Zori Noi, martie 1970 (Anul 23, nr. 6906-6931)

1970-03-31 / nr. 6931

ZORI NOI B PAGINA 2 manifestări iu­CEN1ERULUI NAȘTERII ERI VLADIMIR ILICI LENIN Pe masura apropierii zilei de 22 apri­lie, care marchează împlinirea unui secol de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin, în orașele și satele județului nostru, la fel ca în întreaga țară, se organizează noi și va­riate manifestări, prin care se evidenția­ză personalitatea marelui dascăl al prole­tariatului, se explică diferite laturi ale în­vățăturii leniniste și se subliniază înțelep­ciunea și consecvența cu care Partidul Co­munist Român aplică marxism - leninismul la condițiile concrete ale țârii noastre. La Casa de cultură a sindicatelor din Suceava a avut loc simpozionul cu tema „Lenin și marxismul secolului XX“. Au vor­bit lectorii universitari Radu Negru și Va­sile Miftode, de la Facultatea de istorie­­filologie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași. Abordînd unele probleme privind u­­manismul și căile de realizare a persona­lității umane și rolul cunoașterii faptelor în studiul societății, cărora V. I. Lenin le-a acordat o mare importanță, vorbitorii au făcut, așa cum e și firesc, o strînsâ legă­tură intre teorie și practică și au insistat îndeosebi asupra capacității și fermității partidului nostru in aplicarea creatoare a principiilor marxism - leninismului. ★ Oamenii muncii aflați la odihnă și tra­tament la Vatra Dorei s-au adunat la clu­bul stațiunii balneare din localitate pentru a lua parte la o nouă manifestare dedicată centenarului nașterii lui V. I. Lenin. De astă dată, ei au audiat o expunere despre ac­tualitatea concepției leniniste privind creș­terea rolului conducător al partidului pre­zentată de Ion Chiuaru, președintele con­siliului orășenesc al sindicatelor. Tot la Vatra Dornei s-a ținut și expu­nerea „Colaborarea și alianța frățească a României cu țările sistemului mondial so­cialist“, prin care profesorul Gheorghe Ia­­cob a explicat că politica externă a Româ­niei este, ca și cea internă, o strălucită confirmare a preocupării permanente a partidului și statului nostru pentru aplica­rea creatoare a învățăturii marxist - leni­niste. Auditorii acestei expuneri au fost salariații de la I.R.U.M . In cadrul manifestărilor consacrate centenarului nașterii lui Vladimir Ilici Le­nin, Centrul de librării Suceava a organi­zat între 25 martie și 5 aprilie, „Decada cărții social - politice“. Cu acest prilej, li­brăriile din județ pun la dispoziția citito­rilor numeroase exemplare din operele ge­nialului gînditor și teoretician, volume des­pre viața și activitatea sa, cuvînturile tova­rășului Nicolae Ceaușescu, precum și multe alte lucrări prin care este ilustrată, în mod deosebit de convingător, preocuparea per­manentă a partidului și statului nostru pen­tru triumful marxism - leninismului în toa­te domeniile vieții sociale și înfăptuirea cu consecvență a programului de edificare a noii societăți. Popularizînd diverse titluri de cărți, lucrătorii librăriilor și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții fac ca „Decada cărții social - politice“ să fie caracterizată și de o mai intensă muncă politico - educativă. MEMENTO A MEMENTO BUCUREȘTI MIERCURI 1 APRILIE PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Curs de limba germană. Ci­clul III, secția a 9-a. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Muzică ușoară. 11.20 Patrium carmen. File din istoria cînsrecui­iui românesc. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Flori de primăvară — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntă Mireille și Constantin Drăghici. 