Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)
1970-08-08 / nr. 7041
ZORI NOI m pagina 2 jpDMBMBB mm mm mmt PENTRU O MAI PROMPTĂ ȘI CALIFICATĂ DESERVIRE A POPULAȚIEI Cooperația meșteșugărească a devenit necesară pentru oricare om al muncii. La aceasta contribuie multitudinea serviciilor asigurate, unele de tradiție, altele impuse de tehnica modernă, în toate orașele din județul nostru, au fost construite sau amenajate spații unde clientela este tratată așa cum se cuvine. Și, an de an, se extinde gama serviciilor, an de an cetățenii pot solicita efectuarea de prestări tot mai complexe, care cer o anumită zestre tehnică, iar meseriașilor — cunoștințe de specialitate. Dintre unitățile din municipiu amintim stația de autoservice, spălătoria și vopsitoria chimică, complexele din cartierele Ana Ipătescu, Arini, Burdujeni, în celelalte orașe au fost construite complexe sau microcomplexe. Dar ritmul de dezvoltare economico - socială a orașelor impune măsuri care să îmbunătățească necontenit prestările asigurate de cooperația meșteșugărească. Unele amănunte în acest sens ne-au fost oferite de tovarășul Samuel Kriegsman, președintele U.J.C.M. Suceava. — în orașul Suceava, ca și în celelalte orașe din județ, se află în construcție diferite obiective. Unele vor fi date în folosință, adică în producție, încă în acest an, altele în 1971. Astfel, în municipiu, lîngă noua spălătorie și vopsitorie chimică avem în construcție o tîmplărie ce va intra în producție încă în cursul acestui an. Pentru anul 1971, noua tîmplărie are un plan de 4.000.000 lei. Mobilă — solicitată de localnici, dar și pentru export — diferite obiecte de uz casnic vor fi executate la noua unitate. Pe strada â Noiembrie, din fonduri centralizate, construim un imobil cu cinci nivele. La parter se vor amenaja diferite secții și atelie Interviu cu tovarășul SAMUEL KRIEGSMAN, președintele U.J.C.M. Suceava re mase plastice, croitorie, pentru prestări servicii în construcții, un magazin de desfacere a mărfurilor realizate de meșteșugari — etajele fiind destinate pentru locuințele cooperatorilor și salariaților noștri. Noul complex va fi terminat anul viitor, asigurînd prestări către locuitorii din cartierele Mărășești și Zamca. Și, tot din fonduri centralizate, în 1971 va începe extinderea stației de autoservice. Se vor executa, atunci, și operațiuni mai complexe ? — Evident. Acum, la stația autoservice se execută doar mici reparații, diferite lucrări de întreținere. După lucrările de extindere, care se vor termina tot în 1971, aici se vor putea efectua și reparații capitale la autoturisme. Nu vor fi construite doar spații, ci acestea vor fi și dotate cu mașini și utilaje moderne. Ne preocupă asigurarea cu meseriași specializați. Unii fac specializarea la stație, alții la școlile profesionale și avem certitudinea că deservirea va fi, și în viitor, la nivelul cerințelor clienților. Asemenea noutăți există și in legătură cu cooperativele din celelalte orașe ale județului ? — Pînă la sfîrșitul acestui an, la Rădăuți va fi terminată și dată în folosință o secție de croitorie serie, iar în 1971, primul semestru — o spălătorie chimicădoiangerie. Ambele , sunt construcții noi. La Fălticeni va începe, încă în acest an, extinderea complexului din centrul orașului. Planificat a se termina ,în anul viitor, în noile spații se preconizează instalarea secțiilor de țesut și finisat covoare, marochinărie, mecanică fină, boiangerie, cizmărie, ateliere de reparat aparate de radio și televizoare, obiecte de uz casnic. La Cîmpulung, lîngă hotelul turistic aflat