Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)

1970-05-23 / nr. 6975

ZORI NOI 83! PAGINA 2 Impresionantă manifestare a solidarității, voinței și forței creatoare a maselor MARELE STAVILAR UMAN Ca un singur om, colectivele de oameni ai muncii de pe în­treg cuprinsul județului, munci­tori, țărani, intelectuali, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, și-au unit efortul în marele stăvilar viu pus în fața greutăților pricinuite de calamități. Un șuvoi comun de forțe umane, materiale și mo­rale continuă bătălia pentru în­lăturarea urmărilor pricinuite de dezlănțuirea apelor. In marile u­­nități economice, în fabrici, uzi­ne, pe ogoare, în instituții, pes­te tot animatorii activității cloco­titoare, ai acțiunilor de ajutora­re a sinistraților, sînt comuniștii, sunt mii de cetățeni uniți de pu­ternicul sentiment al solidarită­ții umane. Răspunzînd înflăcăratului apel adresat de Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, masele de oa­meni ai muncii din județul nos­tru au inițiat o diversitate de modalități pentru a preveni noi pagube, a recupera într-un timp ci­ mai scurt tot ceea ce s-a pierdut. La Combinatul minier Suceava a fost luată inițiativa organiză­rii mai multor colective, pe schimburi, conduse de câte un membru al biroului executiv al consiliului de administrație, care și-au fixat sarcini concrete cu privire la desfășurarea activității productive. O primă măsură este aceea de a se lucra și în du­minicile de 24 și 31 mai. Totoda­tă,­ secțiile, sectoarele au stabi­lit sa lucreze în schimburi pre­lungite, ceea ce va permite ex­tragerea unor cantități sporite de minereuri și realizarea angaja­mentului suplimentar, care pre­vede circa 2 milioane lei la pro­ducția globală și la producția marfă. ★ La rîndul lor, colectivele de muncă din economia forestieră a județului au stabilit să lucreze în schimburi prelungite, să decla­re zilele de duminică din lunile mai și iunie, zile de lucru. In a­­ceste momente, pentru asigura­rea bunei desfășurări a muncii în exploatările de pădure, se redis­­tribuie și utilajele de întreținere a căilor de acces. O parte din efectivul de salariați a fost an­trenat în acțiunile de refacere sau reparare a podurilor și po­dețelor distruse.­­ Cifre, fapte, semnificații a­­dînci. Pînă ieri, pe la orele prîn­­zului, sucursala și filialele Băn­cii Naționale de pe cuprinsul județului au încasat, din con­tribuția salariaților unităților e­­conomice, suma de peste 1.970.000 lei. O cifră formată din contribuția muncitorului, in­ginerului, tehnicianului, funcțio­narului de la complexul de ce­luloză și hîrtie, de la combina­tele de industrializare și exploa­tare a lemnului, alimentar etc., din numeroase alte întreprin­deri. Pe lângă această modali­tate de ajutorare, pe baza ana­lizării posibilităților materiale și umane de care dispune numai unitățile industriale din munici­piul Suceava, de exemplu, vor contribui, anul acesta, cu o pro­ducție de peste 15 milioane lei, suplimentîndu-și, în acest scop, angajamentul. ★ Stăm de vorbă cu tovarășul Octavian L. Zus, secretarul co­mitetului de partid de la Com­plexul C.F.R. Suceava, in cîte­­va cuvinte (timpul e prețios), ne informează : „Pînă la finele a­­nului, toți salariații vom dona lu­nar cite o zi din salariu. Mulți s-au angajat să contribuie cu sala­riul pe o lună, în 8 rate. Deo­sebit de aceasta, oamenii au găsit și alte mijloace de ajuto­rare. Bunăoară, membrii grupei sindicale T.T.R. din secția E.C.T. 3 au colectat sume de bani, din care s-a cumpărat cantitatea de 100 kg. de zahăr, care a fost