Zori Noi, septembrie 1970 (Anul 23, nr. 7060-7085)

1970-09-27 / nr. 7083

Organizare temeinică pînă în cele mai mici amănunte de lucrările agricole care se desfășoară în aceste zile de­pind, după cum se știe, atît succesul în strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de toam­nă, pentru rodnicia căreia s-au depus attîtea eforturi, cît și vii­toarea producție de grîu și alte păioase. Atenția deosebită pe care organizația noastră de par­tid o acordă organizării temei­nice a muncii pentru ca ele să fie executate în condițiuni cît mai bune e deci firească. în­treaga muncă organizatorică și politică este axată pe aplicarea indicațiilor date de conducerea partidului prin scrisoarea Se­cretariatului C. C. al P.C.R. adresată tuturor comitetelor județene de partid în le­gătură cu efectuarea la timp și în bune condiții a lucrărilor agri­cole de toamnă. Activitatea concretă pentru buna desfășurare a actualei campanii agricole și punerea u­­nor baze corespunzătoare recol­tei din primul an al viitorului cincinail a început cu o adunare a activului comitetului comunal de partid, la care au participat brigadieri, șefi de echipe, alți factori de răspundere din coo­perativele agricole de producție Dolhasca și Probota. Cu acest prilej, după ce s-a adus la cu­noștință conținutul scrisorii Se­cretariatului C.C. al P.C.R., s-au ascultat părerile oamenilor, con­cretizate în prețioase propuneri, s-au făcut referiri critice la defi­ciențele existente în alte cam­panii și s-au stabilit măsuri con­crete privind felul cum trebuie să acționeze comitetul comunal de partid, biroul său, organiza­țiile de partid și consiliile de conducere din cele două coope­rative agricole, precum și fie­care comunist în parte, pentru ca toate lucrările să fie efec­tuate în bune condițiuni. Recol­tarea la timp și fără pierderi a culturilor tîrzii, apărarea avutu­lui obștesc, prevenirea risipei și sustragerilor, pregătirea terenu­lui și terminarea operativă a în­­sămînțărilor de toamnă, cu res­pectarea strictă a regulilor agro­tehnice, au fost principalele o­­biective pe care le are în vedere planul de măsuri întocmit. Cum e și firesc, îndeplinirea lor con­stituie în prezent și obiectivul e­­sențial al muncii politice preocu­parea de frunte a birourilor și comitetelor organizațiilor noas­tre de partid. In scopul creării unui climat de muncă, ordine, disciplină și responsabilitate în toate sectoa­rele de activitate ale cooperati­velor agricole și al prevenirii tă­răgănării, superficialității și in­diferenței pe care o întîlneam în alți ani la unii cooperatori, biroul comitetului comunal de partid a trecut la timp și la îndrumarea practică a birourilor organizații­lor de bază, astfel ca în sfera lor de acțiune să asigure organi­zarea necesară pînă în cele mai mici amănunte. Fiecare membru al biroului comitetului comunal de partid, avînd precizate res­ponsabilitățile, s-a îngrijit ca prin adunări deschise ale orga­nizațiilor de bază din C.A.P. să se transmită indicațiile conduce­rii partidului cu privire la pre­gătirea și desfășurarea tuturor lucrărilor agricole din această toamnă și să se ia în dezbatere, operativ și foarte concret, măsu­rile ce se impun pentru înfăp­tuirea lor. Activul de partid și ceilalți comuniști au trecut apoi la popularizarea și explicarea a­­cestor indicații și măsuri în rîn­­dul maselor largi de țărani co­operatori. Prin munca politică de la om la om s-a făcut larg cu­noscut și conținutul Ordinului Ministerului Agriculturii și Sil­viculturii. Grija biroului comitetului co­munal de partid și a marii ma­jorități a comuniștilor pentru cu­noașterea și însușirea modalită­ților de lucru în actuala cam­panie agricolă este îmbinată cu preocuparea și exigența pentru ca între măsuri și fapte să fie permanent o strînsă legătură. Spre a avea garanția că tot ce ne propunem să realizăm este bine gîndit și corespunde ade­văratelor cerințe și condiții ale terenului și momentului, biroul comitetului comunal de partid pune un mare accent pe consul­tarea cadrelor