în construcție, se va termina un complex de ateliere, printre care de reparații radio și televizoare, confecții (pentru bărbați și femei), frizerie și coafură. La Solca se va construi un microcomplex ce urmează să fie terminat tot în 1971. In acest microcomplex vor fi grupate atelierele existente în oraș și altele nou înființate - frizerie, cizmărie, croitorie, tricotaje, reparații radio și televizoare. Atelierele aflate în construcție, acelea ce vor prinde în curînd contururi in peisajul urbanistic vor determina anumite sporuri de producție. Ce ne puteți spune in legătură cu aceasta ? — Pentru anul 1971, firește, avem planificate însemnate sporuri de producție, încasările de la populație vor crește de la 37 milioane lei în 1970 la 45 milioane lei. In procente, aceasta înseamnă o creștere de peste 20 la sută. Desigur, substanțialul spor amintit mai sus nu va fi asigurat doar prin noile spații sau amenajări, ci, mai ales, printr-o mai bună organizare a muncii, astfel ca prestările de servicii către populație să întrunească exigențele, atrăgînd, în felul acesta, o clientelă tot mai numeroasă și constantă. Și producția marfă va înregistra creșteri însemnate în anul viitor, ajungînd la 135 milioane lei, adică cu peste 22 la sută mai mult decît în acest an. Cine execută construcțiile pentru noile secții și ateliere ? — Unele dintre acestea sunt executate de diferite întreprinderi din județ. Altele le facem noi. Astfel, extinderea complexului din Fălticeni este încredințată cooperativei „Prestarea" din oraș. Atelierele din Rădăuți, adică spălătoria chimică , boiangeria și croitoria serie sînt executate de cooperativa „Constructorul" din Suceava. Această cooperativă va construi și microcomplexul din Solca. Țin să fac o remarcă. Pînă de curînd, în construcții, noi executam doar anumite reparații și locuințe individuale, in prezent, avem posibilitatea să executăm și construcții mai complexe. Pentru obiectivele ce le angajăm avem și cadrele specializate și mînă de lucru și materialele necesare. E un fapt care argumentează că și în domeniul construcțiilor cooperația meșteșugărească poate deservi populația mai prompt și cu lucrări ce presupun, o anumită complexitate și experiență. DUMITRU MIRON Contrapunct COLECTIE DE FURTIȘAGURI In noaptea de 12 iulie, Adam Magopăț, mecanic la Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava, a fost prins în flagrant delict, in timp ce transporta cu motocicleta sa 30 kg. lire de bumbac calitatea I, pe care îl furase din întreprindere. Urgent, i-au fost Întocmite acte de trimitere in judecata. La percheziția domiciliară (str. Mărâșești, bloc nr. 7, se. A, ap. 10), s-au mai descoperit ca furate peste 700 bucăți de ace de tricotaj (sunt foarte căutate pentru remarat, de către lucrătorii particulari), și H1 de conductori de ace. Pentru impresionanta colecție a furtișagului va urma un alt proces. Suntem informați că în unitatea respectivă s-au înmulțit degetele miinilor lungi și judecarea procesului la fața locului va fi exemplară. IN FAȚA OPINIEI PUBLICE Bătrânul Dimitrie Iuga, din satul Brașca (comuna Ciprian Porumbescu), era lux paznic corect și sever, în toamna anului trecut a prins-o pe soția numitului Ștefan Niculiță în timp ce sustrăgea produse ale CAP. In mintea soțului a încolțit răzbunarea. Pentru cumplita faptă, l-a atras pe Terente Humoreanu, un tînăr (28 de ani), fără nici un căpătîi, în bezna nopții, l-au atacat pe bâtrîn* pe la spate, doborîndu-l cu lovituri de răngi de fier. Inițiatorul atacului a avut atit tupeu, că l-a transportat pe cel lovit la domiciliu