donată pentru sinistrați. Nu­meroși tovarăși de muncă și-au manifestat dorința să ia în în­treținere copii din zonele bîntui­­te de ape". ★ De la Frasin nu se transmite că unități locale ca T.C.M.M., stația C.F.R. și altele, și-au con­jugat eforturile și lucrează în co­mun la consolidarea sălii de mese a taberei de la Bucșoaia, care se pregătește pentru pri­mirea copiilor din zone sinis­trate. Membrii cooperativelor agri­cole de producție, oamenii mun­cii de la sate sunt antrenați, deopotrivă, la munca cîmpului și în acțiunile de sprijinire a si­nistraților. Aproape 25 tone de grîu, peste 40 tone de porumb, 8.954 kg. făină de grîu, 464 tone de cartofi, peste 100.000 bucăți ouă, 38.000 litri de lapte, nu­meroase animale ini - iază nu­mai cîteva cifre care reprezintă donațiile făcute pînă ieri. ★ Vasile Straton, din C.A.P. Ve­­rești, ne informează că în comu­nă nu există om să nu fie pă­truns de conștiința datoriei în aceste momente, de sentimentul umanității. O lungă listă cu can­tități însemnate de produse agro­­alimentare, cu numeroși cetă­țeni — tineri, pensionari ai CAP, familii cu mulți copii — comple­tează scrisoarea corespondentu­lui nostru voluntar, pentru sus­ținerea celor afirmate. „Cînd re­latez aceste fapte, sosesc me­reu oameni cu bunuri materia­le pe care le donează, dîndu-și părerea asupra modului cum ar putea ajunge cît mai urgent la cei cărora le sînt destinate". ★ Gesturi emoționante : La cen­trul de preluare a obiectelor din donații Ițcani, pensionarul Ște­fan Râșnoveanu predă pături, perne, obiecte de îmbrăcăminte — toate noi — în valoare de a­­proximativ 2.000 lei. Din Dorna Candrenilor, printre altele, Ru­­xandra Bodea trimite sinistrați­lor un serviciu de masă. Pionie­­­rii din aceeași comună se an­gajează să ajute la plantații în pădure, contravaloarea muncii depunînd-o în contul 2.000 la C.E.C. Deputați și alegători din numeroase localități continuă acțiunile gospodărești, refăcînd drumuri, podețe, diguri, tot ce apele au distrus. Totul e destinat readucerii la normal a activității și vieții. Mai presus de orice este acest flu­viu uman, zidul viu în fața ca­tastrofei, forța de neînvins a idealului socialist al poporului, mai puternic decit oricînd. E. MOREA În contul C.E.C. 2000 Puternicul sentiment al so­lidarității umane, de care sînt pătrunși și oamenii muncii din județul nostru, îl citim pe fe­te, în atitudini, în fapte. Tineri și vîrstnici, bărbați, femei și copii se perindă, în aceste zile, în fața ghișeelor C.E.C. Contul 2­000 a devenit contul omeniei — cum bine a fost denumit­­, unul din mul­tiplele mijloace prin care ve­nim în ajutorul semenilor noș­tri greu încercați de calami­tăți. Suceava. E dimineață, ser­viciul la filiala C.E.C. abia a început. Dintre cei prezenți ne atrage atenția un bătrîn. Ne spune că se numește Gheor­­ghe Irimiciuc (în fotografia a­­lăturată), are 83 de ani, și că este membru cooperator pensionar din Lisaura, comu­na Ipotești. Un gest emoțio­nant , din banii pe care-i a­­vea, depune în contul 2.000 suma de 500 lei, spre a veni in ajutorul celor sinistrați, a­­lături de care bate inima lui generoasă. Alți­i și alți cetățeni repetă gestul. Trec prin fața ghișe­elor Catrina Rotaru, soții Va­sile și Constanța Ioachimes­­cu, Dumitru Samoilă, Tamara Huiban, un grup de elevi ute­­ciști de la liceul nr. 2, pio­nieri, oameni de cele mai di­verse categorii și preocupări. Persoane particulare, colec­tive de muncă și organizații obștești își manifestă, și pe această cale, puternicul sen­timent al solidarității, contri­buind, pe măsura