Zori Noi, august 1970 (Anul 23, nr. 7035-7059)

1970-08-08 / nr. 7041

ZORI NOI m pagina 2 jpDMBMBB mm mm mmt PENTRU O MAI PROMPTĂ ȘI CALIFICATĂ DESERVIRE A POPULAȚIEI Cooperația meșteșugărească a devenit necesară pentru oricare om al muncii. La aceasta con­tribuie multitud­inea serviciilor a­­sigurate, unele de tradiție, altele impuse de tehnica modernă, în toate orașele din județul nostru, au fost construite sau amenaja­te spații unde clientela este tra­tată așa cum se cuvine. Și, an de an, se extinde gama servi­ciilor, an de an cetățenii pot so­licita efectuarea de prestări tot mai­ complexe, care cer o anu­mită zestre tehnică, iar mese­riașilor — cunoștințe de specialita­te. Dintre unitățile din municipiu amintim stația de autoservice, spălătoria și vopsitoria chimică, complexele din cartierele Ana Ipătescu, Arini, Burdujeni, în ce­lelalte orașe au fost construite complexe sau microcomplexe. Dar ritmul de dezvoltare econo­mico - socială a orașelor impu­ne măsuri care să îmbunătățeas­că necontenit prestările asigura­te de cooperația meșteșugăreas­că. Unele amănunte în acest sens ne-au fost oferite de tova­rășul Samuel Kriegsman, preșe­dintele U.J.C.M. Suceava. — în orașul Suceava, ca și în celelalte orașe din județ, se află în construcție diferite obiective. Unele vor fi date în folosință, a­­dică în producție, încă în acest an, altele în 1971. Astfel, în mu­nicipiu, lîngă noua spălătorie și vopsitorie chimică avem în con­strucție o tîmplărie ce va intra în producție încă în cursul aces­tui an. Pentru anul 1971, noua tîmplărie are un plan de 4.000.000 lei. Mobilă — solicitată de lo­calnici, dar și pentru export — diferite obiecte de uz casnic vor fi executate la noua unitate. Pe strada â Noiembrie, din fonduri centralizate, construim un imobil cu cinci nivele. La parter se vor amenaja diferite secții și atelie­ Interviu cu tovarășul SAMUEL KRIEGSMAN, președintele U.J.C.M. Suceava re­­ mase plastice, croitorie, pen­tru prestări servicii în construc­ții, un magazin de desfacere a mărfurilor realizate de meșteșu­gari — etajele fiind destinate pentru locuințele cooperatorilor și salariaților noștri. Noul com­plex va fi terminat anul viitor, asigurînd prestări către locuitorii din cartierele Mărășești și Zam­­ca. Și, tot din fonduri centrali­zate, în 1971 va începe extin­derea stației de autoservice.­­ Se vor executa, atunci, și operațiuni mai complexe ? — Evident. Acum, la stația autoservice se execută doar mici reparații, diferite lucrări de în­treținere. După lucrările de ex­tindere, care se vor termina tot în 1971, aici se vor putea efec­tua și reparații capitale la auto­turisme. Nu vor fi construite doar spații, ci acestea vor fi și dotate cu mașini și utilaje moderne. Ne preocupă asigurarea cu meseri­ași specializați. Unii fac specia­lizarea la stație, alții la școlile profesionale și avem certitudinea că deservirea va fi, și în viitor, la nivelul cerințelor clienților.­­ Asemenea noutăți există și in legătură cu cooperativele din celelalte orașe ale județului ? — Pînă la sfîrșitul acestui an, la Rădăuți va fi terminată și da­tă în folosință o secție de croi­torie serie, iar în 1971,­­ primul semestru — o spălătorie chimică­­doiangerie. Ambele , sunt con­strucții noi. La Fălticeni va în­cepe, încă în acest an, extinde­rea complexului din centrul o­­rașului. Planificat a se termina ,în an­ul viitor, în noile spații se preconizează instalarea secțiilor de țesut și finisat covoare, ma­­rochinărie, mecanică fină, boian­­gerie, cizmărie, ateliere de repa­rat aparate de radio și televi­zoare, obiecte de uz casnic. La Cîmpulung, lîngă hotelul turistic aflat în construcție, se va termi­na un complex de ateliere, prin­tre care de­ reparații radio­ și­­ te­levizoare, confecții (pentru băr­bați și femei), frizerie și coafu­ră. La Solca se va construi un microcomplex ce urmează să fie terminat tot în 1971. In acest mi­crocomplex vor fi grupate atelie­rele existente în oraș și altele nou înființate - frizerie, cizmă­rie, croitorie, tricotaje, reparații radio și televizoare.