și îia strecurat in ureche părerea că a fost bătut de un alt cetățean. După câteva zile, victima a decedat cu această impresie. Adevărul a fost descoperit. Pentru infracțiunea de omor, cei doi făptași vor fi judecați la fața locului, în fața opinei publice din comună. VOIAJ MOTO CU FINAL LA INSTANȚĂ Ștefan Crăciunescu, un infractor recidivist înrăit din Cîmpulung, s-a plictisit în libertate. A urcat într-un taxi, a poruncit cursă pînă la Vama și reatur și a oprit în fața locuinței unui cetățean din oraș. Pasagerul a coborît, spunînd șoferului că se duce să aducă banii. Și dus fost prin. . . spatele grădinii. Acționat în judecată, a făcut recurs. I-a fost respins, iar pentru înșelăciune în dauna avutului obștesc, va urca intr-o mașină bine păzită ! Rubrică realizată de VICTOR MICU CIRCA DOUĂ MILIOANE ȘI JUMĂTATE LEI - SUB RUGINĂ (Urmare din pagina I) se plătește un amortisment anual de 16.000 lei. Tot la aceasită întreprindere au fost date disponibile o instalație de degresat și o mașină de recoltat cartofi. Sunt și utilaje în bună stare de funcționare, cu care au fost dotate întreprinderile de către forurile lor tutelare, dar au devenit inactive chiar de la primire. La I.M.A. Salcea se consemnează mijloace fixe în valoare de 704.000 lei, toate primite în perioada 1968 - 1970. De asemenea, la I.M.A. Nițești se găsesc două încărcătoare, o mașină de curățat pășuni și două platforme, în valoare totală de peste 47.000 lei, neutilizate de loc. Mijloace fixe declarate disponibile se constată și la Stațiunea experimentală agricolă Suceava (în valoare de 256.000 lei), și la Stațiunea experimentală pomicolă Fălticeni (48.000 lei). La aceasta din urmă este vorba de 3 mașini de sortat cartofi, comunicate disponibile : Departamentului I.A.S. încă din 1967, dar pentru care nu s-a luat încă nici o măsură. O situație de totul anacronică o întîlnim la I.A.S. Burdujeni. Aici, o serie de mijloace fixe în valoare de 5.229.000 lei, sunt folosite doar parțial. Amortismentele plătite anual se ridică 200.000 lei. Totodată, utilaje tehhnologice ,în valoare de 595.000 lei, procurate în 1967 pentru modernizarea morii de nutrețuri, combinate, sunt disponibile, întrucît prin construirea fabricii de nutrețuri combinate de la Verest) s-a renunțat la ele. Față de cele relatate, apreciem că este necesar ca beneficiarii în cauză (de fapt, păgubașii), să ia cele mai urgente și eficiente măsuri în vederea punerii în valoare a imenselor valori aflate sub rugină, redistribuirii mijloacelor între unități, înlăturării defectelor de fabricație și a casării acelora ce îndeplinesc condițiile. Trebuie să se aibă ,în vedere ca, pe viitor, dotarea să se facă în concordanță cu nevoile reale ale unităților și nu la întîmplare. *" , 1 In sectorul siropuri al fabricii de conserve din Fălticeni L Apare deosebit de evidentă necesitatea respectării unei hotărîri judecătorești care reprezintă expresia — definitivă —, în fapt și în drept, a unor realități. Statuind asupra unor litigii intervenite intre cetățeni (persoane fizice) sau între cetățeni și diferite instituții și întreprinderi (persoane juridice), — spunind acestea avem în vedere, în special, conflictele de natură patrimonială, hotărîrile consfințesc o situație stabilită de organele jurisdicționale, pe baza unor probe administrate în condițiile legii, fiind obligatorii pentru toate părțile din proces. Dacă majoritatea cetățenilor, care dintr-un motiv sau altul apelează la serviciile unor instanțe judecătorești pentru a li se face dreptate, se supun de bună voie sentințelor acestora după