Zori Noi, mai 1970 (Anul 23, nr. 6958-6982)
1970-05-23 / nr. 6975
ZORI NOI 83! PAGINA 2 Impresionantă manifestare a solidarității, voinței și forței creatoare a maselor MARELE STAVILAR UMAN Ca un singur om, colectivele de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul județului, muncitori, țărani, intelectuali, tineri și vîrstnici, bărbați și femei, și-au unit efortul în marele stăvilar viu pus în fața greutăților pricinuite de calamități. Un șuvoi comun de forțe umane, materiale și morale continuă bătălia pentru înlăturarea urmărilor pricinuite de dezlănțuirea apelor. In marile unități economice, în fabrici, uzine, pe ogoare, în instituții, peste tot animatorii activității clocotitoare, ai acțiunilor de ajutorare a sinistraților, sînt comuniștii, sunt mii de cetățeni uniți de puternicul sentiment al solidarității umane. Răspunzînd înflăcăratului apel adresat de Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, masele de oameni ai muncii din județul nostru au inițiat o diversitate de modalități pentru a preveni noi pagube, a recupera într-un timp ci mai scurt tot ceea ce s-a pierdut. La Combinatul minier Suceava a fost luată inițiativa organizării mai multor colective, pe schimburi, conduse de câte un membru al biroului executiv al consiliului de administrație, care și-au fixat sarcini concrete cu privire la desfășurarea activității productive. O primă măsură este aceea de a se lucra și în duminicile de 24 și 31 mai. Totodată, secțiile, sectoarele au stabilit sa lucreze în schimburi prelungite, ceea ce va permite extragerea unor cantități sporite de minereuri și realizarea angajamentului suplimentar, care prevede circa 2 milioane lei la producția globală și la producția marfă. ★ La rîndul lor, colectivele de muncă din economia forestieră a județului au stabilit să lucreze în schimburi prelungite, să declare zilele de duminică din lunile mai și iunie, zile de lucru. In aceste momente, pentru asigurarea bunei desfășurări a muncii în exploatările de pădure, se redistribuie și utilajele de întreținere a căilor de acces. O parte din efectivul de salariați a fost antrenat în acțiunile de refacere sau reparare a podurilor și podețelor distruse. Cifre, fapte, semnificații adînci. Pînă ieri, pe la orele prînzului, sucursala și filialele Băncii Naționale de pe cuprinsul județului au încasat, din contribuția salariaților unităților economice, suma de peste 1.970.000 lei. O cifră formată din contribuția muncitorului, inginerului, tehnicianului, funcționarului de la complexul de celuloză și hîrtie, de la combinatele de industrializare și exploatare a lemnului, alimentar etc., din numeroase alte întreprinderi. Pe lângă această modalitate de ajutorare, pe baza analizării posibilităților materiale și umane de care dispune numai unitățile industriale din municipiul Suceava, de exemplu, vor contribui, anul acesta, cu o producție de peste 15 milioane lei, suplimentîndu-și, în acest scop, angajamentul. ★ Stăm de vorbă cu tovarășul Octavian L. Zus, secretarul comitetului de partid de la Complexul C.F.R. Suceava, in cîteva cuvinte (timpul e prețios), ne informează : „Pînă la finele anului, toți salariații vom dona lunar cite o zi din salariu. Mulți s-au angajat să contribuie cu salariul pe o lună, în 8 rate. Deosebit de aceasta, oamenii au găsit și alte mijloace de ajutorare. Bunăoară, membrii grupei sindicale T.T.R. din secția E.C.T. 3 au colectat sume de bani, din care s-a cumpărat cantitatea de 100 kg. de zahăr, care a fost donată pentru sinistrați. Numeroși tovarăși de muncă și-au manifestat dorința să ia în întreținere copii din zonele bîntuite de ape". ★ De la Frasin nu se transmite că unități locale ca T.C.M.M., stația C.F.R. și altele, și-au conjugat eforturile și lucrează în comun la consolidarea sălii de mese a taberei de la Bucșoaia, care se pregătește pentru primirea copiilor din zone sinistrate. Membrii cooperativelor agricole de producție, oamenii muncii de la sate sunt antrenați, deopotrivă, la munca cîmpului și în acțiunile de sprijinire a sinistraților. Aproape 25 tone de grîu, peste 40 tone de