Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)

1970-07-15 / nr. 7020

ZORI NOI IN PAGINA 2 De nouăzeci de mii de lei neobrăzare Atît valorează, adunate conta­­bilicește — adică, dacă e vorba să fim exacți, 91.491­­ lei - dato­riile către asociațiile de loca­tari ale unor așa - ziși cetățeni care, de luni ori de ani, „uităm­ că beau apă, că primesc căldu­ră, că au și obligații, nu numai dreptul de a reproșa micile ori mărite defecțiuni, reate ori ima­ginare. Datoriile unora — pentru că investigațiile noastre n-au re­ținut decit pe acei dintre răii platnici ale căror debite depă­șesc mia de lei (cei „sub" se nu­mără, din păcate, cu sutele), a­­dică „doar" 47 de nume ; cal­­culînd, rezultă că datoria se ri­dică, în medie, cam la 1.950 lei pe apartament, ceea ce dezvă­luie întîrzieri, tot medii, de cir­ca 10 - 11 luni. I se poate întîmpla oricui ce­va care să-l împiedice, o lună ori chiar două, să treacă pe la asociație pentru a-și achita o­­bligațiile , dar Ioan Sava și Gheorghe Lefter, ambii din blo­cul B, Aleea Nucului, n-au mai făcut-o de 17 - 18 luni : primul datorează 4.314 lei, al doilea 5.271 lei — la concurență cu Be­none Iovu (A 6, Mărășești - 3.633 lei), Alexandru Oancea (A 2, Ștefan cel Mare — 2.058 lei), Mihai Ghiuță (D 2, Mără­șești - 2.552 lei. Poate interve­ni, în bugetul lunar al oricui, un dezechilibru temporar, care să determine ori privarea de anume cheltuieli, ori amînarea — cu bună credință — a onorării unei datorii ; dar Ștefania Păstrăv (A 4, Tipografiei) este o persoa­nă care-și ignoră, de peste 18 luni, obligațiile elementare (a­­junse la 2.571 lei), în mod vizi­bil nestînjenite de „probleme" financiare. La fel ca la Elena If­­timovici (Aleea Pinului - 1.552 lei), ca la Aurel Tabarcea (bloc ), Alexandru cel Bun - 1.951, a­­dunați din toamna lui 1­ 968 și pînă acum, cu toate că e vorba despre o singură persoană), ca la Gheorghe Meșteriuc (­ 4­­ proprietate personală 1­­, 2.269 lei, restante pe 17 luni), ca la mulți alții, dintre care nu tre­­­buie uitat Mircea Onofrei (Ale­ea Nucului, 12 — 2.510 lei), cu „amnezia" sa de ". . . 14 luni. Am crezut, mai întii, că aso­ciațiile de locatari nu depun destulă insistență în recuperarea debitelor (deși simpla apariție, lunară, pe tabelele afișate în vă­zul tuturor vecinilor, a unor a­­tare restante, reprezintă — pen­tru bunul simț, desigur - un impuls cum nu s-ar putea mai... antrenant). Dar ne-am înșelat , ne-au fost arătate acte de tri­mitere în judecată (asociația nr. 3), somații, avertismente, ni s-au relatat cazuri cînd împuter­niciților locatarilor, veniți acasă la recalcitranți, li s-a închis ușa în nas. Cîteva nu­me : Constan­tin Bejenaru (3 Martie - 2.184 lei), Constantin Călin (A 9, Mă­­rășești-2.338 lei, plus o tristă ce­lebritate alimen­tată de scanda­lurile pe care le provoacă aido­ma vechiului oas­pete al „Contra­punctului", Vasile Bordei ( 11, Mărășești — 1.402 lei), Du­­­mitru Sfichi (H 2 — 1.137 lei, cu toate că-s doar două persoane), Mandița Caluțchi (3 B. N. Băl­­cescu — 1.169 lei). Asociațiile de locatari, dacă au greșit cîndva, au făcut-o atunci cînd, animate de înțelegere și de omenie, au îngăduit unor asemenea inși să-și plătească fără majorări restanțele anterioare. Mulți nu s-au învățat minte — și, confir­­mînd permanentizarea năravului, se află, acum, în aceeași situa­ție, implorînd aceeași nedreap­tă (cel puțin a doua oară) fa­voare : 2.440 lei), Aspazia Lasoc (T 6 — Petre Gîlcă (H 4 — 2.415 lei, pe care-i putea „scoa­te" numai din subînchirierile de loc oficiale pe care le practică), Elena Malcinschi (cea cu „arma­ta" de pisici în apartament — B 2, Ion Vodă Viteazul — 1.850 lei). Este drept, majorările ustură. Cu cît trece mai mult timp, cu atît volumul lor se apropie­­ pî­nă ajunge să-l cam egaleze de cel al datoriei propriu-zise.