rămînerea lor definitivă —, — mai sunt unii care nu înțeleg să-și execute obligațiile ce le revin decît constrînși, prin intermediul unor organe competente. Deși prevăzute de lege, aceste intervenții presupun punerea în mișcare a unui întreg angrenaj instituțional, deplasarea atît unor funcționari, cit și a părților a din proces, cu inerentele cheltuieli de timp și energii reclamate de acestea, pentru restabilirea unor drepturi încălcate adeseori cu rea credință. Nu rareori cei care au „pierdut procesul", nemulțumiți că nu li s-a dat cîștig de cauză (deși convinși, sinea lor, de legalitatea soluației!), din spirit de șicană pun „bețe în roate" celor ce au interesul să vadă executată hotărrîrea cît mai repede. Fie că este vorba de plata unei pensii de întreținere, de restituirea unei sume de bani sau a altor bunuri (mobile sau imobile) sau de evacuarea unui apartament deținut fără titlu legal, asemenea inși tergiversează, prin tot soiul de contestații și plîngeri la diferite organe, restabilirea situației legale în favoarea celor păgubiți. Astfel se face că nu sînt puține cazurile cînd, între pronunțarea unei sentințe și reali- LEGALITATII RASPUNDEE zarea practică a prevederilor ei, trece o perioadă îndelungată de timp, de natură a stîrni justificate nemulțumiri din partea celor lezați de amînarea restabilirii intereselor lor legitime. Practica judiciară a demonstrat nu o dată — că asemenea temporizări care nu ajută nimănui sînt practicate tocmai de elemente care au mai avut de a face cu justiția, pentru care staționarea pe sălile instanțelor a devenit un fel de a doua ocupație. Numeroase sînt cazurile cînd pe adresa redacției noastre sosesc scrisori și sesizări prin care ne sînt aduse la cunoștință, de către prejudiciații unor asemenea „manevre", stări de lucruri de genul celor relatate, curmarea unor astfel de situații im- RESPECTAREA HOlĂfuRILOR privind și intervenția altor organe de stat. Există, din păcate, și inși care se împotrivesc prin diverse mijloace la executarea hotărîrilor judecătorești, refuză a se supune acestora, recurgînd, uneori, la acte de amenințare și violență la adresa organelor chemate a aplica hotărîrea. Contravenind unor elementare reguli de conviețuire socială, sancționate fără întîrziere de opinia publică, asemenea fapte constituie și infracțiuni de natură împiedica înfăptuirea justiției și a sunt pedepsite cu severitate, pe măsura pericolului social pe care ele îl reprezintă. Incriminind delictul de nerespectare a hotărîrilor judecătorești, legiuitorul sancționează, în art. 271 din Codul penal, cu o pedeapsă privativă de libertate pînă la trei ani, fapta celui care se împotrivește la executarea unei astfel de hotărîri „prin acte de violență sau de amenințare față de organul de executare". Se sancționează, de asemenea, cu o pedeapsă pînă la doi ani - „împiedicarea unei persoane de a folosi o locuință ori o parte dintr-o locuință sau imobil, deținute in baza unei hotărîri judecătorești". Dincolo de aspectele juridice ale faptelor, relevăm împrejurarea că, în calitate de purtătoare a unor substanțiale încărcături de legalitate și emanînd de la o autoritate jurisdicțională, sentințele rămase definitive — exceptînd faptul că pot fi puse în executare și prin forță coercitivă — reprezintă, în anumite situații, însăși legea între părți. Pornind de la premisa necesității respectării legii, apare evident că și respectarea hotărîrilor judecătorești constituie un important imperativ social și juridic, care contribuie la promovarea bunelor relații între cetățeni, la promovarea legalității