Zori Noi, iunie 1970 (Anul 23, nr. 6983-7007)

1970-06-30 / nr. 7007

Proletari din toate țările, unu­l--*ț-------------r-------'"''T'-'---------1 Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7007 marți 30 iunie 1970 4 pagini 30 bani Solemnitatea de la Consiliul de Stat cu prilejul „Zilei învățătorului“ Cu prilejul „Zilei învăță­torului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării u­­nor titluri și ordine ale Re­publicii Socialiste România. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nico­­lae Ceaușescu, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fa­zekas, Manea Mănescu, Du­mitru Popescu, Leonte Rău­­tu, Miron Constantinescu, pre­cum și Miron Nicolescu, pre­ședintele Academiei Republi­cii Socialiste România, Mir­­cea Malița, ministrul învăță­­mîntului. In semn de prețuire a per­sonalului didactic pentru ac­tivitatea meritorie in dome­niul instruirii și educării ele­vilor și studenților și a con­tribuției aduse la dezvolta­rea învățămîntului și cultu­rii din patria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință emerit al Repu­blicii Socialiste România" to­varășii : Ștefan Bălan, Ale­xandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipes­­cu, Teodor Gom­a, Meridel Haimovici, Caius Iacob, Va­sile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didac­tice le-au fost acordate titlu­rile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socia­liste România", „învățător e­­merit al Republicii Socialis­te România" și „Educatoare emerită a Republicii Socia­liste România". Cu același prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Re­publicii Socialiste România", clasa a 11-a, profesorului u­­niversitar Cristofor Simiones­­cu și „Ordinul Muncii", clasa a II-a, tovarășilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Pușcașu, învățătorului Arnold Rommer și prof. univ. Dimi­­trie Todoran. Din rândul celor decorați au luat cuvîntul acad. Re­mus Răduleț, profesor la Institutul Politehnic „Gh. Gheorghiu - Dej" din Bucu­rești, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Iz­sák, inspector general al In­spectoratului școlar al jude­țului Covasna, și prof. Ion Ciulacu, directorul Liceului „Ion Slavici" din Panciu, ca­re și-au exprimat sentimen­tele de adîncă mulțumire pentru grija ce o poartă partidul și guvernul școlii și corpului didactic, pentru înal­tele distincții primite. In încheierea solemnității, primit cu entuziaste aplau­ze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Secretarul general al par­tidului, ceilalți conducători de partid și de stat care au participat la solemnitate s-au întreținut apoi, într-o atmos­feră caldă, tovărășească, cu cei decorați. (Agerpres). Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincții și ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noas­tre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învăță­torului, tuturor cadrelor didac­tice din țara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiție să sărbă­torim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bi­lanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și comunismului. Intr-adevăr, să fim mulțumiți de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tinere­tului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învățămîn­­tului ; de altfel, sintem­ la înche­ierea anului școlar și se cunosc în linii generale rezultatele, care - așa cum am spus - sunt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a mun­cii pe care o depun cadrele di­dactice ; ele sunt, totodată, ex­presia atitudinii serioase, a exi­genței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cit mai temeinic co­morile științei și culturii înain­tate. Am putut să constatăm a­­ceastă atitudine înaintată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catas­trofale, în multe județe a trebuit să facem față unor serioase gre­utăți. In aceste condiții, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toți oamenii muncii, înțele­­gînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria față de patrie, datoria de a acționa ferm, unit, sub conducerea