13.45 Muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzi­cal. 14.50 Jocuri feciorești. 15.00 Radio șco­ală. 15.30 Compozitorul săptămînii — Edvard Grieg. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Zece minute în compania violonistului Victor Pre­­descu. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Pagini alese din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.03 Știință,­­tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Ion Do­­du Bălan. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană. Giuvaere. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Lec­tură dramatizată din nuvela : Fata cu hulubii“ de Jaroslaw Iwa­skie­­w­icz. 21.20 Orchestra de muzică u­­șoară a Casei de discuri „Electre­­cord“. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Udo Jürgens. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sp­ort. 22.30 Pen­tru magnetofonul dumneavoastră. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.10 Program muzical de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți — Pa­blo Casals. Concertul în la minor pentru violoncel și orchestră de Robert Schumann. 9.00 Melodii populare. 9.10 Curs de limba ger­mană. Ciclul II, secția a 9-a. 9.30 Suita „Pe plaiuri moldovene“ de Dumitru Stancu. 9.45 Matineu de operă. 11.00 Cîntece și jocuri popu­lare. 11.30 Muzică ușoară. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Con­cert de prînz. 13.03 Noi înregistrări realizate în studiourile noastre. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.03 Geneza și evoluția muzicii popu­lare românești. 14.30 Cîntece de ieri, interpreți de azi. 14.55 Știin­ța la zi. 15.00 Pagini din pastorala Acis și Galateea de Haendel. 15.30 Melodii de Ion Cristinoiu. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Actualitatea mu­zicală. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Muzică ușoară. 17.35 Lecturi para­lele. 18.00 Cinci stele în recital : Ion Voitea, Zaiia Dolubanova, Edwin Fischer, Jean Pierre Ram­­pal, Kim Borg. 18.30 Curs de lim­ba germană. 19.30 Meridiane lirice. 19.50 Noapte bună,­ copii. 20.00 Lie­duri. 20.15 Teatru radiofonic : „Cîntecul Jianului“ de Titel Con­­stantinescu. 21.25 Concert omagial Nicolae Lungu. 22.00 Muzică de ca­meră. 22.30 Muzică ușoară. 23.05 Discuri rare. Maeștri italieni ai or­gii. 24.00 Ciclul vocal „Jurnalul u­­nui dispărut“ de Leos Jamacek. 0.40 — 1.00 Sonatina op. 44 pentru pian de Mihail Jora (Lidia Cris­tian). 1 TELEVIZIUNE == MARȚI 31 MARTIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Uni­versal șotron — Litera „G“. (enci­clopedie pentru copii). 18.30 Actu­­a­lita­tea în economie. 18.55 Anun­țuri — publicitate. 19.00 Telejurna­lul de seară. 19.20 La volan — emi­siune pentru conducătorii auto. 19.35 Atomul, această necunoscută. Materie și antimaterie. 20.00 Re­flector. 20.10 Moment folcloric. 20.20 Primăvara României socialis­te. Aspecte de la recitalul prezen­tat la Ateneul român. Versuri în lectura autorilor. 20.40 Film artis­tic : „Am două mame și doi tați“. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Teleglob. Reportaj în alb — Lenin­grad. 22.35 Pliant lirico - dramatic. 23.00 închiderea emisiunii. PE ECRANE MARȚI 31 MARTIE SUCEAVA : „Tineretului“ : Ti­­­nerețe fără bătrînețe ; „Arta“ : Războiul domnițelor ; „Mo­dern“ : Ghici cine vine la ci­nă ? ; „Burdujeni“ : Mumia intervine; CÎMPULUNG: „Mol­dova“ : Cînd se aud clopotele; „Luceafărul“: Drama ciocîrliei; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Război și pace; „Unirea“ : La război ca la război : FĂLTICENI ; „Doina“ : Jocul care ucide ; „Popular“ : Karl von Osietski: VATRA DORNEI : Memento : GURA HUMORULUI : Testa­mentul dr. Mabuse ; SOLCA : Să trăim pînă luni ; ȘIRET : Prințesa tristă ; DOLHASCA : Armata codobaturilor din nou în luptă ; FALCAU : Apele primăverii ; FRASIN : Vară fierbinte ; IACOBENI : Crimă în stil personal ; MOLDOVIȚA: Judecata ; VAMA : Noaptea e făcută pentru a visa. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vre­me rece la început apoi în încălzi­re treptată cu cerul schimbător. Vor cădea averse slabe izolate. Vîn­­tul va sufla slab la potrivit. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse în­tre 2 și 7 grade, iar maximele, în­tre 7 și 12 grade. Noul local al școlii din comuna Frumosu, dat de curînd în folosință Foto : N. PETRUC SPORT. SPORT. SPORT Rezultate înregistrate în divizia A Politehnica Iași — Dinamo Bacău Steagul roșu — Rapid F. C. Argeș — Universitatea Cluj Petrolul — Farul 2—0 Dinamo București — Steaua 0—1 C.F.R. Cluj — Crișul 0—0 Universitatea Craiova — A.S.A. Tg. Mureș 2—1 U.T.A — Jiul 1—0 CLASAMENTUL Etapa următoare A.S.A. Tg. Mureș — Steaua ; Jiul — F.C. Argeș ; Ra­pid — U.T.A.; Politehnica Iași — CFR Cluj ; Dinamo Bacău — Universitatea Craiova; Dinamo București — Steagul roșu; Farul — Cri­șul; Universitatea Cluj — Petrolul. 1—0­0—1­3—1­ 1. Rapid 19 11 4 4 27—17 26 2. F.C. Argeș 19 9 4 6 36—24 22 3. Universitatea Craiova 18 8 6 4 25—22 22 4. U.T.A. 19 10 2 7 27—26 22 5. Steaua 19 9 3 7 41—24 21 6. Dinamo București 19 9 2 8 34—26 20 7. Universitatea Cluj 19 6 8 5 26—23 20 8. Steagul xoșu 19 9 2 8 25—27 20 9. Petrolul 19 7 5 7 20—19, 19 10. Jiul 19 8 3 8 22—25 19 11. Dinamo Bacău 19 7 5 7 28—32 19 12. Farul 19 8 2 9 25—27 18 13. C.F.R. Cluj 19 6 4 9 16—27 16 14. Crișul 18 6 3 9 23—32 15 15. Politehnica Iași 19 6 2 11 21—25 14 16 A.S.A. Tg. Mureș 19 3 3 13 12—32 9 V­O­L­E­I „Constructorul“ Suceava, victorioasă în deplasare în etapa de duminică, echi­pa „Constructorul" Suceava a obținut o frumoasă victorie în deplasare. Jucînd la Ploieștii în compania echipei „Vago­­­nul", voleibaliștii de la „Con­­­structorul" au terminat învin­­­gători cu scorul de 3—2. încă din prima parte a me­­­ciului s-a observat că suceve­nii sînt deciși să facă o parti­dă bună, cîștigînd setul unu cu 16—14. Următoarele două seturi, aparțin gazdelor la scorul de 15—8 și 15—12. In seturile 3 și 4, voleibaliștii de la „Constructorul" se dove­desc superiori și cîștigă deta­șat : 15—5 și 15—7. De la „Constructorul" cei mai buni au fost Pășteanu și Gazda. In etapa următoare, voleiba­liștii suceveni vor juca acasă, în compania echipei „Electro­­putere" — Craiova. FOTBAL. DIVIZIA B In loc de cronică loc pe aportul fundașilor. Gaz­dele au înscris de cîte ori au vrut. Numai așa se explică ploaia de goluri. Sînt înfrîn­­geri și înfrîngeri. Iar cea de duminica trecută este deza­măgitoare, ca să nu folosim un alt cuvînt. Ne amintim că în anii ante­riori, fotbaliștii suceveni se în­torceau acasă cu puncte pre­țioase. Era, „Chimia“, perfor­mera meciurilor de egalitate realizate în deplasare. Pentru obținerea unor astfel de rezul­tate este necesară multă voin­ță și dăruire. Iar acolo unde acestea lipsesc, apar înfrînge­­rile, evoluțiile lamentabile. Pînă la acest meci, „Cetatea Sucevei" se putea lăuda că are una din cele mai bune a­­părări. Dar, var, partida de la Tîrgoviște a arătat că în a­­părare există grave minusuri. De altfel, unele dintre ele au putut fi constatate chiar și în meciul cu „Dunărea" numai că atunci, spre avantajul lor și satisfacția spectatorilor, fotba­liștii suceveni au scăpat cu fața