socialiste în general. MIHAI BINDEA JUDECĂTOREȘTI - O OBLIGAȚIE SOCIALĂ In secția bobinat a Fabricii de tricotaje din Suceava Foto : I. MIHOVEANU „Greutatea“ consumurilor specifice în volumul cheltuielilor de producție (urmare din pagina I) bră cu caracteristici diferite, rezultatelor probelor de laborator ; refolosirea retururilor de bandă la sortimentele de la care provin etc. Avînd ca scop, pe de o parte, utilizarea mai bună a capacității de producție, iar pe de alta, valorificarea superioară a materiei prime, s-a introdus în fabricație un sortiment nou (firul gros cu număr metric 1,8, din cînepă, cardat), mult solicitat pe piață. Avantajul producerii acestui fir constă în faptul că la realizarea lui se întrebuințează materii prime inferioare, fibră scurtă captată de instalațiile de desprăfuire. Cum este cunoscut, în desfășurarea normală a producției un rol important îl are funcționarea utilajelor. Am ținut seama și de acest lucru, întreprinzînd măsuri menite să înlăture unele defecțiuni. Mașinile, delimitate în grupuri, au fost repartizate, nominal, lăcătușilor și ajutorilor de maiștri. In cazul unor defecțiuni, se poate constata cu ușurință cine se face vinovat de apariția lor. Măsura a dus la întărirea răspunderii lucrătorilor de întreținere, la intervenții operative și de calitate. Diminuarea consumurilor specifice a totodată, obiectul unor constituii, interesante discuții între muncitorii a două sau mai multe secții care participă la realizarea produsului finit. Cu acest prilej, colectivele secțiilor care efectuează ultimele operații au arătat deschis colegilor lor, de la locurile de muncă anterioare, greutățile pe care le întîmpină datorită anumitor defecțiuni ale semifabricatelor. Asemenea discuții organizata între secțiile tors ud și preparație cîlți, tors din bandă și preparație fuior, bobinat și tors s-au dovedit utile, multe dintre neajunsuri fiind eliminate. Rezultatele pe linia diminuării consumurilor specifice sunt, cum am arătat mai sus, bune. N-am reușit să valorificăm pe deplin toate posibilitățile de care dispunem. Mai există, în filatură, portițe prin care își face loc risipa. Producem, uneori, semitort supraîntins, care nu rezistă la desfășurare și, drept consecință, se transformă în deșeuri. Aceasta, fiindcă muncitoarele de la fluiere nu respectă densitatea de înfășurare. La preparație, în cazuri frecvente, la curățarea cilindrilor de presiune se folosește fibră bună. Nu în puține cazuri am constatat că semifabricatele de pe mosoare și țevi nu se prelucrează în întregime, că rămîn resturi de semitort și fire care se transformă în deșeuri. Asemenea deficiențe se datoresc, în primul rînd, muncitorilor care lucrează pe mașini, dar și cadrelor tehnice care nu manifestă suficientă exigență în activitatea lor. Este nevoie de un control riguros și vom trece de îndată la aceasta - la toate fazele de lucru, de crearea unor opinii de masă față de cei care, prin procedeele greșite de lucru ce le aplică, favorizează risipa de materie primă. Rezultatele bune obținute nu ne pot permite tolerarea unor asemenea insuficiențe. Paralel cu înlăturarea deficiențelor care mai există, ne vom preocupa de aplicarea unor tehnologii avansate, pentru a înscrie noi realizări pe linia reducerii consumurilor specifice, spre valorifica pe deplin rezervele de care dispunem. ȘTIRI SPORTIVE • HELSINKI 7 (Agerpres). Cu prilejul unui concurs internațional de atletism desfășurat la Helsinki, francezul Jean Wadoux a câștigat proba de 1.500 m. plat, cu timpul de 3’42” 3/10. Sulițașul finlandez Nevala s-a clasat