de specialitate, a oamenilor cu o bogată experien­ță în producția agricolă. Același lucru sînt sfătuite să-l facă și organizațiile de partid și con­siliile de conducere ale coope­rativelor agricole. Procedîndu-se așa și insistîndu-se pentru ale­gerea celor mai judicioase solu­ții, organizarea temeinică a muncii în fieca­re brigadă și fi­nalizarea măsurilor stabilite, s-a reușit să se asigure un start co­respunzător lucrărilor de sezon. Pînă ieri dimineață, în cele două cooperative agricole s-au recol­tat cartofi de pe o suprafață de peste 120 ha., s-a pregătit te­renul pentru însămînțări pe o bună parte din tarlalele desti­nate acestui scop și s-au însă­­mînțat cu grîu și alte culturi a­­proape 400 ha. Călăuzindu-ne, în întreaga noastră activitate, după indica­țiile conducerii partidului și ale biroului comitetului județean de partid și învățînd din experien­ța acumulată, la ora actuală putem vorbi și de alte realizări care ne dau garanția că atît lucrările de recoltare, cît și în­­sămînțările se vor termina în bune condițiuni. Semănătorile au fost revizuite și puse la punct înainte de declanșarea campa­niei. Sămînța de grîu necesară a fost selectată și tratată în to­talitate. Amplasarea suprafețelor prevăzute să fie însămînțate cu grîu s-a făcut cu mai multă gri­jă. Iată și un exemplu edificator in acest sens. Inițial ne propu­sesem să însămînțăm grîu și pe o suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr. Intrucît lucrările de re­coltare a acestei suprafețe vor începe abia după 1 octombrie, s-a hotărît reamplasarea unei părți din cultura de grîu pe te­renuri ocupate cu porumb pen­tru boabe aflat într-o stare de vegetație avansată sau cu po­rumb siloz care urmează să fie recoltat imediat. Măsurile luate pentru ca la semănatul griului să fie folosiți cei mai buni mecanizatori, pre­cizarea, prin ordinul de lucru, a condițiilor care trebuie să le în­deplinească fiecare lucrare, sen­sibila îmbunătățire a evidenței culturii griului, absolut necesară pentru producția anului 1971 și a anilor viitori, și întocmirea unei evidențe exacte pentru fiecare tarla, schimbarea sistemului de recepție a însămînțărilor, împreu­nă cu munca politică de la om la om, sînt tot atîtea argumen­te în sprijinul concluziei că efor­turile depuse acum pentru buna desfășurare a întregii activități organizatorice și politico - edu­cative din campania agricolă de toamnă se vor materializa în rezultate economice la nivelul aș­teptărilor. Munca de fiecare zi ridică, desigur, în fața comitetului co­munal de partid și a biroului său­ probleme noi, neprevăzute. Cu toate măsurile organizatorice și politice care au fost luate, apar și unele deficiențe. Toate aces­tea ne determină să manifes­tăm mai multă receptivitate și mobilitate, să intervenim ener­gic și în deplină cunoștință de cauză în orice împrejurare. Fi­rește, aceasta nu înseamnă că biroul comitetului comunal de partid se substituie consiliilor de conducere ale C.A.P. sau să tre­cem la acțiune peste capul bi­rourilor și comitetelor organiza­țiilor de partid din C.A.P. Tot ceea ce întreprindem are drept scop dezvoltarea inițiativei și răspunderii cadrelor, a fiecărui țăran cooperator, întărirea ordi­nii și disciplinei în C.A.P. Coor­­donînd întreaga muncă și trăgînd la timp semnalul de alarmă a­­tunci cînd constată că treburile nu merg bine, comitetul comu­nal de partid este hotărît ca și în continuare să se afirme ca o prezență activă în actuala cam­panie agricolă. Ing. SILVIU ANISTOROAIE membru în biroul Comitetului­­ comunal de partid Dolhasca VIATA DE PARTID URGENIELE DE SEZON (Urmare din pagina I) contractante. Zeci de mii de tone de tuberculi de cartofi, de rădă­cini de sfeclă de zahăr, coceni și știuleți de porumb, tulpini de po­rumb destinate însilozării etc, așteaptă să fie transportate. Fără o cît mai minuțioasă organizare a acestei acțiuni, dublată de o productivitate cît mai mare pe fiecare mijloc de transport, nu se va putea face față volumului considerabil de produse necesar a fi adăpostit. In