curată. Cititorii ziarului, susținătorii echipei, iubitorii fotbalului se întreabă îngrijorați (nu au mo­­tive ?) ce se va întâmpla du­minica viitoare, la Constan­ța, în întâlnirea cu „Portul". Se impune, deci, luarea acelor măsuri care să arate că la Tîrgoviște a fost doar un ac­cident. Ar fi bine dacă lucru­rile ar sta așa. Cu cîteva zile în urmă, an­trenorul ne declara că din cele două partide ce le va susține în deplasare — la Tîrgoviște și Constanța — „Cetatea Sucevei" se va în­toarce cu două puncte. De la Tîrgoviște s-a întors cu un mare n­umăr de goluri, nu cu puncte. A mai rămas, deci, Constanța. . . D. MIREA De la 4—0 la 1—5 ! Paie de necrezut, dar așa e ! După ce cu o săptămîna mai înainte, fotbaliștii suceveni dispusese­­ră de adversarii lor din Giur­giu cu categoricul scor de 4—0, duminică, la Tîrgoviște, au pierdut la rîndul lor, tot la 4 goluri diferență. Ce s-a întîmplat pe terenul din Tîr­­goviște nu știm, dar rezultatul spune totul. Se pare că echi­pa suceveana nu a contat de Rezultate înregistrate în divizia B Oțelul Galați — Dunărea Giurgiu 4—1 ; Știința Bacău — Poiana Cîmpina 1—0 ; Metrom Brașov — Me­talul București 0—0 ; Flacăra Moreni — Gloria Bîrlad 1—0 ; Metalul Tîrgoviște — Cetatea Sucevei 5—1 ; Sportul studențesc București — Ceahlăul Piatra Neamț 3—1 ; Progresul Brăila — Politehnica Galați 2—0 ; Pro­gresul București — Portul Constanța 2—0. CLASAMENTUL 1. Progresul București 18 11 4 3 32— 8 26 2. Metalul Tîrgoviște 18 9 4 5 32—24 22 3. Flacăra Moreni 18 9 3 6 29—23 21 4. Metalul București 18 8 4 6 29—21 20 5. Politehnica Galați 18 8 3 7 20—22 19 6. Dunărea Giurgiu 18 8 3 7 22—30 19 7. Portul Constanța 18 9 0 9 30—26 18 8. Oțelul Galați 18 7 4 7 23—25 18 9. Progresul Brăila 18 7 3 8 25—23 17 10. Metrom Brașov 18 6 5 7 18—21 17 11. Cetatea Sucevei 18 8 1­9 18—22 17 12. Poiana Cîmpina 18 6 4 8 22—28 16 13. Sportul studențesc București 18 5 5 8 26—31 15 14. Ceahlăul Piatra Neamț 18 7 1 10 20—28 15 15. Gloria Blrlad 18 4 6 8 28—36 14 16. Știința Bacău 18 6 2 10 17—23 14 Răspunderea organizațiilor de partid pentru conținutul activităților pionierești (Urmare din pagina I) uitrtți și detașamente. Ele se dato­­resc, în primul rînd, faptului că u­­nele organizații de partid, uitînd­ că ele răspund de tot ce se înttîm­­plă în școli, nu se ocupă cu ace­eași atenție și de munca cu pionie­rii. Din acest motiv, în unele unități de pionieri, ca cele de la școlile generale Probota, Bumești, Slatina, Rotopănești, Herța, Măzănăești, ac­tivitățile organizate sunt sărace în conținut, neatractive. Lipsa unui control sistematic din partea unor organizații de partid din școli face ca, pe alocuri, să se pună accent doar pe numărul de acțiuni și să se piardă din vede­re esențialul , scopul și eficiența lor. Nefiiind cuprinse așa cum tre­buie în sfera controlului și îndru­mării, unele unități și detașamen­te de pionieri își întocmesc pro­gramele de activitate fără a ține seama de particularitățile de vârstă ale copiilor, de preferințele lor. De cele mai multe ori, activități­le cu pionierii, pe lângă faptul că nu sunt rodul inițiativei lor crea­toare, au și un caracter formal, deoarece la ele nu sunt antrenați să participe toți pionierii și șco­larii. Uneori, organizatorii acțiuni­lor pionierești urmăresc doar ob­ținerea unor rezultate de moment, dar nu se mai gîndesc și la per­spectivă, la cerințele de ansamblu ale muncii cu pionierii și școlarii. Firesc e ca obiectivul central al activităților pionierești să fie îm­bunătățirea continuă a situației la învățătură. Nu peste tot se în­­timplă însă așa. Cea mai conclu­dentă dovadă