pe primul loc cu o aruncare de 87,92 m. Rosto Ivanos (Finlanda) a terminat victorios în proba de săritură cu prăjina, obținând rezultatul de 5,00 m. • LONDRA 7 (Agerpres). In cadrul campionatelor europene de tenis de masă rezervate juniorilor, care au avut loc în localitatea Teesside, pentru locurile 3 — 4 s-au intîlnit selecționatele feminine ale României și Ungariei. Jucătoarele maghiare au terminat învingătoare cu scorul de 3—0. La masculin, echipa Ungariei a ocupat locul 3 învingînd cu 5—1 selecționata U.R.S.S. Trofeul și-l vor disputa echipele Suediei și Cehoslovaciei. Combinatul minier „Suceava“ — Gura Humorului aduce la cunoștința celor interesați ca — Exploatarea minieră Leșu Ursului, cu sediul în comuna Ostra —Tarnița — Exploatarea de lucrări miniere și geologice „Bistrița“, cu sediul în Barnar, comuna Broșteni — Exploatarea minieră Fundu Moldovei, cu sediul în comuna Fundu Moldovei angajează imediat — muncitori mineri, calificați și necalificați, pentru subteran, asigurîndu-se următoarele tarife de salarizare : I. MUNCITORI CALIFICAȚI LEȘURSULUI ȘI BARNAR FUNDU MOLDOVEI — mineri — ajutori mineri — vagonetari front — vagonetari galerii — muncitori 98—114 lei/zi 87—102 lei/zi 97—102 lei/zi 78— 91 lei/zi II. MUNCITORI NECALIFICAȚI 76—88 lei/zi 67—79 lei/zi 67—79 lei/zi 60—70 lei/zi 69—81 lei/zi 62—72 lei/zi Pentru muncitorii calificați, angajarea se face prin transfer în interes de serviciu, cu plata drepturilor prevăzute de art. 162 din Codul muncii , pentru cei familiști se asigură locuință, în apartamente cu încălzire centrală. Pentru muncitorii necalificați se decontează, după angajare, cheltuielile de transport, se asigură cazare în cămine de nefamiliști, 3 mese la cantină, contra cost, și posibilități de calificare în meseriile de miner și ajutor miner. Prezentarea și angajarea se fac la sediul fiecărei exploatări în parte. Relații suplimentare se pot primi, zilnic, de la birourile pentru recrutarea și repartizarea forțelor de muncă din cadrul județelor Suceava și Botoșani, precum și la sediile exploatărilor. 1 COOPERARE ECONOMICĂ ÎNTRE NIGER ȘI NIGERIA (Urmare din pagina I) Dificultățile economice traversate de tînăra republică francofonă în timpul războiului nigeriano - biafrez subliniază interesul pe care-l prezintă piața nigeriană pentru Niger. Importante tonaje de carne din Niger sunt expediate către marile orașe din sud, între care Lagos, și mii de bovine sunt minate pe jos spre Nigeria. Comercianții din Niger expediază, de asemenea, legume, cereale și pește uscat în Nigeria, unde marea densitate a populației necesită importul de hrană. Printre proiectele aflate actualmente în studiu figurează sporirea producției fabricii de ciment de la Malbaza, din Niger, cu scopul de a acoperi o parte din necesitățile pieței Nigeriei septentrionale unde construcțiile sînt în plin avînt. La zodul lor, nigerienii au propus să vîndă Nigerului, la un preț redus, curent electric provenind de la barajul din Kamjire. Ameliorarea legăturilor feroviarutiere și fluviale va putea transforma harta economică și politică a acestei părți a continentului african. Experții plănuiesc, într-adevăr, prelungirea căilor ferate nigeriene de la Kano la Zinder și de la Kaoura - Namoda la Maradi, o dată cu modernizarea și betonarea pistelor existente între cele două state. In fine, întrebuințarea fluviului Niger ca o cale de navigație între Niamey și Ouari, din golful Benin, ar permite o „eliberare“ a Republicii Niger, care, lipsită de ieșire la mare, rămîne tributară Dahomeyului în ceea ce privește comerțul exterior.