porumb, 8.954 kg. făină de grîu, 464 tone de cartofi, peste 100.000 bucăți ouă, 38.000 litri de lapte, numeroase animale ini - iază numai cîteva cifre care reprezintă donațiile făcute pînă ieri. ★ Vasile Straton, din C.A.P. Verești, ne informează că în comună nu există om să nu fie pătruns de conștiința datoriei în aceste momente, de sentimentul umanității. O lungă listă cu cantități însemnate de produse agroalimentare, cu numeroși cetățeni — tineri, pensionari ai CAP, familii cu mulți copii — completează scrisoarea corespondentului nostru voluntar, pentru susținerea celor afirmate. „Cînd relatez aceste fapte, sosesc mereu oameni cu bunuri materiale pe care le donează, dîndu-și părerea asupra modului cum ar putea ajunge cît mai urgent la cei cărora le sînt destinate". ★ Gesturi emoționante : La centrul de preluare a obiectelor din donații Ițcani, pensionarul Ștefan Râșnoveanu predă pături, perne, obiecte de îmbrăcăminte — toate noi — în valoare de aproximativ 2.000 lei. Din Dorna Candrenilor, printre altele, Ruxandra Bodea trimite sinistraților un serviciu de masă. Pionierii din aceeași comună se angajează să ajute la plantații în pădure, contravaloarea muncii depunînd-o în contul 2.000 la C.E.C. Deputați și alegători din numeroase localități continuă acțiunile gospodărești, refăcînd drumuri, podețe, diguri, tot ce apele au distrus. Totul e destinat readucerii la normal a activității și vieții. Mai presus de orice este acest fluviu uman, zidul viu în fața catastrofei, forța de neînvins a idealului socialist al poporului, mai puternic decit oricînd. E. MOREA În contul C.E.C. 2000 Puternicul sentiment al solidarității umane, de care sînt pătrunși și oamenii muncii din județul nostru, îl citim pe fete, în atitudini, în fapte. Tineri și vîrstnici, bărbați, femei și copii se perindă, în aceste zile, în fața ghișeelor C.E.C. Contul 2000 a devenit contul omeniei — cum bine a fost denumit, unul din multiplele mijloace prin care venim în ajutorul semenilor noștri greu încercați de calamități. Suceava. E dimineață, serviciul la filiala C.E.C. abia a început. Dintre cei prezenți ne atrage atenția un bătrîn. Ne spune că se numește Gheorghe Irimiciuc (în fotografia alăturată), are 83 de ani, și că este membru cooperator pensionar din Lisaura, comuna Ipotești. Un gest emoționant , din banii pe care-i avea, depune în contul 2.000 suma de 500 lei, spre a veni in ajutorul celor sinistrați, alături de care bate inima lui generoasă. Alții și alți cetățeni repetă gestul. Trec prin fața ghișeelor Catrina Rotaru, soții Vasile și Constanța Ioachimescu, Dumitru Samoilă, Tamara Huiban, un grup de elevi uteciști de la liceul nr. 2, pionieri, oameni de cele mai diverse categorii și preocupări. Persoane particulare, colective de muncă și organizații obștești își manifestă, și pe această cale, puternicul sentiment al solidarității, contribuind, pe măsura posibilităților, la înlăturarea urmărilor dezastruoase ale calamităților, la alinarea durerilor celor care au suferit de pe urma lor. După cum ne informează tovarășii de la Direcția județeană C.E.C. Suceava, pînă în seara zilei de 22 mai, populația de pe cuprinsul județului a depus în contul 2.000, deschis special, suma de 332.350 * In zilele încleștării cu furia apelor, minerii suceveni au fost la datorie, înzecindu-și eforturile pentru ca procesul de producție să se desfășoare neîntrerupt. Avalanșa apelor Bistriței, care a ieșit din matcă, a distrus 6 poduri. Acționînd cu calm și îndîrjire, minerii de la exploatarea Leșu Ursului au efectuat ingenioase improvizații de trecere și au asigurat, zilnic, transportul a 1.500 de muncitori și a unor importante cantități de materiale. Pînă la refacerea podurilor, au fost confecționate plute dirijate pe cabluri. Pentru aprovizionarea ritmică a punctelor de construcții, materialele sunt transportate cu tractoarele pînă la locurile accesibile. De aici, oamenii le urcă pe înălțimi cu ajutorul cailor. Eforturile sporite s-au reflectat în rezultatele economice obținute : în ultimele zile, în condiții deosebit de grele, sarcinile de plan la extracția