în acest sens e fap­tul că, deși în unitățile și deta­șamentele de pionieri s-au orga­nizat multe acțiuni, numărul pio­nierilor și școlarilor cu note slabe continuă să fie ridicat. Organiza­țiile de partid din școli vor trebui deci, să fie mai receptive și să de­termine cadrele didactice și con­siliile pionierești să se preocupe cu mai multă răspundere de mo­bilizarea pionierilor și pentru a obține rezultate școlarilor cât mai bune la învățătură. In adunările pionierești să se discute cu regu­­­laritate rezultatele obținute la în­vățătură, să se evidențieze frun­tașii, dar, în același timp, să se acorde și ajutorul necesar acelor pionieri și școlari care au încă anumite goluri în cunoștințe. Rolul adunărilor va fi cu atît mai mare cu cit ele vor fi mai bine pregă­tite și se vor aplica cu mai multă consecvență prevederile statutului unităților și detașamentelor de pionieri. Un mai mare accent va trebui să se pună pe întărirea disicipli­nei, respectarea regulamentului școlar, apărarea și păstrarea bu­nurilor obștești, domenii care, de asemenea, sînt mai puțin vizate prin activitățile pionierești. Atitu­dinea necuviincioasă a­ unior elevi față de profesori, colegi, oameni mai în vîrstă, lipsa de grijă față de bunurile din dotarea școlilor, sus­tragerile din avutul obștesc și alte fapte care nu au nimic comun cu etica școlară să formeze obiectul unor ample manifestări educa­tive. Prin formele și metodele care stau la îndemîna comandan­ților, pionierii și școlarii să fie e­­ducați în spiritul celor mai nobile trăsături de caracter și deprinderi de conduită comunistă. Aceasta presupune mult tact pedagogic din partea tuturor comandanților, mul­tă răbdare și perseverență, o­­strînsă conlucrare cu diirigin­­ții, profesorii și părinții, dar și o exigență sporită din par­tea organizațiilor de partid din școli. Munca cu pionierii tre­buie organizată în așa fel, încu­ toate formele de activitate, începînd de la adunări și seri li­terare pînă la excursii și con­cursuri sportive, să aibă ca fina­litate creșterea interesului fiecă­rui pionier și școlar pentru în­vățătură și o comportare demnă, civilizată, atît în școală, cît și în societate. De nivelul și eficiența activități­lor pionierești va trebui să se o­­cupe mai îndeaproape și consiliul județean al organizației pionieri­lor. Răspândirea și generalizarea în toate unitățile și detașamentele a acelo­r forme și metode care și-au dovedit eficacitatea, acordarea unui ajutor mai substanțial și di­ferențiat comandanților de pio­nieri, intensificarea muncii de în­drumare de către biroul său și a­­paratul salariat, concentrarea a­tenției îndeosebi spre școlile din satele și comunele mai îndepărta­te sunt doar cîteva din principale­le imperative care trebuie să stea în fața consiliului județean al or­ganizației pionierilor, îmbunătăți­rea informării elevilor asupra po­liticii interne și externe a parti­dului și statului nostru, populari­zarea sistematică a realizărilor obținute pe plan naționali și lo­cal, valorificarea mai judicioasă a simbolurilor și tradițiilor pionie­rești, pregătirea mai temeinică a școlarilor pentru a fi primiți in organizația de pionieri și a pio­nierilor spre a fi primiți în U.T.C.