posibilități­lor, la înlăturarea urmărilor dezastruoase ale calamităților, la alinarea durerilor celor ca­re au suferit de pe urma lor. După cum ne informează tovarășii de la Direcția jude­țeană C.E.C. Suceava, pînă în seara zilei de 22 mai, popula­ția de pe cuprinsul județului a depus în contul 2.000, des­chis special, suma de 332.350 * In zilele încleștării cu furia apelor, minerii suceveni au fost la datorie, înzecindu-și eforturile pentru ca procesul de producție să se desfă­șoare neîntrerupt. Avalanșa apelor Bistriței, care a ieșit din matcă, a distrus 6 po­duri. Acționînd cu calm și îndîrjire, minerii de la ex­ploatarea Leșu Ursului au efectuat ingenioase impro­vizații de trecere și au asi­gurat, zilnic, transportul a 1.500 de muncitori și a unor importante cantități de materiale. Pînă la reface­rea podurilor, au fost con­fecționate plute dirijate pe cabluri. Pentru aprovizio­narea ritmică a punctelor de construcții, materialele sunt transportate cu tractoarele pînă la locurile accesibile. De aici, oamenii le urcă pe înălțimi cu ajutorul cailor. Eforturile sporite s-au re­flectat în rezultatele econo­mice obținute : în ultimele zile, în condiții deosebit de grele, sarcinile de plan la extracția minereurilor nefe­roase au fost îndeplinite. La secția Ostra s-au extras, pes­te prevederile planului, 1.000 tone de barită. Ia­imaginea de față îl pre­zintă pe unul dintre mem­brii acestui colectiv, Gheor­­ghe Rădăcină, strungar, fruntaș în producție portante depășiri s-au în­registrat și la Uzina de preparare a minereului de la Tainița. In zona Iacobeni, munci­torii de la exploatările de mangan au obținut, de a­­semenea, însemnate sporuri de producție peste plan , 100 tone carbonat prăjit și 20 tone de concentrat spe­cial. Acumularea acestor mari energii umane și roa­dele materiale obținute intră în sfera înaltei responsabili­tăți de care oamenii muncii din țara noastră dau dova­dă în aceste zile. Acum, cînd întreaga țară se află, cu gîndul și cu fapta, alături de cei care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, în u­­nitățile economice se depun eforturi sporite pentru a e­­limina pagubele, pentru a se asigura realizarea inte­grală a planului de stat. A­­portul colectivului de muncă de la Uzina de reparații auto din Suceava constă în redarea în circulație, într-un timp cit mai scurt, a mij­loacelor de transport atît de mult solicitate în zonele ca­lamitate. ■ ■ [UNK] [UNK]Bl (Urmare din pagina I) fost pustiit. Tot ce agonisi­seră acești oameni timp de o viață acum plutea în un­dele urii colorate ale mării dezlănțuite. In furia lor, a­­pele au rupt masivul pod de beton de pe șoseaua nați­onală Dej - Bistrița, creînd un imens pericol pentru sa­tele situate în aval. Deși s-au luat măsuri de preve­nire, totuși peste 19.000 de ha. au fost inundate, fiind compromise semănăturile și distruse numeroase locuințe. Este greu de descris tot ce am putut vedea în ace­le zile la Dej și Gherla. Cu­vintele nu pot să redea în­treaga durere. DIMINEAȚA ACEEA DE NEUITAT Voi da cîteva secvențe care m-au impresionat : trei oameni din Dej despre ca­re acum se vorbește ca des­pre eroi - farmacistul Tra­ian Ral, fierar-betonistul Gavril Costin și un elev dintr-a XII-a a Liceului „Andrei Mureșanu",­­ care, cu ajutorul unei bărci, au salvat aproape 250 de oa­meni. Au tras la rame de la ora 8 dimineața pînă la 9 seara, l-am întrebat ce i-a determinat să facă a­ceastă faptă ? „Nimic, tre­buia". De fapt ei nici nu știu că 250 de oameni se vor mulțumi de acum înain­te toată viața. Nu se vine să creadă că au fost în sta­re