­­ Nu de mult, M. B. a achitat 2.400 lei , datorie, 1.298 — ma­jorări 1.102 ! Ele, însă, reprezen­tând compensația pentru preju­diciile produse de întîrzierea plății, trebuie pretinse și încasa­­te cu toată severitatea, nu atît ca o sursă de venituri, ci mai ales ca instrument eficient de educație pentru cei cu care nu se mai poate altfel. Ilustrativ pentru du­ratele acestor întîrzieri, ieșite din limitele oricăror scuze accepta­bile, e faptul că, din totalul de­bitelor, menționat la începutul acestor rînduri, 33.268 lei (peste o treime) s-au constituit pe sea­ma majorărilor. Asul întîrzierilor. Aurel Tabarcea (20 de luni) are 1.101 lei datorie și 850 lei ma­jorări ; proporția poate servi, pentru toți „confrații" săi, drept învățătură. Ceva de învățat — și de re­mediat - au, în legătură cu te­ma, și tovarășii de la spațiul lo­cativ. Sînt frecvente cazurile cînd, tot în nu­mele unei prost înțelese omenii, răii platnici din­­tr-un loc sînt mu­tați (drept . . . sancțiune) intr-al­tul , ba, nu rareori, chiar la mai bine ! E­­lena Cazachevici (1.056 lei) și Tănase Bejenaru (1.300 lei, după ce a achitat alți 933 lei) sînt doar două exemple de aseme­nea „rezolvare". Cît costă apar­tamentele, știm , ce cheltuieli se susțin pentru întreținerea lor, ia­răși știm ; cite sacrificii materia­le face statul pentru a nu le pu­ne la dispoziție, de asemenea , aite nevoi de locuință sunt, nu mai puțin , atunci, de ce să um­plem blocurile, averea tuturor, cu astfel de locatari în perma­nență absenți de la onorarea o­­bligațiilor, și să-i mai și „ocro­tim", cînd n-o merită ? Tot spațiului locativ îi repro­șăm și existența unor . . .­xistenți, faptul că oameni­i ve­de­ multă vreme plecați din oraș figurează, în continuare, ca da­tornici : Gheorghe Sposib - 10 luni, 2.126 lei ; Ioan Dinu - 16 luni, 3.419 lei ; fotbalistul Ale­xandru Gu­mo — 597 lei, la care se adaugă, desigur, alte majorări : Vasile Ene — 4 luni, 1.078 lei ; Darie Hulban - 8 luni, 1.804 lei; Vasile Sava — 4.707 lei ! Sau apartamentele celor în cauză sunt și acum libere — ceea ce ar fi de neconceput­ — sau au fost (cum s-a întîmplat, în realitate) încredințate altora, fără a se lua toate informațiile despre că­ile pe care apucă vechiul ocu­pant, care are asupra lui o re­partiție ce trebuie predată, are obligația să dea în primire a­­partamentul, să-și reglementeze garanțiile ș.a.m.d. Este absolut necesar, tocmai pentru evitarea unor asemenea situații, ca între factorii interesați — serviciul de spațiu, I.G.O. și asociațiile de locatari - să se instaureze un circuit eficient de supraveghere, de urmărire, de consemnare a datoriilor la părăsirea unui a­­partament, de cunoaștere a nou­lui loc de muncă al datornicu­lui ; astfel, riscăm ca plecările din Suceava să se transforme­­ pentru neobrăzați, bineînțeles — in tot atîtea surse de debite ne­recuperabile. Mai mult sprijin se cere și din partea întreprinderilor și organi­zațiilor ai căror angajați sunt ceru­i ori prezumtivii evazioniști. Pentru primii, rețineri riguroase, pînă la centinuă, — nu ca în ca­zul fostului contabil șef Iacob Todiruț, care-și tot auto - amină încasarea debitului de 2.316 lei; pentru ceilalți, control : din mo­ment ce se știe că cineva ocupă un apartament al