minereurilor neferoase au fost îndeplinite. La secția Ostra s-au extras, peste prevederile planului, 1.000 tone de barită. Iaimaginea de față îl prezintă pe unul dintre membrii acestui colectiv, Gheorghe Rădăcină, strungar, fruntaș în producție portante depășiri s-au înregistrat și la Uzina de preparare a minereului de la Tainița. In zona Iacobeni, muncitorii de la exploatările de mangan au obținut, de asemenea, însemnate sporuri de producție peste plan , 100 tone carbonat prăjit și 20 tone de concentrat special. Acumularea acestor mari energii umane și roadele materiale obținute intră în sfera înaltei responsabilități de care oamenii muncii din țara noastră dau dovadă în aceste zile. Acum, cînd întreaga țară se află, cu gîndul și cu fapta, alături de cei care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, în unitățile economice se depun eforturi sporite pentru a elimina pagubele, pentru a se asigura realizarea integrală a planului de stat. Aportul colectivului de muncă de la Uzina de reparații auto din Suceava constă în redarea în circulație, într-un timp cit mai scurt, a mijloacelor de transport atît de mult solicitate în zonele calamitate. ■ ■ [UNK] [UNK]Bl (Urmare din pagina I) fost pustiit. Tot ce agonisiseră acești oameni timp de o viață acum plutea în undele urii colorate ale mării dezlănțuite. In furia lor, apele au rupt masivul pod de beton de pe șoseaua națională Dej - Bistrița, creînd un imens pericol pentru satele situate în aval. Deși s-au luat măsuri de prevenire, totuși peste 19.000 de ha. au fost inundate, fiind compromise semănăturile și distruse numeroase locuințe. Este greu de descris tot ce am putut vedea în acele zile la Dej și Gherla. Cuvintele nu pot să redea întreaga durere. DIMINEAȚA ACEEA DE NEUITAT Voi da cîteva secvențe care m-au impresionat : trei oameni din Dej despre care acum se vorbește ca despre eroi - farmacistul Traian Ral, fierar-betonistul Gavril Costin și un elev dintr-a XII-a a Liceului „Andrei Mureșanu", care, cu ajutorul unei bărci, au salvat aproape 250 de oameni. Au tras la rame de la ora 8 dimineața pînă la 9 seara, l-am întrebat ce i-a determinat să facă această faptă ? „Nimic, trebuia". De fapt ei nici nu știu că 250 de oameni se vor mulțumi de acum înainte toată viața. Nu se vine să creadă că au fost în stare de așa ceva ... Ieri și azi, Dejul, Gherla și celelalte localități din județ și-au reluat activitatea, unele cu întreaga capacitate, altele parțial, apele fiind intrate în matca lor, începe munca harnică de refacere, de recuperare. Zilnic, in sprijinul sinistraților oamenii aduc sume de bani, haine și alimente. Pînă în ziua de 21 mai, clujenii depuseseră în contul 2.000 peste 220 de mii de lei. Joi, Consiliul popular al județului Ilfov a trimis gratuit 4 camioane de legume proaspete. Brigăzi de uteciști, studenți și alte categorii de oameni ai muncii, echipe de specialiști au fost trimise la Dej pentru a ajuta la refacerea străzilor, a căilor ferate, pentru a repara utilajele, a reda producției cît mai repede locurile de muncă și secțiile întreprinderilor grav afectate. In acest mod, ei răspund chemării adresate de partid, de Frontul Unității Socialiste, reliefînd spirit de înalt umanism și un fierbinte patriotism. La Dej au murit 6 persoane. Pagubele materiale în județul Cluj sunt evaluate la peste 300 milioane lei. Dar poporul nostru, destoinicia și hărnicia prin sa, este hotărît să refacă tot ceea ce stihiile naturii au zdrobit. Patriotismul ce-l animă îi dă forța și siguranța în viitorul frumos al patriei. Prin eforturi deosebite, planul operativ de acțiune se transformă în lapte (Urmare din pagina 1) se, 239 de roți dințate, axe, role. Alte piese le-am livrat Fabricii de geamuri din Tîrnăveni, care a fost lovită greu de furia apelor. Acum pregătim — se află în stadiu destul de avansat — piese de schimb pentru Fabrica de cărămizi „Mureșeni", de lingă Tîrgu Mureș, pentru Fabrica de ciment din Turda. Nu cunoaștem nevoile imediate ale întreprinderii de prefabricate din Deva. Cînd am vorbit cu ei, unitatea era sub apă... Aș vrea să precizez