de așa ceva ... Ieri și azi, Dejul, Gherla și celelalte localități din ju­deț și-au reluat activitatea, unele cu întreaga capacita­te, altele parțial, apele fiind intrate în matca lor, începe munca harnică de refacere, de recuperare. Zilnic, in sprijinul sinistraților oamenii aduc sume de bani, haine și alimente. Pînă în ziua de 21 mai, clujenii depuseseră în contul 2.000 peste 220 de mii de lei. Joi, Consiliul popular al județului Ilfov a trimis gratuit 4 camioane de legume proaspete. Brigăzi de uteciști, studenți și alte categorii de oameni ai mun­cii, echipe de specialiști au fost trimise la Dej pentru a ajuta la refacerea străzilor, a căilor ferate, pentru a re­para utilajele, a reda pro­ducției cît mai repede lo­curile de muncă și secțiile întreprinderilor grav afecta­te. In acest mod, ei răspund chemării adresate de partid, de Frontul Unității Socia­liste, reliefînd spirit de înalt umanism și un fierbin­te patriotism.­­ La Dej au murit 6 per­soane. Pagubele materiale în județul Cluj sunt evalua­te la peste 300 milioane lei. Dar poporul nostru, destoinicia și hărnicia prin sa, este hotărît să refacă tot ceea ce stihiile naturii au zdrobit. Patriotismul ce-l a­­nimă îi dă forța și siguran­ța în viitorul frumos al pa­triei. Prin eforturi deosebite, planul operativ de acțiune se transformă în lapte (Urm­are din pagina 1) se, 239 de roți dințate, axe, ro­le. Alte piese le-am livrat Fabri­cii de geamuri din Tîrnăveni, ca­re a fost lovită greu de furia apelor. Acum pregătim — se află în stadiu destul de avansat — piese de schimb pentru Fabrica de cărămizi „Mureșeni", de lin­gă Tîrgu Mureș, pentru Fabrica de ciment din Turda. Nu cu­noaștem nevoile imediate ale în­treprinderii de prefabricate din Deva. Cînd am vorbit cu ei, u­­nitatea era sub apă... Aș vrea să precizez că piesele pe care le-am livrat, ca și cele pe care urmează să le expediem zilele acestea, aveau termen de exe­cuție, majoritatea, în trimestrele III și IV. Am făcut un efort. Nu noi, cadrele tehnice, ci munci­torii. E rezultatul lor. .. Hotărîrea colectivului, izvorîtă din înaltul său spirit patriotic, de a participa, cu toate posibi­litățile, la micșorarea pagubelor pricinuite de calamități este ilustrată și printr-un alt fapt. Angajamentul inițial a fost su­plimentat cu mai mult decit du­blul. In loc de o producție su­plimentară de 2 milioane lei, se va realiza, prin voința oameni­lor, prin hărnicia și eforturile lor, o producție suplimentară de 4,5 milioane lei. Și cuvîntul va de­veni faptă. Ne-o dovedesc fap­tele cotidiene care se petrec în această tînără cetate a meta­lului. Inginerul Vasile Joldea, meta­­lurgul șef, afirmă, la muncitori : „Avem referindu-se oameni buni, înțelegători". Sigur, făcînd această apreciere, sintetizare a multor fapte, metalurgul șef se gîndește la formatorii Vasile Macovei, Mihai Sauciuc, Octa­vian Pobăilă și ceilalți care, în aceste zile, cînd se așteaptă din partea colectivului un răspuns operativ, concret, au executat, într-o singură noapte, depunînd eforturi deosebite, aplicînd o al­tă tehnologie, 12 forme, în loc de 4, cîte de fapt se execută în mod normal. Ori, poate, se gîndește la George Ciornei, șef de echipă, și la Radu Nă­­săudeanu, formatori, care, în condițiile lipsei bioxidului de carbon, atît de necesar pentru desfășurarea normală a turnării, au muncit neobosit spre a ex­perimenta și aplica o nouă teh­nologie. Cu toții trăiesc, acum, satisfacția că eforturile lor au dat rezultatele scontate, că au re­zolvat probleme tehnice urgente, îndeplinirea exemplară a pla­nului, înfăptuirea