statului (i se reține, doar, chirie), e chiar atît de complicat să i se ceară ca, la lichidare, să prezinte și con­firmarea achitării tuturor datori­ilor (și ele, la urma urmei, tot din public) legate de acel a­­partement ? Ar fi doar două dintre­ căile care ar duce la „sol­­darea" contului . . . contabilului Gh. Budău (1.471 lei), al lui Osmvian Ștefu (1.732 lei), al lui Eugen Buda (10 luni, 1.349 lei) — mai cu seamă că acesta din urmă a ocupat și ocupă și munci care nu-i îngăduie un astfel de comportament. S-ar găsi și leac pentru aroganța lui Vir­gil Teodorescu, posesor de auto­turism, care datorează, pe 17 luni, 2.528 lei și răspunde celor ce-l „sîcîie" cu stăruințele : „n-aveți decit să mă scoateți din casă, dacă puteți !". Cum ar fi vremea, și cazul, să se poată și așa ceva. După cum ar fi timpul ca oamenii în toată firea care sînt „copiii" unor pensionari să priceapă că, stînd cu dînșii în casă, au măcar obligația, nu numai legală, de a nu lăsa toate cheltuielile pe seama pensiei bătrinilor, dacă nu vor să ne jus­tifice cum nu se poate mai bine „marfa" din titlu , spre care a­­tragem atenția tuturor celor po­meniți ori nu în aceste rînduri, scrise — oricît ar părea de ciu­dat — cu multă tristețe , pentru că vorbesc despre fapte care, mai ales în aceste zile de dă­ruire totală, înjosesc ceva ce se numește omenie. SORIN ȘTEFANESCU SECVENȚE ÎN CENUȘIU Contra­punct ULTRAJ DE NOAPTE In timp ce-și efectua serviciul de pază în par­cul central al municipiu­lui Suceava, sergentul ma­­jor de miliție Mihai Pă­­duraru a fost ultragiat cu violență de trei păsări de noapte : Ioan Corsei, Eu­gen Corsei și Ileana Gri­­goreanu. Respectivii cân­­tau cu toată gura pe stra­dă și omul ordinii le-a a­­tras atenția. Femeia. . . cu harțag , aduce injurii milițianului. In timp ce a­­cesta o legitima, toți trei s-au repezit asupra lui, lovindu-l brutal, E. C. dovedind și apucături de dulău , a mușcat de mină și ureche. Și, vorba ace­ea, fiecare pasăre pe lim­ba ei piere. Indivizii au fost arestați și judecați de urgență. Femeia a primit un an de închisoare, iar bărbații este un an și ju­mătate. GOGOȘI BOLOVANOȘI De la U.M.T.F. Turnu Severin au fost detașate 5 autobasculante pentru șantierul I.C.F. Piatra Neamț, lotul Moldova Su­lița. Le-a luat in primire șeful perimetrului de lu­cru, Gheorghe Onișoru. Să vedeți cum a început să le folosească. Recent, a dat dispoziție șoferului Ioan Orbulescu să-l trans­porte la domiciliul său din comuna Izvoarele Sucevei și de acolo la Boroaia. In mașină a încărcat un sac cu mălai. La reîntoarcere, pentru cei peste 150 km. a trecut în foaia de par­curs : „produse balastie­re“ ! Să înghită el ase­menea. . . gogoși bolova­­noși, dacă poate ! Con­trolul i-a întocmit dosar penal pentru abuz în ser­viciu, fals și uz de fals. De la mălaiul ăla a pus-o de mămăligă ! DIN NOU UN SEMNAL. DE ALARMĂ Pe șantierul depozitului întreprinderii teritoriale Suceava s-a produs un accident mortal de mun­că. Victima a fost munci­torul instalator Ioan Țur­­canu. Scripetele cu a­­jutorul căruia ridica ma­teriale, nefiind bine fi­xat pe acoperiș, s-a prăbușit și l-a lovit în cap pe lucrător. Omul a încetat din viață la spital. Trebuie arătat că nu pur­­ta cască de protecție, deși o avea în dotare. Din nou, un semnal de alar­mă pentru cei investiți cu răspunderi pe linia pro­­tecției muncii 1 Rubrică realizată de­­ VICTOR MICU SEDIRITA de lucru pe tema SIGURAI­ȚEI CIRCULAȚIEI Duminică, la Casa de cultură a sindicatelor din Suceava a avut loc o ședință de lucru pe tema