că piesele pe care le-am livrat, ca și cele pe care urmează să le expediem zilele acestea, aveau termen de execuție, majoritatea, în trimestrele III și IV. Am făcut un efort. Nu noi, cadrele tehnice, ci muncitorii. E rezultatul lor. .. Hotărîrea colectivului, izvorîtă din înaltul său spirit patriotic, de a participa, cu toate posibilitățile, la micșorarea pagubelor pricinuite de calamități este ilustrată și printr-un alt fapt. Angajamentul inițial a fost suplimentat cu mai mult decit dublul. In loc de o producție suplimentară de 2 milioane lei, se va realiza, prin voința oamenilor, prin hărnicia și eforturile lor, o producție suplimentară de 4,5 milioane lei. Și cuvîntul va deveni faptă. Ne-o dovedesc faptele cotidiene care se petrec în această tînără cetate a metalului. Inginerul Vasile Joldea, metalurgul șef, afirmă, la muncitori : „Avem referindu-se oameni buni, înțelegători". Sigur, făcînd această apreciere, sintetizare a multor fapte, metalurgul șef se gîndește la formatorii Vasile Macovei, Mihai Sauciuc, Octavian Pobăilă și ceilalți care, în aceste zile, cînd se așteaptă din partea colectivului un răspuns operativ, concret, au executat, într-o singură noapte, depunînd eforturi deosebite, aplicînd o altă tehnologie, 12 forme, în loc de 4, cîte de fapt se execută în mod normal. Ori, poate, se gîndește la George Ciornei, șef de echipă, și la Radu Năsăudeanu, formatori, care, în condițiile lipsei bioxidului de carbon, atît de necesar pentru desfășurarea normală a turnării, au muncit neobosit spre a experimenta și aplica o nouă tehnologie. Cu toții trăiesc, acum, satisfacția că eforturile lor au dat rezultatele scontate, că au rezolvat probleme tehnice urgente, îndeplinirea exemplară a planului, înfăptuirea angajamentului, acum substanțial majorat, fac obiectul altor acțiuni. Ele urmăresc aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă cu materiale necesare, astfel ca timpul să fie utilizat deplin, eficient. Cele mai mici „dereglări" din mecanismul organizării sînt eliminate operativ. Funcționarea normală a utilajelor este asigurată prin intervenții prompte, atît ziua, cît și noaptea. Toate acestea urmăresc asigurarea urgentă a pieselor de schimb solicitate de fabricile care au suferit mari pierderi de pe urma inundațiilor, obținerea unei producții suplimentare în scopul diminuării pagubelor înregistrate în economia țării. Vatra Dornei. Zi calmă, de mai, zi de muncă intensă pentru cetățenii din acest oraș și din comunele din zonă, care s-au aflat, pînă nu de mult, într-o dramatică încleștare cu forțele naturii dezlănțuite. Apele Bistriței și Dornei s-au retras în vechea matcă. Toate forțele sînt mobilizate, acum, la acțiunea de refacere a ceea ce a fost stricat, la reașezarea frumosului acolo unde se statornicise și de unde fusese răscolit, mutilat și chiar înlăturat, dus de puhoaie. Răspunzînd prin fapte la chemarea partidului și statului, la vibrantul apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și la chemările organizațiilor de masă și obștești, muncitorii, inginerii, tehnicienii din fabrici, toți salariații din întreprinderi și instituții, crescătorii de animale din oraș și din comunele din jur, intelectualii, întreaga populație din Țara Domelor se dăruie pentru tămăduirea rănilor provocate de calamități, pentru desfășurarea normală a vieții economice și sociale, pentru sporirea contribuției la efortul general consacrat îndeplinirii și depășirii planului, recuperării pagubelor. Emoționant este spiritul de umanitate, manifestat prin donările pe care oamenii le fac pentru formarea fondului de ajutorare, pentru refacerea obiectivelor economice afectate de calamități, pentru ajutorarea oamenilor loviți de inundații. Mai mult ca oricînd, într-o impresionantă unitate, mulțimea oamenilor apare ca un singur om, ca un singur tot care răspunde cu hotărîre și abnegație comandamentelor majore lansate de partid. In scurt timp, cifrele reprezentind contribuția Țării Domelor au depășit ordinul sutelor de mii nu numai în angajamente, ci și în fapte. Joi, numai orașul Vatra Dornei se înscria cu un