angajamentu­lui, acum substanțial majorat, fac obiectul altor acțiuni. Ele ur­măresc aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materiale necesare, astfel ca timpul să fie utilizat deplin, eficient. Cele mai mici „dereglări" din mecanismul organizării sînt eliminate ope­rativ. Funcționarea normală a u­­tilajelor este asigurată prin in­tervenții prompte, atît ziua, cît și noaptea. Toate acestea urmă­resc asigurarea urgentă a pie­selor de schimb solicitate de fa­bricile care au suferit mari pier­deri de pe urma inundațiilor, obținerea unei producții supli­mentare în scopul diminuării pa­gubelor înregistrate în economia țării. Vatra Dornei. Zi calmă, de mai, zi de muncă intensă pentru cetățenii din acest oraș și din comunele din zonă, care s-au a­­flat, pînă nu de mult, într-o dra­matică încleștare cu forțele na­turii dezlănțuite. Apele Bistriței și Dornei s-au­ retras­ în vechea matcă. Toate forțele sînt mobili­zate, acum, la acțiunea de re­facere a ceea ce a fost stricat, la reașezarea frumosului acolo unde se statornicise și de unde fusese răscolit, mutilat și chiar înlăturat, dus de puhoaie. Răs­punzînd prin fapte la chemarea partidului și statului, la vibran­tul apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și la chemările organizațiilor de masă și ob­ștești, muncitorii, inginerii, tehni­cienii din fabrici, toți salariații din întreprinderi și instituții, cres­cătorii de animale din oraș și din comunele din jur, intelec­tualii, întreaga populație din Țara Domelor se dăruie pen­tru tămăduirea rănilor provocate de calamități, pentru desfășura­rea normală a vieții economice și sociale, pentru sporirea contri­buției la efortul general consa­crat îndeplinirii și depășirii pla­nului, recuperării pagubelor. Emoționant este spiritul de umanitate, manifestat prin do­nările pe care oamenii le fac pentru formarea fondului de ajutorare, pentru refacerea o­­biectivelor economice afectate de calamități, pentru ajutorarea oa­menilor loviți de inundații. Mai mult ca oricînd, într-o impresio­nantă unitate, mulțimea oame­nilor apare ca un singur om, ca un singur tot care răspunde cu hotărîre și abnegație comanda­mentelor majore lansate de partid. In scurt timp, cifrele re­­prezentind contribuția Țării Domelor au depășit ordinul su­telor de mii nu numai în anga­jamente, ci și în fapte. Joi, numai orașul Vatra Dornei se înscria cu un angajament bănesc de 540.000, din care peste 400.000 lei intraseră­ deja la fondul spe­cial de ajutorare. La rîndul ei, comuna Dorna Candrenilor una dintre localitățile care ea­­ însăși a avut de suferit de pe urma inundațiilor — s-a angajat să contribuie cu 220.000 litri lapte de vacă, 1.000 kg. caș de oaie, cu alte produse și însem­nate sume de bani, toate valo­­rînd aproximativ 750.000 lei. Deosebit de semnificativă este participarea tuturor crescători­lor de animale din zona Dorne­lor, printre care se numără și cei din comunele Panaci, Șaru Dornei, Iacobeni, Poiana Stam­pei, Crucea, Cîrlibaba ; pe lîngă suplimentarea simțitoare a con­tractelor inițiale, ei s-au anga­jat să doneze 326.000 litri de lapte, 1.500 kg. caș de oaie, 325 păsări, 6.500 kg. de cartofi, 300 mc. material de construcție etc. Dincolo de semnificația unor cifre, ca aceea de 220.000 litri de lapte donați de o singură co­mună — Dorna Candrenilor —, se află măreția omului, a omeniei ce caracterizează din totdeauna poporul român. Faptele și ges­turile oamenilor din această par­te a județului sunt nenumărate. Este greu să le consemnezi pe toate, este dificil chiar să le se­lectezi pe Cele