siguranței circulației pe drumu­rile publice. Au luat parte reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai Inspectoratului județean de miliție, conducători de uni­tăți deținătoare de parcuri auto, alți factori de răspundere din sectorul transporturilor, conducă­­tori auto. Referatul prezentat de maio­rul Gh. Popa, adjunct al șefului Inspectoratului județean de mili­ție, a analizat problemele pe care le ridică noua legislație ce reglementează circulația pe dru­­murile publice. Participanții la discuții s-au re­­ferit la diversele aspecte care se ivesc în practica lor zilnică și au făcut propuneri interesante pen­tru îmbunătățirea activității din parcurile auto. In cuvîntul de închidere a șe­dinței, tovarășul Alexandru Ma­­noliu, vicepreședinte al comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean, șeful comisiei ju­dețene de circulație, a reliefat concluziile care se desprind din analiza situației pe județ, a des­fășurării traficului rutier. Mențio­­nînd realizările obținute în acest important sector economic, vor­bitorul a insistat asupra multiple­lor deficiențe care mai persistă în activitatea colectivelor din transporturi. Dovadă stau multip­lele abateri de la normele de trafic, gravitatea unor accidente, numărul crescînd al acestora, daunele materiale care se aduc avutului obștesc în asemenea im­­prejurări. O cauză principală a acestui bilanț — a arătat vorbi­torul - o constituie starea disci­plinară deficitară din unitățile respective, slabul interes pe care îl dovedesc unele cadre tehnice, care nu controlează permanent și temeinic salariații pe care îi au în subordine. Au fost date, apoi, indicații pentru îmbunătățirea desfășurării traficului pe drumu­rile de pe raza județului, pentru prevenirea accidentelor. A urmat prezentarea unor filme documentare pe teme adecvate și, apoi, un scurt program artis­tic oferit de formația folclorică a Institutului pedagogic de 3 ani din Suceava. Foto : I. MINDRESCU O lume albă de păsări (Urmare din pagina I) tromotoare acționează zi și noapte. Puii își ciugulesc nu­trețul din benzi transportoa­re, beau apă mereu limpede din jgheaburi subțiri, auto­mate, primesc căldură de la elevete electrice. Cei mici de tot se adăpostesc sub umbre­le cu diametrul de 2 metri. Aceste umbrele sunt de fapt niște clești enorme, artificia­le, mult mai docile și mai eficace decit suratele lor cu pene. — Ce se întimplă în cazul unei defecțiuni tehnice, în­treb curios. Dacă utilajele s-ar opri cîteva ore ? — E imposibil, exclamă inginerul Chiriac. O aseme­nea defecțiune e de necon­ceput. Oamenii noștri n-ar îngădui-o. Un astfel de om pentru care neprevăzutul, defecțiu­nile tehnice, sunt de necon­ceput, e mecanicul de între­ținere Vasile Lungu. Conști­ent că perfecta funcționare a utilajelor înseamnă, de fapt, viață, mecanicul veghează la posturile cheie, la însăși ini­ma întregului complex. Ne aflăm cu adevărat în­­tr-o întreprindere modernă, într-o uzină vie. Fete tinere, în salopete albastre, au în seamă soarta a mii de păsări cărora trebuie să le poarte de grijă. Olga Burac, Aurica Duțuc, Maria Popescu își e­­xercită meseria într-un do­meniu unde, pe lângă atenție stăruitoare, pricepere, sunt necesare și anumite rezerve de gingășie. Mi se spune că au redus procentul de pier­deri cu 50 la sută, ceea ce înseamnă că au asigurat fie­care câte 700 de pui în plus, la o singură serie. Sunt pui recuperați îndeosebi în pri­mele zile, cînd organismul lor e plăpînd, cînd îngrijirea lor necesită multă migală. Recuperați prin