­­ Atelierele aflate în construc­ție, acelea ce vor prinde în cu­­rînd contururi in peisajul urba­nistic vor determina anumite spo­ruri de producție. Ce ne puteți spune in legătură cu aceasta ? — Pentru anul 1971, firește, a­­vem planificate însemnate spo­ruri de producție, încasările de la populație vor crește de la 37 milioane lei în 1970 la 45 mili­oane lei. In procente, aceasta în­seamnă o creștere de peste 20 la sută. Desigur, substanțialul spor amintit mai sus nu va fi asigurat doar prin noile spații sau amenajări, ci, mai ales, prin­­tr-o mai bună organizare a mun­cii, astfel ca prestările de ser­vicii către populație să întruneas­că exigențele, atrăgînd, în felul acesta, o clientelă tot mai nu­meroasă și constantă. Și pro­ducția marfă va înregistra creș­teri însemnate în anul viitor, a­­jungînd la 135 milioane lei, a­­dică cu peste 22 la sută mai mu­lt decît în acest an.­­ Cine execută construcțiile pentru noile secții și ateliere ? — Unele dintre acestea sunt e­­xecutate de diferite întreprinderi din județ. Altele le facem noi. Astfel, extinderea complexului din Fălticeni este încredințată coo­perativei „Prestarea" din oraș. Atelierele din Rădăuți, adică spălătoria chimică , boiangeria și croitoria serie sînt executate de cooperativa „Constructorul" din Suceava. Această cooperati­vă va construi și microcomplexul din Solca. Țin să fac o remarcă. Pînă de curînd, în construcții, noi executam doar anumite repara­ții și locuințe individuale, in pre­zent, avem posibilitatea să exe­cutăm și construcții mai comple­xe. Pentru obiectivele ce le an­gajăm avem și cadrele speciali­zate și mînă de lucru și mate­rialele necesare. E un fapt care argumentează că și în dome­niul construcțiilor cooperația meșteșugărească poate deservi populația mai prompt și cu lu­crări ce presupun, o anumită complexitate și experiență. DUMITRU MIRON Contra­punct COLECTIE DE FURTIȘAGURI In noaptea de 1­2 iulie, Adam Magopăț, mecanic la Fabrica de tricotaje „Zim­brul“ din Suceava, a fost prins în flagrant delict, in timp ce transporta cu motocicleta sa 30 kg. lire de bumbac calitatea I, pe care îl furase din întreprin­dere. Urgent, i-au fost În­tocmite acte de trimitere in judecata. La­ percheziția do­miciliară (str. Mărâșești, bloc nr. 7, se. A, ap. 10), s-au mai descoperit ca fu­rate peste 700 bucăți de ace de tricotaj (sunt foarte cău­tate pentru remarat, de că­tre lucrătorii particulari), și H1 de conductori de ace. Pentru impresionanta co­lecție a furtișagului va ur­ma un alt proces. Suntem­ informați că în unitatea respectivă s-au înmulțit de­getele miinilor lungi și ju­decarea procesului la fața locului va fi exemplară. IN FAȚA OPINIEI PUBLICE Bătrân­ul Dim­itrie Iuga, din satul Brașca­ (comuna Ciprian Porumb­escu), era lux paznic corect și sever, în toamna anului trecut­ a prins-o pe soția numitului Ștefan Niculiță în timp ce sustrăgea produse ale CAP. In mintea soțului a încol­țit răzbunarea. Pentru cum­plita faptă, l-a atras pe Te­­rente Humoreanu, un tînăr (28 de ani), fără nici un că­pătîi, în bezna nop­ții, l-au atacat pe bâtrîn* pe la spate, doborîndu-l cu lovituri de răngi de fier. Inițiatorul atacului a avut atit tupeu, că l-a transpor­tat pe cel lovit la domici­liu și îia