par­tidului, pentru învingerea greu­tăților. Unanimitatea cu care ti­neretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor - au răspuns chemării partidului și au acționat în aceste împreju­rări constituie o dovadă grăi­toare a rezultatelor activității educative a școlii noastre, iată de ce, cu atît mai mult, țin să adresez în această zi mulțumiri tuturor acelor care și-au înde­plinit și își îndeplinesc datoria față de țară, față de popor, față de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoașteți perspectivele dez­voltării României socialiste în ur­mătorii ani. înfăptuirea progra­mului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate îm­ patria noastră va cere în con­tinuare eforturi serioase ; nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condițiuni acest vast program. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcția societății socialiste și comuniste nu se poate face decît pe baza celor mai avansate cu­ceriri ale științei și tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorilor școlii - începînd de la educatoare pînă la profesori universitari,­­— vă revine sarcina de a asigura formarea și instruirea în spirit a cadrelor de mîine acest ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de ab­negație, multă răbdare­­ și, în același timp, energie, exigență, pasiune, spre a face din tinere­le vlăstare ale țării buni con­structori ai socialismului, buni ce­tățeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălțarea și fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eliberarea țării, cadrele didacti­ce au înfăptuit întotdeauna cu consecvență politica marxist - leninistă a partidului nostru; sin­tem­ convinși că și în viitor ele vor munci cu abnegație și dă­ruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducîndu-și contribuția la realizarea programului de dez­voltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanen­tă atenție educării tineretului nostru in spiritul patriotismului socialist, al prieteniei și frăției dintre oamenii muncii, fără deo­sebire de naționalitate. In Româ­nia trăiesc oameni de diferite naționalități — și tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrățite, și făurirea socialismului este rezul­tatul muncii lor comune, în în­cercările grele prin care a trecut țara noastră, datorită inundați­ilor, s-au evidențiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea unitatea trainică a tuturor oa­­i­menilor muncii din patria noas­tră, fără deosebire de naționa­litate, s-a sudat și mai mult a­­ceastă unitate. Școlii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la formarea educarea întregului nostru tine­și­ret în spiritul prieteniei și frăției dintre poporul român și naționa­litățile conlocuitoare, al unității întregului popor. (Aplauze), același timp, școala trebuie să nu sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarității in­ternaționale, ale prieteniei cu popoarele țărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni, în spiritul idealurilor păcii și cola­borării ; tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale lup­tei pentru afirmarea acestor înal­te idealuri, deoarece numai în condițiuni de pace, de coopera­re pașnică între toate popoare­le, se poate asigura dezvolta­rea cu succes a construcției so­cialismului și comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă u­­rez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi și noi succese în activitatea pe care o desfășurați, multă sănă­tate și fericire. (Aplauze puterni­­nice, prelungite). Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, , începînd de săptămîna trecută, la Fălticeni, se des­fășoară, timp de aproape o lună, cursurile periodice de instruire organizate de Școa­la populară de artă din Su­ceava. Participă cadre di­dactice din județ - in­structori ai formațiilor artisti­­tice de amatori din cadrul căminelor culturale și case­lor de cultură. Pregătirea cursanților se va desfășura pe secții, bri­găzi artistice, coregrafie, teatru, dirijat. Lecțiile sunt susținute de profesori ai șco­lii populare de artă, de alți specialiști ai unor instituții de cultură și artă. La încheierea care vor avea în cursurilor, cea mai mare parte caracter practic, va fi prezentat un spectacol model realizat în timpul in­struirii.