gingășie. In preajma universului alb de păsări, ocrotit cu străș­nicie, pe care-l ghiceam în halele bine păzite și-l zări­sem doar din depărtare, m-am adresat inginerului A­­lexandru Chiriac : — Lucrați de 16 ani cu păsările. Ați condus, ca spe­cialist, diferite ferme avico­le din țară. Ce-ați putea să ne spuneți despre profesiu­nea dumneavoastră ? Șeful combinatului avicol a răspuns laconic : — E o profesiune frumoa­să, dacă o faci cu pasiune. Furnizase un nou element pentru imaginația reporteru­lui, elementul hotărîtor în bogatul alai de cifre conclu­dente. # Foto : D. HUȘANU Industria laptelui Vatra Dornei , în secția brînzeturi topite Rezultate și imperative ale activității meșteșugarilor (Urmare din pagina I) meșteșugărești." Sintem­, acum, în semestrul al doilea al anului, în plin sezon turistic. Există, în domeniul nos­tru de activitate, suficiente surse de explorat, astfel ca deservi­rea să fie nu numai îmbunătă­țită în sectoarele existente, ci să cuprindă și altele, solicitate de sezonul cald, de turiștii aflați pe meleagurile sucevene. La secții­le de prestări servicii, activitatea trebuie astfel organizată încît să asigure preluarea și cutarea tuturor comenzilor. exe­acest sens, se impune ca atelie­ra rele, secțiile să lucreze cu toată capacitatea, după un program adecvat necesității, chiar și în două schimburi, iar centrele de primire a comenzilor pentru prestări servicii să funcționeze cu orare corespunzătoare timpu­lui liber al oamenilor muncii. Sezonul turistic impune și alte obligații cooperației meșteșugă­rești din județul Suceava. Ne referim atît la organizarea re­țelei de unități de desfacere a mărfurilor - magazine, tonete, chioșcuri, bazare -, cît și la a­­sigurarea mărfurilor solicitate de turiști, de toți clienții noștri. Prin­tre clienții noștri numărîndu-se numeroși posesori de autoturis­me, atelierele auto - moto din Cîmpulung, Gura Humorului, Fălticeni și Rădăuți, stația auto­­service din Suceava au un cu­­vînt greu în ceea ce privește prestigiul cooperației meșteșugă­rești. Desigur, obiectivele ce ni le propunem nu pot fi îndeplinite fără munca conștiincioasă, de zi cu zi, a tuturor cooperatorilor, fără o atenție susținută din par­tea conducerilor cooperativelor, a uniunii județene a cooperației meșteșugărești, îmbunătățirea, perfecționarea muncii, asigura­rea bazei tehnico - materiale fac parte din preocupările orga­nelor de conducere și de plani­ficare și de realizarea integrală a acestora depinde, în mare mă­sură, îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor. Dar succesele din primul semestru a­­rată posibilitatea că și în viito, cooperația meșteșugărească din județul Suceava va fi în măsură să-și îndeplinească în mod e­­xemplar sarcinile de plan, diinci produse de calitate superioară, asigurînd deservirea la cote care să satisfacă exigențele clienților, SPORT • SPORT Atletism, etapa județeană • Participare nesatisfăcătoa­re • Rezultate inferioare celor anterioare • Un singur record personal Destul de puțini au fost atle­ții din județul Suceava care s-au întîlnit sîmbătă după-amiază și duminică dimineața pe stadionul Arini. Facem o asemenea men­țiune întrucît la cele 26 probe (15 la băieți și 11 la fete) au concurat doar 35 de atleți. A­­ceasta se explică și prin numărul redus de concurenți veniți de la Vatra Dornei, Gura Humorului, dar mai ales prin absența ne­justificată a celor de la Cîmpu­lung. Deși orașul de la poalele Rarăului are atleți cunoscuți și apreciați — amintim numai pe Adrian Stan și Nicolae