strecurat in ure­che părerea că a fost bătut de un alt cetățean. După câteva zile, victima a dece­dat cu această impresie. A­­devărul a fost descoperit. Pentru infracțiunea de o­­mor, cei doi făptași vor fi judecați la fața locului, în fața opinei publice din co­mună. VOIAJ MOTO CU FINAL LA INSTANȚĂ Ștefan Crăciunescu, un infractor recidivist înrăit­ din Cîmpulung, s-a plicti­sit în libertate. A urcat în­­tr-un taxi, a poruncit cursă pînă la Vama și re­a­tur și a oprit în fața locu­inței unui cetățean din oraș. Pasagerul a coborît, spu­­nînd șoferului că se duce să adu­că banii. Și dus fost prin. . . spatele grădi­­­nii. Acționat în judecată, a făcut recurs. I-a fost res­pins, iar pentru înșelăciu­ne în dauna avutului ob­ștesc, va urca intr-o mași­nă bine păzită ! Rubrică realizată de VICTOR MICU CIRCA DOUĂ MILIOANE ȘI JUMĂTATE LEI - SUB RUGINĂ (Urmare din pagina I) se plătește un amortisment a­­nual de 16.000 lei. Tot la a­­ceasită întreprindere au fost da­te disponibile o instalație de de­­gresat și o mașină de recoltat cartofi. Sunt și utilaje în bună stare de funcționare, cu care au fost dotate întreprinderile de către forurile lor tutelare, dar au de­venit inactive chiar de la primi­re. La I.M.A. Salcea se consem­nează mijloace fixe în valoare de 704.000 lei, toate primite în perioada 1968 - 1970. De ase­menea, la I.M.A. N­­ițești se gă­sesc două încărcătoare, o ma­șină de curățat pășuni și două platforme, în valoare totală de peste 47.000 lei, neutilizate de loc. Mijloace fixe declarate dispo­nibile se constată și la Stațiu­nea experimentală agricolă Su­ceava (în valoare de 256.000 lei), și la Stațiunea experimentală po­micolă Fălticeni (48.000 lei). La aceasta din urmă este vorba de 3 mașini de sortat cartofi, co­municate disponibile : Departa­­­­mentului I.A.S. încă din 1967, dar pentru care nu s-a luat în­că nici o măsură. O situație d­e totul anacronică o întîlnim la I.A.S. Burdujeni. Aici, o serie de mijloace fixe în valoare de 5.229.000 lei, sunt folo­site doar parțial. Amortismente­le plătite anual se ridică 200.000 lei. Totodată, utilaje teh­h­­nologice ,în valoare de 595.000 lei, procurate în 1967 pentru mo­dernizarea morii de nutrețuri, combinate, sunt disponibile, în­­­trucît prin construirea fabricii de nutrețuri combinate de la Verest) s-a renunțat la ele. Față de cele relatate, apre­ciem că este necesar ca bene­ficiarii în cauză (de fapt, pă­gubașii), să ia cele mai urgen­te și eficiente măsuri în vede­rea punerii în valoare a imen­selor valori aflate sub rugină, redistribuirii mijloacelor între u­­nități, înlăturării defectelor de fabricație și a casării acelora ce îndeplinesc condițiile. Trebuie să se aibă ,în vedere ca, pe viitor, dotarea să se fa­că în concor­danță cu nevoile reale ale uni­tăților și nu la întîmplare. *" , 1 In sectorul siropuri al fabricii de conserve din Fălticeni L Apare deosebit de evidentă necesitatea respectării unei ho­­tărîri judecătorești care repre­zintă expresia — definitivă —, în fapt și în drept, a unor realități. Statuind asupra unor litigii inter­venite intre cetățeni (persoane fizice) sau între cetățeni și dife­rite instituții și întreprinderi (per­soane juridice), — spunind aces­tea avem în vedere, în special, conflictele de natură patrimonia­lă­­, hotărîrile consfințesc o si­tuație stabilită de organele ju­­risdicționale, pe baza unor pro­be administrate în condițiile le­gii, fiind obligatorii pentru toa­te părțile din proces. Dacă majoritatea cetățenilor, care dintr-un motiv sau altul a­­pelează la serviciile unor instan­țe judecătorești pentru a li se face dreptate, se supun de bu­nă voie sentințelor