mai semnificative dintre ele. Deunăzi, am partici­pat la ședința lărgită a biroului executiv al Consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste din Dorna Candrenilor, la care oa­menii s-au angajat să doneze câte 100 litri de lapte de la fie­care vacă, ceea ce la nivel de comună, a însemnat acea cifră totală menționată mai sus. Pro­punerea - angajament a venit din partea comunistei Ruxandra Bodea, care a adăugat că soțul ei donează și pensia pe două luni, iar împreună, este un rînd de haine. Și ceilalți care au luat cuvîntul - Leontina Ungureanu, Maria Pascaru, Gheorghe Gheor­­ghieș, Mihai Carp, Petru Coco­rean, Mircea Pascaru etc. — au susținut propunerea făcută, ve­nind cu noi angajamente privind munca productivă și propria con­tribuție la ajutorarea sinistraților. Sunt nume care se înscriu pe fi­lele cărții solidarității umane, a­­lături de ale acelora care, în luptă cu valurile distrugătoare, cu o săptămînă în urmă, salvase­ră vieți omenești și bunuri din casele inundate : Alexandru Ne­­delea, Dumitru Nedelea, Iorda­­che Bodea, Dumitru Roștior, Ion Todașcă și atîția alții. — Și la noi au fost calamități, dar nu ca în alte județe ale țării - spunea Ruxandra Bodea. Tre­buie să ne adunăm forțele, să refacem ceea ce a fost distrus, dar să și contribuim la ajutora­rea acelora care au fost greu lo­viți de calamități. Chem pe toți crescătorii de animale din comu­nă să-și suplimenteze contracte­le și să doneze cîte cel puțin 100 litri lapte de fiecare vacă.­­ Contribuția noastră­­ pre­ciza Gheorghe Gheorghieș, de la șantierul din Dorna Candrenilor al întreprinderii de construcții fo­restiere, înseamnă peste 163.000 lei — cite o zi din salariu, lunar­­ plus 100.000 lei­­ prin efec­tuarea, în luna mai, timp de două zile — duminici —, a unor lucrări gratuite la refacerea căi­lor de acces, la care vom adău­ga realizarea, peste plan, a 4 km. de drum și predarea, înain­te de termenul contractual de e­­xecuție, a 5 km. de drum, ca și depășirea planului valoric cu 300.000 lei și reducerea prețului de cost cu 1,5 la sută. Intr-o adunare asemănătoare, la Panaci, crescătorii de anima­le s-au angajat să doneze 30.000 litri de lapte. Auzind că-i vorba de o ședință în care se discută despre organizarea acțiunii pen­tru recuperarea pagubelor pro­vocate de calamități, numeroși cetățeni din comună — vreo 120 - au venit și ei. In cuvinte sim­ple, mulți dintre aceștia și-au exprimat sentimentele de ome­nească grijă celor sinistrați, pentru ajutorarea contribuind cu bani, diferite produse alimentare, obiecte de îmbrăcăminte și de uz casnic. Notăm doar spusele cîtorva : Petru Negrea : „Pe lingă cei 5.000 litri de lapte contractați ini­țial, eu voi livra încă 1.000 de litri, iar pentru ajutorarea sinis­traților donez laptele dintr-o zi în fiecare lună, 50 kg. de cartofi și 100 lei la contul omeniei — 2000". Petru Ungureanu : „In afară de o zi din salariu, lună de lună, mai donez 120 litri lapte de vacă, 100 de ouă și 200 lei la contul 2000". Maria Bordei : „împreună cu soțul, dăm cîte o zi din salariul lunar, plus 50 kg. de cartofi, 40 litri de lapte, 2 păsări, o haină groasă pentru iarnă, două haine de vară. Personal mă angajez ca, împreună cu alte gospodine, să contribui la confecționarea a două - trei plapome, care să fie donate sinistraților". La rîndul lor, crescătorii de a­­nimale din comuna Șaru Dornei, care au cel mai mare contract de lapte din zonă - 2.430.000 li­tri - s-au angajat să suplimen­teze cu 80.000 litri prevederile inițiale și să doneze 20.000 litri pentru fondul de ajutorare. Luca