* antrenarea copiilor pentru a parti­cipa, în număr cît mai ma­re, la plantarea pomilor, amenajarea ba­zelor sportive și la alte acțiuni de interes obștesc, organizarea cu mai multă atenție a vizitelor, ex­cursiilor și drumețiilor, astfel ca itinerariile lor să favorizeze parti­ciparea unui mare număr de co­pii, valorificarea sistematică impresiilor din excursii și drume­n­ții — iată alte obiective concrete ale viitoarelor activități pionierești. La organizarea unor variate și ample manifestări de masă sânt chemate să-și aducă o mai mare contribuție și casele pionierilor din județ. Experiența de pînă acum ne de­monstrează că, prin unirea efortu­rilor tuturor forțelor cu răspunderi pentru conținutul și eficiența mun­cii cu pionierii și folosirea cu pri­cepere a formelor specifice de in­fluențare și organizare a activită­ții pionierești, se creează suficien­te condiții pentru ca pionierii și școlarii să se dezvolte armonios în fiecare școală. Expediția cicloturistică „Floarea prieteniei“ Duminică, 29 martie, la Su­ceava, pe traseul — Casa de cultură a sindicatelor, stația autoiservice, satul Sfîntu Ilie — a avut loc etapa de centru a expediției cicloturistice „Floa­rea prieteniei", ediția a II-a. La întrecere au participat 102 elevi de la Liceul nr. 3 Ițcani, de la școlile generale din ora­șul Suceava, și din Ipotești, Tișăuți, Bosanici. Clasamentul individual : 1. Gafencu Constantin (școala generală nr. 5) ; 2. Sandu So­rin (școala generală nr. 2) ; 3. Părășcuță Liviu (școala ge­nerală nr. 5). Clasamentul pe echipe : 1. Școala generală nr. 5 Burdujeni; 2. Școala ge­nerală nr. 6 Burdujeni; 3. Școala generală Tișăuți ; 4. Școala generală Bosanci; 5. Școala generală Ipotești; 6. Liceul nr. 3 Ițcani; 7. Școala generală nr. 2 Suceava ; 8. Școala generală nr. 1 Sucea­va. Consiliul municipal al Orga­nizației pionierilor a acordat diplome primilor clasați (indi­vidual și pe echipe). Ce oferiți consumului ? Mulți l-au restituit magazi­nelor în această stare, solicitând contravaloarea , după cum, majoritatea consumatorilor au constatat că n-au ce face cu laptele pus în vânzare în zilele amintite. In afară de pre­zenta consemnare, faptul trebuie discutat mai în detaliu, dată fiind aceas­tă serioasă lacună în aprovizionarea editor oa­meni cu unul din alimen­tele de bază. Considerăm că, după constatarea cau­zelor, cei vinovați trebuie trași la răspundere cu toată hotărîrea. ELIZA MIHAILA și un grup de cetățeni Suceava N.R. Opinăm ca cei vinovați de această abatere de la regulile de aprovizionare a populației să fie as­pru sancționați, cu atît mai mult cu cit faptul nu poate fi considerat o mică scăpare, cînd e vorba de cantități industriale și de repetarea, zile la rînd, a acestui neajuns. O.C.L. Alimentara a refuzat, numai în zilele a­­mintite, aproximativ 9.000 1. lapte — cantitate de care populația a fost lipsită. Ciudat e faptul că de fiecare dată, în zilele amintite, Industria laptelui a livrat unită­ților comerciale lapte ale cărui buletin de analiză in­dicau o stare normală din punctul de vedere al STAS și normelor interne. Ca foarte mulți locuitori ai municipiului Suceava, cumpăr zilnic lapte proas­păt de la unitățile alimen­tare și, în general, sunt mulțumită atît de calitatea acestui aliment, cît și de faptul că se asigură o bună aprovizionare. Mulți consumatori simt abonați, primind laptele, prin ser­viciile O.C.L. Alimentara, direct acasă. Dar, zilele trecute — mai precis în 25, 26 și 27 mar­tie —, atît cumpărătorii di­recți, cît și abonații au a­­vut neplăcuta surpriză de a constata că laptele, fiert, ca de obicei, la aceeași oră, se „taie“, devenind impropriu consumului. După care orar circulă autobuzul? ț Deoarece pînă la Ciocă­­i­nești este o distanță de a­­­proape 10 km., elevii din­­ Botuș care urmează clase­­­le V—VIII au apelat la­­ serviciile unității de­ ­ transporturi auto Vatra i Dornei. Orarul cursei ar fi 1 convenabil, dar ce folose 1 că nu se respectă ! Dimi­­­neața copiii stau cîte