acestora după rămînerea lor definitivă —, — mai sunt unii care nu înțeleg să-și execute obligațiile ce le revin decît constrînși, prin inter­mediul unor organe competente. Deși prevăzute de lege, aceste intervenții presupun punerea în mișcare a unui întreg angrenaj instituțional, deplasarea atît unor funcționari, cit și a părților a din proces, cu inerentele cheltu­ieli de timp și energii reclama­te de acestea, pentru restabili­rea unor drepturi încălcate ade­seori cu rea credință. Nu rareori cei care au „pierdut procesul", nemulțumiți că nu li s-a dat cîș­­tig de cauză (deși convinși, sinea lor, de legalitatea solu­­a­ției!), din spirit de șicană pun „bețe în roate" celor ce au in­teresul să vadă executată ho­­tărrîrea cît mai repede. Fie că este vorba de plata unei pensii de întreținere, de restituirea unei sume de bani sau a altor bu­nuri (mobile sau imobile) sau de evacuarea unui apartament deți­nut fără titlu legal, asemenea inși tergiversează, prin tot soiul de contestații și plîngeri la di­ferite organe, restabilirea situa­ției legale în favoarea celor pă­gubiți. Astfel se face că nu sînt puține cazurile cînd, între pro­nunțarea unei sentințe și reali- LEGALITATII RASPUNDEE­ zarea practică a prevederilor ei, trece o perioadă îndelungată de timp, de natură a stîrni justifi­cate nemulțumiri din partea ce­lor lezați de amînarea restabili­rii intereselor lor legitime. Prac­tica judiciară a demonstrat nu o dată — că asemenea tem­­­porizări care nu ajută nimănui sînt practicate tocmai de elemen­te care au mai avut de a face cu justiția, pentru care staționa­rea pe sălile instanțelor a de­venit un fel de a doua ocupa­ție. Numeroase sînt cazurile cînd pe adresa redacției noastre so­sesc scrisori și sesizări prin care ne sînt aduse la cunoștință, de către prejudiciații unor aseme­nea „manevre", stări de lucruri de genul celor relatate, curma­rea unor astfel de situații im- RESPECTAREA HOlĂfu­RILOR privind și intervenția altor orga­ne de stat. Există, din păcate, și inși ca­re se împotrivesc prin diverse mijloace la executarea hotărîri­­lor judecătorești, refuză a se su­pune acestora, recurgînd, une­­ori, la acte de amenințare și violență la adresa organelor che­mate a aplica hotărîrea. Con­travenind unor elementare re­guli de conviețuire socială, sanc­ționate fără întîrziere de opinia publică, asemenea fapte consti­tuie și infracțiuni de natură împiedica înfăptuirea justiției și a sunt pedepsite cu severitate, pe măsura pericolului social pe ca­re ele îl reprezintă. Incriminind delictul de nerespectare a ho­­tărîrilor judecătorești, legiuitorul sancționează, în art. 271 din Codul penal, cu o pedeapsă pri­vativă de libertate pînă la trei ani, fapta celui care se împo­trivește la executarea unei ast­fel de hotărîri „prin acte de vio­lență sau de amenințare față de organul de executare". Se sanc­ționează, de asemenea, cu o pe­deapsă pînă la doi ani - „îm­piedicarea unei persoane de a folosi o locuință ori o parte din­­tr-o locuință sau imobil, deținu­te in baza unei hotărîri judecă­torești". Dincolo de aspectele juridi­ce ale faptelor, relevăm împre­jurarea că, în calitate de purtă­toare a unor substanțiale încăr­cături de legalitate și emanînd de la o autoritate jurisdicțională, sentințele rămase definitive — exceptînd faptul că pot fi puse în executare și prin forță coerci­tivă — reprezintă, în anumite si­tuații, însăși legea între părți. Pornind de la premisa necesită­ții respectării legii, apare evi­dent că și respectarea hotărîri­­lor judecătorești constituie un important imperativ social și ju­ridic, care contribuie la promo­varea bunelor relații între ce­tățeni, la