aceste zile, va­goanele C.F.R., mijloacele auto ale întreprinderii de transporturi din județ, ale celorlalte între­prinderi din țară care vor veni să sprijine campania, cele ale secțiilor de mecanizare cît cele ale cooperativelor agricole și vor trebui să aibă un coeficient mult mărit de utilizare. Dar, cu numai 2 oameni la Bunești, care încărcau cartofi într-un autoca­mion și o remorcă tractată de tractor, nu se poate ajunge la o productivitate ridicată. De aceea, toate unitățile beneficia­re— I.A.S., C.A.P., centrele de le­gume - fructe, agrosemul și al­tele—trebuie să asigure în totali­tate forța de muncă necesară în­cărcării vagoanelor și autocami­oanelor în timp util, fără a se da loc la staționări exagerate. Și la alte lucrări viteza zilnică realizată este mică. La arături, bunăoară, se realizează zilnic numai 290 hectare. Socotite la planul existent, acestea se vor putea termina abia în 50 zile de acum încolo. Trebuie să se facă totul pentru grăbirea efec­tuării acestei lucrări. De aseme­nea, în sectorul cooperatist al ju­dețului vor trebui însilozate în a­­ceastă toamnă 24.200 tone. Sunt știute avantajele ce le prezintă porumbul siloz în asigurarea su­culentelor necesare hranei ani­malelor, cît și necesitatea ca a­­cesta să fie recoltat acum, cît mai devreme, pentru a se pu­tea însămînța, (acolo unde a­­cest lucru a fost prevăzut), griul de toamnă. Sînt însă numeroase cooperative agricole care des­consideră aceste imperative. Drept rezultat, la Preutești, Ro­­topănești, Liteni,Fălticeni, Probo­ta, Udești, Bunești și în multe al­tele, deși brumele au căzut, nu s-a însilozat pînă la această dată nici o tonă de porumb. Timpul înaintat și capricios din această toamnă impune o mo­bilizare totală a forțelor la rea­lizarea tuturor lucrărilor de se­zon. Planurile întocmite și însu­șite de­­ toți cooperatorii privind desfășurarea lucrărilor din a­­ceastă toamnă trebuie respecta­te. Factorii de conducere, tre­buie să tragă învățăminte din cele petrecute în anii trecuți cînd, în anumite locuri, neinter­­venindu-se operativ, s-au înregis­trat rămîneri în urmă la recol­tări și însămînțări, fapt ce condus la pierderi însemnate de a produse. Exemplul personal, ho­­tărîrea și vrednicia trebuie să fie atribute ale tuturor celor ce răs­pund de îndeplinirea sarcinilor din agricultură. In acest fel, dis­ciplina și hărnicia fiecărui coo­perator se vor situa la cote înal­te, din aceasta avînd de cîști­­gat economia fiecărei cooperati­ve agricole, bunăstarea celor ce lucrează ogoarele. PE CINE LUAȚI NN BRATE? (Urmare din pagina I) datorită unei greșite interpretări a legii (de remarcat că aseme­nea „greșeli" se produc, de obi­cei, în favoarea angajaților­­), nu s-au constituit și reținut ga­ranții unui număr de 19 anga­jați. Și lista unor deficiențe simi­lare ar putea continua. Mai grave, însă, faptul că se tolerează și în continuare menți­nerea în posturi de gestionari a unor elemente certate cu le­gea. Jacob Leib Malek, un ges­tionar de profesie, se încăpățî­­nează să intre la pensie... ca gestionar, în pofida faptului că a fost condamnat la 5 luni în­chisoare pentru vînzare cu supra­­preț (citește : speculă). Surprin­de faptul că directorul filialei TAPL Rădăuți, V. Rezuș, cu o inexplicabilă bunăvoință, prin decizia 186 din 18 martie a.c., s-a încadrat ca șef la magazinul alimentar nr. 15, fără aprobarea organului tutelar și contrar in­dicațiilor date de acesta ia „N-avem alții mai buni — în­cearcă să ne convingă directo­rul. De altfel, fiind la vîrsta pen­sionării, sperăm să nu ne mai facă... surprize". Desigur, e inutil să insistăm asupra inconsistenței unor ase­menea argumentări. Aceasta o coroborăm cu împrejurarea că un alt șef de magazin (unitatea nr. 3, depinzînd de aceeași con­ducere), anume Ioan Voican, funcționează nestingherit în a­­cest post, deși are două con­damnări la activul său (din care una la 3 luni închisoare pentru distrugere de bunuri în dauna avutului obștesc), în prezent fiind cercetat de organele de anche­tă pentru neglijență în serviciu. Vor fi intervenit amnistii și gra­uri și reabilitări judiciare sau de drept pentru cei în cauză, nu negăm. Sîntem, însă, îndreptățiți a ne pune — pentru a cita oară?