Șandru­­, printr-o inexplicabilă nepăsare, aceștia nu au venit la Suceava, la etapa județeană. Dar, chiar și așa, la probele din concurs participanții au fost de valori apropiate, cu experien­ță. Aceasta se explică prin fap­tul că unii atleți au concurat la două sau chiar mai multe pro­be. Rezultatele, însă, sunt infe­rioare celor anterioare. A fost înregistrat doar un singur record personal : Gheorghe Brăescu (Su­ceava), 35,07 m, la aruncarea discului, performanță cu care a ocupat locul doi. Cîteva rezultate de la recenta etapă județeană : Fete - 100 m. plat: Eugenia Boghițoiu (Sucea­va), 13“ ; 200 m. plat : 1. Euge­nia Boghițoiu 27",4 ; 2. Stela Pisică (Vatra Dornei), 27“,9 ; 400 m. plat : Elena Boghean (Liceul agricol Rădăuți), 62",2 . 800 ,m. plat : Elena Boghean, 2'24"9 ; aruncarea greutății : Angela Gîlă (Suceava), 8,36 m. BĂIEȚI - 400 m. plat : Valentin Paiuc (Sucea­va), 53",6­­­5.000 m. : Aurel Sco­­robiuc (Suceava), 15'40 m,5 , 10 km. marș : Gheorghe Lipovanciuc (Rădăuți), 55'41 "2 ; săritură în înălțime : Doru Nistor (Suceava), 1, 65 m. ; aruncarea greutății : Viorel Munteanu (Gura Humoru­lui), 11,80 m. ; aruncarea suliței : Viorel Munteanu,­ 55,07 m. ; a­­runcarea discului, Viorel Mun­teanu 35,13 m. După cum se vede din ulti­mele rezultate, tînărul atlet hu­­morean a concurat la trei probe, cîștigîndu-le pe toate. Rezultate­le, însă, sînt inferioare perfor­manțelor stabilite de el cu prile­jul altor concursuri (60,42 m. la suliță, 14,44 m. la greutate, 38,54 m. la disc). Pentru atleții prezenți pe sta­dionul Arini, etapa județeană a constituit un bun prilej de verifi­care a pregătirii în vederea eta­pei finale ce va avea loc la Bu­curești la 19 și 20 august — ju­niorii, după care, la interval de o săptămînă, se vor întrece se­niorii. D. MIREA • SOFIA 14 (Agerpres). La Ruse a avut loc tradițio­nalul concurs de tenis între e­­chipele de pionieri ale cluburi­lor Dinamo București și Lokomo­tiv Ruse. Victoria a revenit gaz­delor cu scorul de 13-12. • ROMA 14 (Agerpres). Campionatul mondial feminin de fotbal a programat la Torino meciul pentru locurile 3-4 între echipele Mexicului și Angliei. Victoria a revenit fotbalistelor mexicane cu scorul de 3-2 (3-0). Golurile echipei învingătoare au fost marcate de Alicia Vargas (2) și Patricia Hernandez. Au asistat 4.000 de spectatori. • VENEȚIA 14 (Agerpres). înotătorul italian Fulvio Ber­­gamini (37 ani) a doborît recor­dul mondial de rezistență și de distanță, reușind să înoate timp de 33 de ore și 27 minute, a­­coperind 120 km, între Triest și Veneția. Vechiul record, deținut de argentinianul Albertondo, era de 88 kilometri. In timpul tentativei sale, Fulvio Bergamini a consumat cîteva ki­lograme de glucoză și ceai, șase kg. suc de roșii, mai multe du­zini de ouă etc. I IMPORTANT I­­V întreprinderea de industrie locală „Rarăul" din Cîmpulung angajează strungari în fier Salarizarea în acord, conform normelor și tarifelor în vigoare • MEMENTO BUCUREȘTI JOI 16 IULIE PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Muzica dimineții. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 11.05 Arii dim operete. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Concer­tul pentru pian și orchestră Jean Abs­il. 11.45 Sfatul medicului dtt 1­2.00 Recital de opră. 12.30 întâlni­re cu melodia populară și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Dragi mi-s cântecul și jocul. 14.00 Calei­doscop muzical. 14.50 Cîntece populare. 15.00 — 100 de legende românești. 15.30 Compozitorul săp­­tâmînii — Gabriel Fauré. 