : — îmi dau seama că nu e bine. . . mi-e rușine față de mama. . . Nu mi-am dat seama. . . Voi munci altfel de acum înainte. . . Poate vom mai scrie despre acest tînăr, și desigur, ne vom interesa ce face și ne vom reîntâlni cu el. Am dori, însă, ca această întîlnire să aibă loc în alte circumstanțe decât cele relatate, neplăcute, desigur. Se va comporta, oare, tînărul Ilie Filipciuc în așa fel încît să nu-i mai fie rușine de faptele sale, presupunînd că acum îi este ?