­­ întrebarea : oare nu se vor fi găsind și oameni corecți, cin­stiți, nepătați, pentru ocuparea unor asemenea posturi ? Deși lui Gh. Dumbravă, de la filiala TAPL Vatra Dornei, i s-a desfăcut contractul de muncă pentru atitudini necorespunză­toare față de clienți (l-a lovit pe un consumator, în local, cu cu­țitul) și cu toate că această decizie a fost confirmată de conducerea direcției comerciale și comitetul executiv al consiliului popular județean, la scurt timp, condu­cerea TAPL, cu nesocotirea aces­­tor hotărîri, îl reangajează, în­­credințîndu-i în continuare func­­ția de gestionar. Asemenea mane­vre indignează cu atît mai mult, cu cît cel în cauză a fost con­damnat la 2 ani și 6 luni închi­soare pentru deținere de valută, fiind judecat de instanță cu pri­vire la proveniența unor bunuri. E adevărat, dosarul a fost „în­chis“ (sentința civilă 1772 din 27 august a.c. a Judecătoriei Cîmpu­lung), dar rejudecarea acestuia mai poate avea loc, prin inter­mediul recursului Procuraturii ju­dețene ! La Vinalcool Cîmpulung, un alt caz bătător la ochi , gestio­narul Ion Tudoreanu continuă să funcționeze, neclintit de nimeni, pe postul pe care l-a deținut și anterior obligării sale la 50 de mii de lei despăgubiri, ca urmare a realizării unor venituri ilicite. Sînt oare asemenea situații cele mai nimerite pentru promovarea spiritului de cinste și corectitudi­ne în rîndul lucrătorilor din co­merț ? Și dacă nu, cine trebuie să intervină, operativ și eficace, pentru eradicarea climatului de necinste și toleranță care mai stăruie în unele unități ? — Este imperios necesar a sa pune capăt unor practici de acest fel, care cauzează mari prejudicii materiale și morala comerțului nostru socialist, opina tovarășul Lucian Fătu, președin­tele Tribunalului județean Su­ceava. Prezența unor asemenea elemente necorespunzătoare în­carcă, nu în puține cazuri, rolu­rile instanțelor noastre. Analiza fenomenului infracțional a con­firmat că una din cauzele co­miterii de delicte o constituie și faptul că unor asemenea inși, certați cu elementare norme de conviețuire socială, li se acordă încă, din păcate, un credit ne­justificat. Trebuie întreprinse mă­suri urgente pentru înlocuirea lor. Situațiile relatate își așteaptă o grabnică rezolvare. Socotim că există toate condițiile ca ele­mentele de acest fel — și nu mai puțin susținătorii lor ocazionali— să fie puse în imposibilitate de a ignora și eluda legalitatea socia­listă, regulile de conviețuire so­cială. NOTA. Aflăm, in ultimul moment, că un alt client al justiției, despre care am mai scris - o. Fediuc - după ce a fost înlăturat, la insistențele redacției, din gestiu­nea pe care o deținea la „Peco” Siret, se bucură în prezent de în­crederea conducerii ICRA Sucea­va. E din nou gestionar, de astă dată la depozitul unității din Șcheia. Mînuiește mărfuri în va­loare de peste un milion și ju­mătate. Alt lup pus să păzească stîna. M, B. ZORI NOI IN PAGINA 3 Cunoscut prin lucrările sale de cercetări literare eminesciene, profesorul Grațian Jucan este in același timp și posesorul unei unice colecții de altețe, numărând peste 300 de exemplare. A­­dunata din comunele Vama, Pojorîta, Sadova, Fundu Moldovei, Slatioara, colecția conține multe piese foarte vechi, unele datînd din secolul al XVIII-lea. Foto : F. MICHITOVICi Articolul apărut sub titlul de mai sus evidenția unele ac­țiuni valoroase întreprinse la Uzina de reparații auto Su­ceava în scopul micșorării consumului de metal, relevînd, în același timp, existența unor posibilități încă nefolosite pe deplin. Apreciind ca fiind rea­le cele relatate, răspunsul pri­mit din partea conducerii uzi­nei precizează că eliminarea insuficiențelor semnalate re­prezintă, în momentul de față, preocuparea principală a co­lectivului de muncă. Depășirea consumului de metal la fabricarea pieselor de schimb