16.00 Ra­diojurnal. 16.20 Muzică populară. 16.50 Cintece patriotice. 17.05 An­tena tineretului. Unde facem sport ? 17.30 Muzică populară. 18.10 Orizont științific. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînia unui meloman,. 20.03 Tableta de seară de Ștefan Pascu. 20.10 — 365 de cîntece. 20.20 Argheziană.­ Frunze pierdute. 20.23 Zece melodii preferate. 21.00 Aca­să la . . . Sanda Movilă. 21.20 Mu­zică ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Ilona Moțica. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 Orchestra dirijată de George Joiovin. 23.10 întâlnire cu compozitorul N­. Mălineanu 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. IAȘI JOI 16 IULIE Program de dimineață . 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agri­cultură. 6.40 Bucurie, mîndră floa­re. 7.00 Informații și muzică. 7.59 închiderea emisiunii. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Ritmuri industriale românești. 17.45 Prelucrări de fol­clor. 18.00 în universul științei. 18.20 Pe portativul undelor — me­lodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cîntece de mase și jocuri populare. 19.30 Jazz-ul în comen­tariu și sunet. 20.00 O oră cu tine­rețea. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Concertul săptămânii . Rapsod^ pentru pian și­­ orchestră de Rahmaninov, pe o temă de Paga­nini. 21.30 Scena — emisiune de ac­tualitate teatrală... 21.45 Refrene în­drăgite. 21.59 închiderea emisiunii 1 TELEVIZIUNE ^ aam-----­ MIERCURI 15 IULIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Mi­cros­van,premieră. 18.05 Universal­­Motron. Enciclopedie pentru copii. 18.30 Actualitatea în economie Centralele industriale după un an de activitate. 19.15 Anunțuri — pu­blicitate. 19.20 — 1001 de seri. Emi­siune pentru cei mici. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Tele­­­cinemateca : „Viva Villa“. 22.05 Ora editorului : Editu­ra „Univers“ și cîteva probleme ale literaturii secolului XX. 22.30 Desene animate. 22.40 Gala mari­lor interpreți români. Elena Cer­­nei. 23.05 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile , vre­me în general instabilă, mai ales în a doua parte a intervalului. Ce­rul va fi temporar noros. Vor că­dea averse locale ele ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări tre­cătoare. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 10 și 14 grade, iar maximă între 23 și 28 grade. ST Pe ecrane MIERCURI 15 IULIE SUCEAVA: „Modern“: An­ Baba și 40 de hoți; „Tineretului“: Nu fi trist ; „Arta“: Moll Flanders; „Burdujeni“ : Sezon mort ; CÎMPULUNG : „Moldova“: Aș­teaptă pînă se întunecă; „Lu­ceafărul“: Procesul; FĂLTI­CENI : „Doina“: în fiecare sea­ră la ora 11 ; „Popular“ : Cu mine nu, madam; RĂDĂUȚI : „Flacăra“: Iubita lui Gramimia; „Unirea“ : Lovitură puternică ; VATRA DORNEI : „Dorna“: Anchetatorul din umbră; GU­RA HUMORULUI : „Lumina“ : Viridiana; SIRET : „Șiretul“: Nu vor fi divorțuri ; SOLCA: „Solca“ : Logodnicele văduve ; DOLHASCA : „Dolhasca“: Fra­ții Karamazov ; FRASIN: „Fra­sin“ : Mina cu briliante; FAL­­CĂU : „Falcan“ : Numai o sin­gură viață ; IACOBENI : „Mi­nerul“ : Feriți-vă automobilul; VAMA: „Vama“ : Regina ză­pezilor ; MOLD­O­VIȚA : „Mol­­dovița“ : Familia noastră trăs­nită. Cadru din filmul „In fiecare seară la ora 11“ ANUNȚ Grupul de șantiere - construcții - montaj Suceava Jurisconsult principal salarizat conform H.C.M. nr. 914/1968 Informații suplimentare se pot primi de la sediul întreprinderii din Sucea­va, strada Dragoș Vodă nr. 13, telefon 11821

Next