­ LA SIRET O NOUA UNITATE PRODUCTIVĂ ȘI PEISAJUL MISTRIAL AL JUDEȚULUI Sîmbătă după - amiază, în prezența unor reprezentanți ai organelor județene și locale de partid și de stat, a direcției județene de conducerii industrie locală, a întreprinderii metalurgi­ce de industrie locală din Ră­dăuți, a unui mare număr de ce­tățeni, orașul Siret a găzduit o premieră industrială : inaugura­­­­rea oficială a unui nou obiectiv de producție — Sectorul nr. 4 Si­ret al I.M.I.L. încadrată firesc în realitățile politicii de industrializare sus­ținută a patriei, dovadă con­cludentă a grijii permanente pentru dezvoltarea fiecărui colț de țară, noua unitate producti­vă confirmă, în același timp, prin însăși apariția sa, avanta­jele reorganizării teritorial - ad­ministrative, care a creat ca­drul cel mai propice deplinei valorificări a resurselor umane și materiale locale, permițînd a­­firmarea inițiativelor în această direcție, spre sprijinirea eficien­tă și operativă a propunerilor venite din mase. Acestor idei din cuvîntul său, tovarășul Vincențiu Zielonka, secretarul comitetului­ orășenesc de partid, primarul o­­rașului, le-a adăugat expresia sentimentelor de recunoștință și de puternică angajare pe care le nutresc șiretenii, mulțumirile lor­­ adresate comitetului jude­țean de partid, comitetului exe­cutiv al consiliului popular ju­dețean­­ pentru sprijinul acor­dat orașului, pentru grija mani­festată față de cerințele sale. Oamenii harnici de aici, capa­bili să muncească în așa fel încît să îndreptățească pe de­plin încrederea ce li se acordă, vor ști întotdeauna să fie la înăl­țimea acesteia și a sarcinilor ce le revin pentru înfăptuirea pro­gramului de continuă înflorire, economică și socială, a patriei. Aducînd salutul comitetului județean de partid, al consiliu­lui popular județean, tovarășul Gavril Moroșanu, vice - preșe­dinte al comitetului executiv al consiliului popular județean, scos în evidență faptul că actu­a­­la secție nu constituie decît un început, promițător atît prin ela­nul cu care a pornit la drum cît și - mai cu seamă - prin pers­pectivele pe care le deschide. In această unitate s-au obținut, de pe acum, rezultate remarcabile : produsele ei au și început să cu­cerească piața internă, în pri­mul rînd datorită calității și funcționalității lor. Este vorba despre cele 74 automagazine de diferite tipuri (magazin mobil metalic pentru alimentația pu­blică - dotat cu utilaj de bucă­tărie rapidă­­, tonetă pentru comerțul alimentar, bufet, bar cu autoservire, chioșc foto - prono­sport), despre cele 46 anexe a­­tașabile destinate depozitării mărfurilor cu desfacere curentă (Continuare în pagina a lll-a) I.I.L. Fălticeni. Atelierul mecanic „1 Mai". In foto: Tînărul strungar Mihai Bernovschi controlează piesele executate PE LITORALUL ROMÂNESC Litoralul românesc, irezistibilă atracție estivală pentru zeci de mii de turiști, din țară și de pes­te hotare, a primit duminică per­sonalități de seamă : Șahinșa­hul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărătea­sa Farah. Sosirea suveranului Iranului și a soției sale a avut loc la ora 10, pe aeroportul „Kogălnicea­­nu", împreună cu oaspeții au sosit vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și mem­brii misiunii române atașate pe lîngă șeful statului iranian în timpul vizitei în țara noastră. (Continuare in pagina a IV-a) IN ACEST NUMĂR Pentru valorificarea optimă, cu maximă răspundere, a resurselor materiale și umane din agricultură PLAIURI SUCEVENE în pag. 3 OPINIA CETĂȚEANULUI SPORT SPORT ,n °*Q' 2 Vizita în țara noastră a Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr DINEU OFICIAL In onoarea președintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceau­șescu, și a­ soției sale, Elena Ceaușescu, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Arya­mehr, și împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu - Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeț, Janos