promovarea legalității socialiste în general. MIHAI BINDEA JUDECĂTOREȘTI - O OBLIGAȚIE SOCIALĂ In secția bobinat a Fabri­cii de tricotaje din Su­ceava Foto : I. MIHOVEANU „Greutatea“ consumurilor specifice în volumul cheltuielilor de producție (urmare din pagina I) bră cu caracteristici diferite, rezultatelor probelor de labora­­­tor ; refolosirea retururilor de bandă la sortimentele de la care provin etc. Avînd ca scop, pe de o parte, utilizarea mai bună a capacității de producție, iar pe de alta, valorificarea superioară a materiei prime, s-a introdus în fabricație un sortiment nou (fi­rul gros cu număr metric 1,8, din cînepă, cardat), mult solicitat pe piață. Avantajul producerii a­­cestui fir constă în faptul că la realizarea lui se întrebuințează materii prime inferioare, fibră scurtă captată de instalațiile de desprăfuire. Cum este cunoscut, în des­fășurarea normală a producției un rol important îl are funcționa­rea utilajelor. Am ținut seama și de acest lucru, întreprinzînd mă­suri menite să înlăture unele de­fecțiuni. Mașinile, delimitate în grupuri, au fost repartizate, no­minal, lăcătușilor și ajutorilor de maiștri. In cazul unor defecțiuni, se poate constata cu ușurință cine se face vinovat de apariția lor. Măsura a dus la întărirea răspunderii lucrătorilor de între­ținere, la intervenții operative și de calitate. Diminuarea consu­murilor specifice a totodată, obiectul unor constituii, intere­sante discuții între muncitorii a două sau mai multe secții care participă la realizarea produsului finit. Cu acest prilej, colectivele secțiilor care efectuează ultime­le operații au arătat deschis co­legilor lor, de la locurile de mun­că anterioare, greutățile pe care le întîmpină datorită anumitor defecțiuni ale semifabricatelor. Asemenea discuții­­ organizata între secțiile tors ud și prepara­­ție cîlți, tors din bandă și prepa­­rație fuior, bobinat și tors­­ s-au dovedit utile, multe dintre neajunsuri fiind eliminate. Rezultatele pe linia diminuării consumurilor specifice sunt, cum am arătat mai sus, bune. N-am reușit să valorificăm pe deplin toate posibilitățile de care dis­punem. Mai există, în filatură, portițe prin care își face loc ri­sipa. Producem, uneori, semitort supraîntins, care nu rezistă la desfășurare și, drept consecință, se transformă în deșeuri. Aceas­ta, fiindcă muncitoarele de la fluiere nu respectă densitatea de înfășurare. La preparație, în cazuri frecvente, la curățarea ci­lindrilor de presiune se foloseș­te fibră bună. Nu în puține ca­zuri am constatat că semifabrica­tele de pe mosoare și țevi nu se prelucrează în întregime, că ră­­mîn resturi de semitort și fire ca­re se transformă în deșeuri. A­­semenea deficiențe se datoresc, în primul rînd, muncitorilor care lucrează pe mașini, dar și cadre­lor tehnice care nu manifestă suficientă exigență în activitatea lor. Este nevoie de un control ri­guros­­ și vom trece de îndată la aceasta - la toate fazele de lucru, de crearea unor opinii de masă față de cei care, prin pro­cedeele greșite de lucru ce le aplică, favorizează risipa de ma­terie primă. Rezultatele bune ob­ținute nu ne pot permite tole­rarea unor asemenea insuficien­țe. Paralel cu înlăturarea defici­ențelor care mai există, ne vom preocupa de aplicarea unor teh­nologii avansate, pentru a înscrie noi realizări pe linia reducerii consumurilor specifice, spre valorifica pe deplin rezervele de­­ care dispunem. ȘTIRI SPORTIVE • HELSINKI 7 (Agerpres). Cu prilejul unui concurs inter­național de atletism desfășurat la Helsinki, francezul Jean Wadoux a­­ câștigat proba de 1.500 m. plat, cu timpul de 3’42” 3/10. Sulițașul finlandez Nevala