o ju­­­mătate de oră, uneori mai­­ mult de o oră, în ploaie­­ și frig, așteptând sosirea­­ autobuzului. De multe ori­­ ajung la școală cu întîr­­­ziere. După-amiaza, dacă­­ ne luăm după mers, copiii­­ ar trebui să ajungă aca­­­să, la Botuș, cel tîrziu la­­ orele 14,30. Dar, frecvent,­­ ei sosesc la domiciliu la­­ 15,30—16,30. Sunt zile cînd­ nu știm din ce motive, ma­șina nu vine deloc. In a­­semenea situații, ei sunt nevoiți să se întoarcă acasă pe jos, înfruntând frigul și ploaia, să piardă timp prețios, pe care ar trebui să-l folosească pen­tru a-și pregăti lecțiile. Toate acestea se dato­­resc faptului salariați nu-și că anumiți duc la în­deplinire obligațiile pe ca­re le au. Cerem organelor competente să ia de ur­gență măsuri, încît defi­ciențele semnalate, care provoacă greutăți mari co­piilor noștri, să fie înlă­turate. DIMITRIE POPESCU satul Botuș, comuna Iacobeni Jiul Botuș, comuna lacobenij iv­ (Urmare din pagina I) africane în curs de dezvoltare (este exceptată din acest raport Republica Sud - Africană) a tre­cut de la 27,43 milioane dolari în 1960 la 33,39 milioane dolari în 1966. (în raport nu se ține seama de creșterea prețurilor în perioada menționată). S-a realizat deci, un progres de 3,3 la sută, mai lent decât cel realizat în ansamblul țărilor în curs de dezvoltare (4,8 la sută). Media produsului național can pe cap de locuitor este, afri­in 1966, de 112 dolari, fiind cel mai scăzut din lume (America Latină — 300 dolari, Europa — 1.400, SUA — 2.900). Mai mult, 21 de state a­­fricane, reprezentînd 62,1 din populația continentului, au avut in 1966 un produs național brut pe lo­cuitor inferior cifrei de 100 do­lari. Creșterea anuală a produsului național brut pe cap de locuitor între 1960 și 1966 a fost în Africa de 1 la sută (în ansamblul țărilor în curs de dezvoltare aceasta a atins 2,3 la sută). Doar șapte țări africane, Libia, Mauritania, Malawi, Coasta de Fildeș, Gabon, Etiopia și Sierra Leone) au ritmuri de creștere de 3 la sută sau mai mult. Procentul investițiilor in raport cu produsul național brut este mai scăzut în Africa decât în alte țări în curs de dezvoltare (13,7 la sută, față de 17,4 la sută în ansamblul țărilor lumii a treia, 20 la sută în țările dezvoltate și 32 la sută în țările înalt industrializate). Dacă în unele țări procentul a atins un nivel mai ridicat (Ghana — 16,8 la sută, Zambia - 21 la sută, Coasta de Fildeș — 25 la sută, Tunisia — 27,1 la sută), el este în schimb mai scăzut în altele (Sudan — 10,1 la sută, Maroc — 11 la sută, Kenya — 11,8 la sută). Impresia generală care se dega­jă din documentul dat publicității de Comisia O.N.U. pentru Africa este că, pentru a se depăși situa­ția actuală, sunt necesare eforturi mult mai mari. (Urmare din pagina I) în martie a lucrat, nici mai mult nici mai puțin, de. . . 5 zile. Bineînțeles că n-a cîști­­gat mare lucru ! Apelăm și la maistrul sectorului, I. Vaslav­­schi, pentru a afla cauzele a­­cestor nefirești stări de lucruri. — Colectivul nostru de mun­că a vrut să-l ajute. Era însă leneș. In timp ce ceilalți lu­crau, dumnealui stătea cu ți­gara în gură. . . De abia „re­ușea" să bată o ladă pe zi. Alții, fără pregătire specială, ajungeau la 15—20 lăzi pe zi. . . Astfel fiind, nu e de mirare că muncitorii refuzau să lu­creze împreună cu dînsul. Și aceasta nu pentru că ar fi a­­vut o condamnare la activul său — după cum dădea a în­țelege I. F. — ci pentru că, deși trecut printr-un institut de reeducare, nu a înțeles încă faptul elemen­tar că Una din condițiile rea­bilitării sale în societate este o dnă, muncă asi­conștiin­cioasă, tenace, disciplinată. A veni tîrziu la serviciu, a ab­senta nemotivat zile întregi, a-ți aprecia mun­ca pe care o efectuezi numai prin prisma câștigului pe care ți-l oferă, fără a fi conștient și de obligațiile pe care ești dator a le rambursa societății pentru aceea ce ji-a dat la timpul ei, în schimb, sînt tot atîtea „absențe nemotivate“ în cărțile de vizită ale unor ti­neri în ediții asemănătoare lui I. F.