Ciornei, Petru Iordache, Valentin Popescu sînt cîțiva dintre cei care au luat cuvîntul în ședința lărgită a biroului executiv al Consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste și au venit cu angajamente emoționante, demnîndu-i pe toți cetățenii în­­să procedeze la fel. Aflînd despre hotărîrea cres­cătorilor de animale din zonă, colectivul de muncă de la „In­dustria laptelui" Vatra Dornei, într-o ședință deschisă a orga­nizației de partid, ținută în du­­pă-amiaza aceleiași zile, s-a angajat, printre altele, să preia și să prelucreze gratuit - în zi­lele de duminică­­ cei 3.260 hl. de fapte pe care-l vor dona lo­cuitorii comunelor din jur. Prezent la adunare, tovarășul Tudor Done, secretar al Comite­tului județean de partid, a apre­ciat eforturile, inițiativele și an­gajamentele salariaților de la această întreprindere, subliniind că i­­e se înscriu pe fondul so­lidarității umane manifestate la scara întregii noastre națiuni so­cialiste, exprimîndu-și încrederea că toate prevederile vor deveni fapte. Și în alte unități economice din Vatra Dornei, colectivele de muncă, paralel cu înzecirea e­­forturilor pentru creșterea pro­ducției, își iau angajamente su­plimentare, participă din toată inima la acțiunea de formare a fondului de ajutorare. La între­prinderea de industrie locală „Cheile Dornei", de angajamentele prevăd exemplu, depăși­rea planului anual la producția globală și marfă cu 2.100.000 lei, plus un substanțial ajutor în ape minerale acordat sinistrați­lor. Numai pînă în ziua de 20 mai, varsămintele la bancă ale U.E.S.S. Iacobeni, pentru fondul de ajutorare, totalizau aproape 95.000 lei. La rîndul lor, meșteșugarii de la cooperativa „Dorna“ au și trimis la U.J.C.M. Suceava 43 de plapome, 162 de cămăși bărbă­tești de diferite mărimi și 43 de pijamale, a căror contravaloare o acoperă prin contribuție per­sonală. Cei peste 100 de pensionari din oraș, cu prilejul unei adu­nări generale a C.A.R., au ho­­tărit să doneze pensia pe o zi în fiecare lună, plus suma de 5.000 lei ce li se cuvenea ca premii salariaților C.A.R. Intr-o discuție purtată cu Ioan Cimpoeșu, secretar al Comitetu­lui orășenesc al U.T.C. Vatra Dornei, acesta ne-a relatat nu­meroase fapte ale uteciștilor, ale detașamentelor de tineri ca­re se pregătesc pentru apărarea patriei, atît din perioada inun­dațiilor, cît și din zilele cînd s-a trecut la acțiunea de refacere, de înlăturare a mîlului din incin­tele întreprinderilor sinistrate, de recuperare a unor bunuri. Am notat nume de tineri ca Ilie Po­­povici, Filaret Marga, Ioan Hav­­rici, Mihai Catarij, Petru Nicoa­­ră, Teodor Șușcă și Daniliuc, care au dat Gheorghe dovadă nu numai de hărnicie și înaltă răspundere civică, dar și de cu­raj și abnegație. Printre altele, tinerii din oraș au hotărît să strîngă 15 tone de fier vechi, 2.000 kg. de plante medicinale, 2.000 de sticle și borcane, 3.000 kg. de maculatură, a căror con­travaloare s-o doneze sinistra­ților. Tinerii de la liceul din lo­calitate au solicitat și preluat - spre amenajare și întreținere - străzile Schitului, Podul Verde și Chilia, precum și spațiul ver­de din fața întreprinderii fores­tiere, care au fost afectate to­tal de inundație. Angajate plenar în munca de înlăturare grabnică a urmări­lor catastrofalei calamități ce s-a abătut asupra patriei noas­tre, masele de cetățeni din Ța­ra Domelor înscriu în cronica de neuitat a acestor momente ero­ice, cifre și fapte care poartă însemnul măreției omului cu o conștiință înaintată. DUMITRU TURTA DINCOLO DE SEMNIFICAȚIA CIFRELOR­MĂREȚIA OMULUI J. r V i Y

Next