s-a clasat pe pri­mul loc cu o aruncare de 87,92 m. Rosto Ivanos (Finlanda) a ter­minat victorios în proba de să­ritură cu prăjina, obținând­ rezul­tatul de 5,00 m. • LONDRA 7 (Agerpres). In cadrul campionatelor europe­ne de tenis de masă rezervate ju­niorilor, care au avut loc în lo­calitatea Teesside, pentru locurile 3 —­ 4 s-au intîlnit selecționatele feminine ale României și Unga­riei. Jucătoarele maghiare au ter­minat învingătoare cu scorul de 3—0. La masculin, echipa Unga­riei a ocupat locul 3 învingîn­d cu 5—1 selecționata U.R.S.S. Trofeul și-l vor disputa echipele Suediei și Cehoslovaciei. Combinatul minier „Suceava“ — Gura Humorului aduce la cunoștința celor interesați ca — Exploatarea minieră Leșu Ursului, cu sediul în comuna Ostra —Tarnița — Exploatarea de lucrări miniere și geologice „Bistrița“, cu sediul în Barnar, comuna Broșteni — Exploatarea minieră Fundu Moldovei, cu sediul în co­muna Fundu Moldovei angajează imediat — muncitori mineri, calificați și necalificați, pentru subteran, asigurîn­­d­u-se următoarele tarife de salarizare : I. MUNCITORI CALIFICAȚI LEȘU­­RSULUI ȘI BARNAR FUNDU MOLDOVEI — mineri — ajutori mineri — vagonetari front — vagonetari galerii — muncitori 98—114 lei/zi 87—102 lei/zi 97—102 lei/zi 78— 91 lei/zi II. MUNCITORI NECALIFICAȚI 76—88 lei/zi 67—79 lei/zi 67—79 lei/zi 60—70 lei/zi 69—81 lei/zi 62—72 lei/zi Pentru muncitorii calificați, an­gajarea se face prin transfer în inte­res de serviciu, cu plata drepturilor prevăzute de art. 16­2 din Codul mun­cii , pentru cei familiști se asigură locuință, în apartamente cu încălzire centrală. Pentru muncitorii necalificați se decontează, după angajare, cheltuie­lile de transport, se asigură cazare în cămine de nefamiliști, 3 mese la can­tină, contra cost, și posibilități de ca­lificare în meseriile de miner și aju­tor miner. Prezentarea și angajarea se fac la sediul fiecărei exploatări în parte. Relații suplimentare se pot primi, zilnic, de la birourile pentru recruta­rea și repartizarea forțelor de mun­că din cadrul județelor Suceava și Botoșani, precum și la sediile exploa­tărilor. 1 COOPERARE ECONOMICĂ ÎNTRE NIGER ȘI NIGERIA (Urmare din pagina I) Dificultățile economice traversa­te de tînăra republică francofonă în timpul războiului nigeriano - biafrez subliniază interesul pe ca­­re-l prezintă piața nigeriană pen­tru Niger. Importante tonaje de carne din Niger sunt expediate că­tre marile orașe din sud, între ca­re Lagos, și mii de bovine sunt minate pe jos spre Nigeria. Co­mercianții din Niger expediază, de asemenea, legume, cereale și pește uscat în Nigeria, unde marea den­sitate a populației necesită impor­tul de hrană. Printre proiectele aflate actual­mente în studiu figurează sporirea producției fabricii de ciment de la Malbaza, din Niger, cu scopul de a acoperi o parte din necesitățile pieței Nigeriei septentrionale un­de construcțiile sînt în plin avînt. La zodul lor, nigerienii au propus să vîndă Nigerului, la un preț re­dus, curent electric provenind de la barajul din Kam­ji­­re. Ameliorarea legăturilor ferovia­rutiere și fluviale va putea transforma harta economică și po­litică a acestei părți a continen­tului african. Experții plănuiesc, într-adevăr, prelungirea căilor fe­rate nigeriene de la Ka­no la Zin­der și de la Kaoura - Namoda la Maradi, o dată cu modernizarea și betonarea pistelor existente între cele două state. In fine, întrebuințarea fluviului Niger ca o cale de navigație în­tre Niamey și Ouari, din golful Benin, ar permite o „eliberare“ a Republicii Niger, care, lipsită de ieșire la mare, rămîne tributară Dahomeyului în ceea ce privește comerțul exterior.

Next