­­­. Lucrurile au însă rădăcini mai adînci. Este vorba de op­tica de viață a unor asemenea inși parazitari, care nu ezită să-și facă veacul pe punga unor părinți uneori prea bine­voitori. Cafelele consumate ore în șir în cofetării sau res­taurante — cu sau fără coniac — șuetele interminabile, ade­seori la un nivel care repugnă, distracțiile consumate fără dis­cernământ și măsură, sunt doar cîteva din modalitățile de pierdere a timpului, de călca­re în picioare a acestuia, fo­losite de astfel de inși, în mentalitatea cărora munca cinstită, corectă, nu plătește nici cît o ceapă degerată. Ancheta inițiată pe seama lui I. F. ne obliga, firește, să stăm de vorbă și cu acesta. La domiciliu, am găsit-o doar pe mama lui. Se întorsese de la serviciu. N-a fost în măsu­ră a ne spune unde se află fiul ei la acea oră. — Il întrețin din salariul meu. N­ spăl și îl calc. Să-l vedeți, umblă foarte îngrijit, ne spune aceasta. Acasă, mă ascultă. La serviciu știu că nu-i place. . . Anul trecut mi-a cerut 100 de lei să plece să lucreze la Eu- Un trîntor periculos curești. I-am dat. După o lună s-a întors fără bani. . . Ii dau bani și de țigări, că știu că fumează, și de cinematograf, și de altele, să aibă. . . Ceea ce nu știa însă Maria Filipciuc era că fiul ei a fost găsit, recent, într-o noapte, în demisolul unui bloc, în com­pania a doi amici și a unei fete — e vorba de A. T. din Botoșani — pe care o „agă­­țaseră“ la cofetărie, la o ca­fea ; că, invitați la miliție, au primit fiecare cîte un avertis­ment ; că, la urma urmelor, faptele depistate de miliție prezentau caracteristicile unor veritabile fapte antisociale. I-am adus la cunoștință aceste fapte. In cursul discuției și-a făcut apariția și S.F. A rămas contrariat de prezența noas­tră. Susținea că fusese să-și facă un examen medical pen­tru a se angaja din nou, un­deva. I-am pus în față oglinda propriilor sale fapte. A plecat capul în jos, încercând unele vagi explicații, care nu reu­șeau să justifice, însă, felul în care acest trîntor își pierde anii trăind pe socoteala ma­mei sale și avînd, în aparta­mentul bine întreținut și mobi­lat, „cameră separată". Am în­cercat să aflăm ce gîndea. N-am reușit. Nici nu e de mi­rare, cît timp un tînăr ca a­­cesta, la vîrstă lui, avea pe un raft care trebuia să cu­prindă o bibliotecă doar. . . trei cărți, „Strălucirea și sufe­rințele curtezanelor" plus alte două, și care nu „pierduse" în ultimul timp fil­mele „Stăpîn pe situație“ și „Ur­mărirea“, des­pre care putea spune doar că „îi foarte plăcuseră mult“, dar nimic altce­va. Cuprins de o căință tîrzie sau poate din dorința de a curma situația penibilă în care se afla, I. F. a vorbit. Era, sau poate părea că e sincer : — îmi dau seama că nu e bine. . . mi-e rușine față de mama. . . Nu mi-am dat sea­ma. . . Voi munci altfel de a­­cum înainte. . . Poate vom mai scrie despre acest tînăr, și desigur, ne vom interesa ce face și ne vom re­întâlni cu el. Am dori, însă, ca această întîlnire să aibă loc în alte circumstanțe decât cele relatate, neplăcute, desigur. Se va comporta, oare, tînărul Ilie Filipciuc în așa fel încît să nu-i mai fie rușine de faptele sale, presupunînd că acum îi este ?

Next