angajament bănesc de 540.000, din care peste 400.000 lei intraseră deja la fondul special de ajutorare. La rîndul ei, comuna Dorna Candrenilor una dintre localitățile care ea însăși a avut de suferit de pe urma inundațiilor — s-a angajat să contribuie cu 220.000 litri lapte de vacă, 1.000 kg. caș de oaie, cu alte produse și însemnate sume de bani, toate valorînd aproximativ 750.000 lei. Deosebit de semnificativă este participarea tuturor crescătorilor de animale din zona Dornelor, printre care se numără și cei din comunele Panaci, Șaru Dornei, Iacobeni, Poiana Stampei, Crucea, Cîrlibaba ; pe lîngă suplimentarea simțitoare a contractelor inițiale, ei s-au angajat să doneze 326.000 litri de lapte, 1.500 kg. caș de oaie, 325 păsări, 6.500 kg. de cartofi, 300 mc. material de construcție etc. Dincolo de semnificația unor cifre, ca aceea de 220.000 litri de lapte donați de o singură comună — Dorna Candrenilor —, se află măreția omului, a omeniei ce caracterizează din totdeauna poporul român. Faptele și gesturile oamenilor din această parte a județului sunt nenumărate. Este greu să le consemnezi pe toate, este dificil chiar să le selectezi pe Cele mai semnificative dintre ele. Deunăzi, am participat la ședința lărgită a biroului executiv al Consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste din Dorna Candrenilor, la care oamenii s-au angajat să doneze câte 100 litri de lapte de la fiecare vacă, ceea ce la nivel de comună, a însemnat acea cifră totală menționată mai sus. Propunerea - angajament a venit din partea comunistei Ruxandra Bodea, care a adăugat că soțul ei donează și pensia pe două luni, iar împreună, este un rînd de haine. Și ceilalți care au luat cuvîntul - Leontina Ungureanu, Maria Pascaru, Gheorghe Gheorghieș, Mihai Carp, Petru Cocorean, Mircea Pascaru etc. — au susținut propunerea făcută, venind cu noi angajamente privind munca productivă și propria contribuție la ajutorarea sinistraților. Sunt nume care se înscriu pe filele cărții solidarității umane, alături de ale acelora care, în luptă cu valurile distrugătoare, cu o săptămînă în urmă, salvaseră vieți omenești și bunuri din casele inundate : Alexandru Nedelea, Dumitru Nedelea, Iordache Bodea, Dumitru Roștior, Ion Todașcă și atîția alții. — Și la noi au fost calamități, dar nu ca în alte județe ale țării - spunea Ruxandra Bodea. Trebuie să ne adunăm forțele, să refacem ceea ce a fost distrus, dar să și contribuim la ajutorarea acelora care au fost greu loviți de calamități. Chem pe toți crescătorii de animale din comună să-și suplimenteze contractele și să doneze cîte cel puțin 100 litri lapte de fiecare vacă. Contribuția noastră preciza Gheorghe Gheorghieș, de la șantierul din Dorna Candrenilor al întreprinderii de construcții forestiere, înseamnă peste 163.000 lei — cite o zi din salariu, lunar plus 100.000 lei prin efectuarea, în luna mai, timp de două zile — duminici —, a unor lucrări gratuite la refacerea căilor de acces, la care vom adăuga realizarea, peste plan, a 4 km. de drum și predarea, înainte de termenul contractual de execuție, a 5 km. de drum, ca și depășirea planului valoric cu 300.000 lei și reducerea prețului de cost cu 1,5 la sută. Intr-o adunare asemănătoare, la Panaci, crescătorii de animale s-au angajat să doneze 30.000 litri de lapte. Auzind că-i vorba de o ședință în care se discută despre organizarea acțiunii pentru recuperarea pagubelor provocate de calamități, numeroși cetățeni din comună — vreo 120 - au venit și ei. In cuvinte simple, mulți dintre aceștia și-au exprimat sentimentele de omenească grijă celor sinistrați, pentru ajutorarea contribuind cu bani, diferite produse alimentare, obiecte de îmbrăcăminte și de uz casnic. Notăm doar spusele cîtorva : Petru Negrea : „Pe lingă cei 5.000 litri de lapte contractați inițial, eu voi livra încă 1.000 de litri, iar pentru ajutorarea sinistraților donez laptele dintr-o zi în fiecare lună, 50 kg. de cartofi și 100 lei la contul omeniei — 2000". Petru Ungureanu : „In afară de o zi din salariu, lună de lună, mai donez 120 litri lapte de vacă, 100 de ouă și 200 lei