Fazekaș, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniță, cu soțiile, vice­președinți ai Consiliului de Mi­niștri, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, alte per­soane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe Iranului, Ardeshiz Zahedi, și ce­­­­lelalte personalități care însoțesc pe Maiestățile Lor Imperiale în vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. in timpul dineului, care desfășurat într-o atmosferă s­a de cordialitate, Șahinșahul Moham­mad Reza Pahlavi Aryamehr și președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au toastat pentru dezvoltarea în continua­re a relațiilor de prietenie româ­no - iraniene, pentru fericirea și prosperitatea celor două po­poare. TRADIȚIONALA SĂRBĂTOARE A ȘCOLII ROMÂNEȘTI A devenit o tradiție ca, în fiecare an, la 30 iunie, să săr­bătorim „Ziua învățătorului“. De mai bine de un deceniu, poporul nostru își manifestă, în acest mod, prețuirea față de învățători și profesori, față de acei care, cu răbdare și pri­cepere, instruiesc și educă ti­nerele generații, pregătindu-le pentru viață și muncă. Este momentul să subliniem, și cu acest prilej, grija con­stantă cu care se ocupă parti­dul și statul nostru de dezvol­tarea învățămîntului, de asigu­rarea bazei materiale necesare. Sînt binecunoscute măsurile luate în ultimii ani în acest sens, între care cele referitoare la școlarizarea copiilor de la vîrsta de 6 ani, trecerea la școala generală de 10 ani, ex­tinderea învățămîntului liceal de specialitate, perfecționarea învățămîntului de toate grade­le, începînd cu cel preșcolar, cu ucenicia la locul de mun­că și terminînd cu cel superior. De asemenea, sînt binecunos­cute eforturile materiale făcu­te de stat pentru construirea de noi școli, pentru asigurarea spațiului necesar, pentru do­tarea instituțiilor de învăță­­mînt cu laboratoare și mate­rial didactic, pentru perfec­ționarea activității cadrelor di­dactice. An de an, au fost investite însemnate materializării fonduri în scopul măsurilor pre­conizate. Numai în județul nostru, în anul de învățămînt încheiat, spațiul de școlarizare s-a mărit cu 43 noi săli de cla­să, printre care s-au numă­rat școlile generale cu cîte 8 săli de clasă din Siret, Fălti­ceni, Baia, Frumosu. Totodată, s-au dat în folosință noul local al Grădiniței de copii nr. 8 din Suceava și cel al Căminului de copii din Gura Humorului. Școlile și laboratoarele au fost dotate cu mobilier și material didactic în valoare de aproape 5 milioane lei. Cheltuielile fă­cute de stat pentru acordarea gratuită a manualelor, pentru acordarea burselor și comple­tarea bibliotecilor din școli s-au ridicat la suma de peste 13 milioane lei. In toamnă, la deschiderea noului an școlar, elevii din multe alte locuri ale județului vor avea la dispozi­ție noi școli sau săli de clasă. A crescut simțitor și numă­rul cadrelor didactice califica­te, atît prin încadrarea celor 255 de absolvenți ai liceelor pedagogice, institutelor peda­gogice și universităților, cît și prin completarea studiilor de către o parte dintre suplinitori. (Continuare in pagina a lll-a) SIMPOZIONUL Jolul și locul educatorului in procesul de modernizare a învățămîntului“ Duminică, la Institutul peda­gogic de 3 ani din Suceava, a avut loc simpozionul județean de referate și comunicări metodico­­științifice pe tema „Rolul și locul educatorului in procesul de mo­dernizare a învățămîntului". După sesiunea științifică a ca­drelor didactice de la institutul pedagogic sucevean și cea orga­nizată de către Comitetul jude­țean pentru cultură și artă și Consiliul județean de îndrumare pentru ocrotirea naturii, simpo­zionul inițiat de către Uniunea sindicatelor din învățămînt și cul­tură și Ministerul Invățămîntu­­lui, organizat de către Inspecto­ratul școlar județean, Consiliul județean al sindicatelor și Casa corpului didactic din Suceava, se înscrie ca o nouă manifesta­re de prestigiu. La simpozion au luat parte nu­meroase cadre didactice din în­­vățămîntul superior, de cultură generală, profesional și tehnic, invitați din județele Bacău, Bis­trița, Botoșani și Neamț. Au participat tovarășii Arsenie Velicu, membru al biroului Co­mitetului județean Suceava al P.C.R., șeful secției propagandă. Ion Tărniceriu, membru al birou­lui Comitetului județean Sucea­va al P.C.R., președintele Consi­liului județean al sindicatelor, re­prezentanți ai organelor munici­pale de partid și de stat, ai Co­ (Continuare în pagina a lll-a) Aspect din timpul simpozionului In timp ce totul se desfă­șura fără piedici, în timp ce își trasa pe diagrama istoriei sale traiectoria ascendentă în­cepută în urmă cu opt ani. Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului din Suceava a fost, dintr-o dată, zdruncinat de incertitudine. Certitudine, îndoială, certitudi­ne - aceasta este, exprimată lapidar, istoria succesului pe care, de curînd, și l-a înscris, în cartea sa de aur, marele combinat. Succesul acesta poartă un nume simplu : în­deplinirea planului de produc­ție pe primul semestru al a­­nului, cu cîteva zile înainte de termen. Pare simplu, obișnuit. Atît de mult ne-am deprins cu asemenea vești încît, uneori, nu le reținem, deși, întotdeau­na, ele ne vin cu tot atîtea invitații la meditație, la cer­cetarea intimității lor tulbură­toare. Ce înseamnă, pentru combinatul sucevean, aceste cî­teva zile furate calendarului producției, ce univers drama­tic se ascunde în cutele ne­văzute ale unei astfel de știri ? In primele patru luni ale anu­lui, părea că nimic nu va pu­tea împiedica sau încetini rit­mul muncii, ascendența ce continua de mult. Iată însă că țara noastră a fost lovită de inundații catastrofale, care au provocat perturbații grave în aproape toate ramurile econo­miei naționale, înscris în cir­cuitul economic al țării, com­binatul de la Suceava n-a fost nici el ocolit de vitregiile na­turii. Exploatări forestiere de­vastate, fabrici de cherestea care au trebuit să-și întrerupă producția pentru mai multe zile, mari greutăți în aprovizio­narea cu materii prime și ma­teriale — iată doar enunțul su­mar al obstacolelor care s-au interpus între proiecte și rea­litate. In clipele acelea, certi­tudinea, liniștea au început să se clatine. N-a fost, însă, decît o clipă fugară, o mică pauză de chibzuință. Din cli­pa următoare, miile de oameni ale acestui combinat au știut ce au de făcut, au știut că există în­ființa lor mari resur­se, în stare să readucă totul pe făgașul normal. O luptă dramatică s-a declanșat a­­tunci. Sigur, n-a fost vorba de o luptă cu vîltorile, ci una de mai lungă durată și, poate, mult mai grea, pentru resta­bilirea echilibrului productiv zd­runcinat. Discutînd acum cu Vasile Sava, directorul general al combinatului, am încercat să pătrund dincolo de aura fes­tivă a succesului care-i bucu­ră acum pe oamenii combina­tului. Știind că dincolo de aura aceasta se află secvențe dure de muncă, înfruntări cu situații deosebit de grele, i-am cerut directorului general să definească lucrul, poate greu de definit, care a condus către reușită munca acestor oa­meni. — In primul rînd — spune - este vorba de o trăsătură morală a oamenilor noștri. Ea s-ar putea numi devoțiune, spirit știință patriotic, o înaltă con­muncitorească. E o trăsătură la care, în mod co­rect, ne gîndim mai puțin, deși există și se manifestă tot timpul. A existat însă acest moment greu. El a făcut ca însușirile oamenilor noștri să se manifeste exploziv și să ne dea sentimentul tonic al sigu­ranței că putem să ne bizuim, fără nici un fel de rezerve, pe forța lor morală în orice îm­prejurări. In aceste zile în care noi ne aflam într-o situație proastă, în timp ce încheierea primului semestru se apropia, oamenii au muncit cu o îndîr­­jire de neînchipuit. Produc­ția noastră este organizată pe fluxuri tehnologice continui. Dacă un singur post de lucru nu se înscrie în ritmul gene­ral, efortul întregului flux — și sunt acolo sute de oameni - este zădărnicit. N-am avut asemenea cazuri. Dimpotrivă. Pentru ca la montaj să ajun­gă toate piesele necesare u­­nei producții sporite, care să fie încheiată și intrată în ma­gazie în aceeași zi, oamenii, sute și sute, n-au plecat acu- MIHAI CARANFIL (Continuare în pagina a lll-a) REPORTAJ UN CONSENS AL VOINȚEI

Next