la contul 2000". Maria Bordei : „împreună cu soțul, dăm cîte o zi din salariul lunar, plus 50 kg. de cartofi, 40 litri de lapte, 2 păsări, o haină groasă pentru iarnă, două haine de vară. Personal mă angajez ca, împreună cu alte gospodine, să contribui la confecționarea a două - trei plapome, care să fie donate sinistraților". La rîndul lor, crescătorii de animale din comuna Șaru Dornei, care au cel mai mare contract de lapte din zonă - 2.430.000 litri - s-au angajat să suplimenteze cu 80.000 litri prevederile inițiale și să doneze 20.000 litri pentru fondul de ajutorare. Luca Ciornei, Petru Iordache, Valentin Popescu sînt cîțiva dintre cei care au luat cuvîntul în ședința lărgită a biroului executiv al Consiliului comunal al Frontului Unității Socialiste și au venit cu angajamente emoționante, demnîndu-i pe toți cetățenii însă procedeze la fel. Aflînd despre hotărîrea crescătorilor de animale din zonă, colectivul de muncă de la „Industria laptelui" Vatra Dornei, într-o ședință deschisă a organizației de partid, ținută în după-amiaza aceleiași zile, s-a angajat, printre altele, să preia și să prelucreze gratuit - în zilele de duminică cei 3.260 hl. de fapte pe care-l vor dona locuitorii comunelor din jur. Prezent la adunare, tovarășul Tudor Done, secretar al Comitetului județean de partid, a apreciat eforturile, inițiativele și angajamentele salariaților de la această întreprindere, subliniind că ie se înscriu pe fondul solidarității umane manifestate la scara întregii noastre națiuni socialiste, exprimîndu-și încrederea că toate prevederile vor deveni fapte. Și în alte unități economice din Vatra Dornei, colectivele de muncă, paralel cu înzecirea eforturilor pentru creșterea producției, își iau angajamente suplimentare, participă din toată inima la acțiunea de formare a fondului de ajutorare. La întreprinderea de industrie locală „Cheile Dornei", de angajamentele prevăd exemplu, depășirea planului anual la producția globală și marfă cu 2.100.000 lei, plus un substanțial ajutor în ape minerale acordat sinistraților. Numai pînă în ziua de 20 mai, varsămintele la bancă ale U.E.S.S. Iacobeni, pentru fondul de ajutorare, totalizau aproape 95.000 lei. La rîndul lor, meșteșugarii de la cooperativa „Dorna“ au și trimis la U.J.C.M. Suceava 43 de plapome, 162 de cămăși bărbătești de diferite mărimi și 43 de pijamale, a căror contravaloare o acoperă prin contribuție personală. Cei peste 100 de pensionari din oraș, cu prilejul unei adunări generale a C.A.R., au hotărit să doneze pensia pe o zi în fiecare lună, plus suma de 5.000 lei ce li se cuvenea ca premii salariaților C.A.R. Intr-o discuție purtată cu Ioan Cimpoeșu, secretar al Comitetului orășenesc al U.T.C. Vatra Dornei, acesta ne-a relatat numeroase fapte ale uteciștilor, ale detașamentelor de tineri care se pregătesc pentru apărarea patriei, atît din perioada inundațiilor, cît și din zilele cînd s-a trecut la acțiunea de refacere, de înlăturare a mîlului din incintele întreprinderilor sinistrate, de recuperare a unor bunuri. Am notat nume de tineri ca Ilie Popovici, Filaret Marga, Ioan Havrici, Mihai Catarij, Petru Nicoară, Teodor Șușcă și Daniliuc, care au dat Gheorghe dovadă nu numai de hărnicie și înaltă răspundere civică, dar și de curaj și abnegație. Printre altele, tinerii din oraș au hotărît să strîngă 15 tone de fier vechi, 2.000 kg. de plante medicinale, 2.000 de sticle și borcane, 3.000 kg. de maculatură, a căror contravaloare s-o doneze sinistraților. Tinerii de la liceul din localitate au solicitat și preluat - spre amenajare și întreținere - străzile Schitului, Podul Verde și Chilia, precum și spațiul verde din fața întreprinderii forestiere, care au fost afectate total de inundație. Angajate plenar în munca de înlăturare grabnică a urmărilor catastrofalei calamități ce s-a abătut asupra patriei noastre, masele de cetățeni din Țara Domelor înscriu în cronica de neuitat a acestor momente eroice, cifre și fapte care poartă însemnul măreției omului cu o conștiință înaintată. DUMITRU TURTA DINCOLO DE SEMNIFICAȚIA CIFRELORMĂREȚIA OMULUI J. r V i Y