pentru autovehi­cule a determinat reanaliza­rea tuturor proceselor tehnologice, urmărindu-se posibilitățile ca­re există pentru micșorarea adausurilor de prelucrare, ex­tinderea lucrărilor de presare și ambutisare, de matrițare și forjare la cald. Revizuirea pro­ceselor tehnologice, în func­ție de concluziile desprinse în urma analizelor, precum și proiectarea și executarea scu­lelor, dispozitivelor și verifi­catoarelor, determinate de mo­dificările tehnologice impuse, sunt în curs de înfăptuire. Compartimentele de concep­ție ale uzinei au studiat posi­­ ie ale uzinei au studiat posi­­tizate la fier vechi. Spre a im­­i „Rezultate, dar și posibilități încă nefolosite“ bilitățile de reducere a consu­mului de metal prin folosirea semifabricatelor turnate, re­­nunțîndu-se la execuția lor aîn laminare. Avantajele unui a­­semenea procedeu sunt eviden­te. Au fost inițiate, pentru ob­ținerea semifabricatelor tur­nate, colaborări cu întreprin­derile din municipiul Suceava, dar, pînă acum, ele nu au avut un caracter permanent. Din inițiativa comisiei econo­mice de pe lîngă comitetul municipal de partid a fost în­tocmit un studiu privind posi­bilitățile de colaborare între Uzina de utilaje și piese de schimb, întreprinderea mecani­că și Uzina de reparații auto, printre avantajele pe care le oferă aceasta fiind și asigu­rarea pieselor turnate de care este nevoie. Studiul întocmit prevede căi pentru dezvoltarea pe baze temeinice a colabo­rării, existînd condiții pentru o conlucrare rodnică. In articolul publicat se arăta faptul că nu există suficientă preocupare pentru recondițio­­narea pieselor de schimb, că la atelierul de constatare, sortare - triere, datorită ca­rențelor organizatorice, piese apre a fi refolosite sunt repar­tizate la fier vechi. Spre a îm­bunătăți activitatea de aici, co­mitetul de direcție a întreprins unele acțiuni pentru aplicarea studiilor întocmite. Serviciilor tehnologice și C.T.C. li s-au trasat sarcini concrete pentru dotarea atelierului cu dispozi­tive de control și verificatoare, pentru mecanizarea și contai­­nerizarea transportului piese­lor. Apreciabile cantități de metal se pierdeau fiindcă ser­viciul aprovizionare nu reușeș­te, întotdeauna, să asigure materiale, respectiv laminate, la profile apropiate dimensiu­nilor pieselor care urmează a se executa, întîmpinîndu-se, datorită gamei mari de tipo­­dimensiuni, unele greutăți. Compartimentul aprovizionă­rii va insista mai mult decît pînă acum asupra contractă­rii din timp, pe specificații, a materialelor necesare desfășu­rării normale a producției, li­­mitînd, concomitent, consumul de metal. Sînt cîteva măsuri a căror concretizare, însoțită de întă­rirea spiritului gospodăresc al fiecărui salariat al uzinei, se va reflecta în obținerea unor însemnate diminuări a consu­mului de metal. PE ECRANE DUMINICA 27 SEPTEMBRIE SUCEAVA­­ î­n Modern“ : Dra­goste și viteză ; „Tineretului“ : Splendoare în iarbă ; „Arta“ : Via Mala ; „Burdujeni“ : Dom­nișoara Doctor ; CÎMPULUNG ; „Moldova“ : Salariul groazei ; „Luceafărul“ : Explozie în munți ; FĂLTICENI : „Doi­na“ : Dreptul de a te naște ; „Popular“ : Cinci din cer ; RĂ­DĂUȚI : „Flacăra“ : Această femeie ; „Unirea“ : Tarzan, omul junglei ; VATRA DOR­NEI : „Dorna“ : Jandarmul se însoară ,* GURA HUMORULUI : „Lumina“ : Fredy și cîntecul preeriei ; ȘIRET : „Șiretul“ : Mireasa era în negru ; SOL­­CA : „Solea“ : Mioll Flanders ; DOLHASCA­­: „Dolhasca“ : Răzbunătorul FRASIN : „Fra­sin“ : Domnișoara FALCAU : „Falcău“ : Doctor ; Prie­teni fără grai ; IACOBENI : „Minerul“ : Ghici cine vine la cină ; VAMA : „Vama“ : Stă­­pîn pe situație ; MOLDOVIȚA : „Moldovița“ : Adio,­ Texas. Doi bărbați și un munte. 20.20 Film artistic. Simon și Laura. Premieră pe țară. 21.40 Tele­ristmuri. 22.33 Telejurnalul­ de noapte. Sport. 23.15 închiderea emisiunii programului I. LUNI 28 SEPTEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. • Microjavanpremiera. 18.05 Emi­siune pentru tineret. Columna lui Traian. 18.35 Performanțe științifi­­ce ale secolului XX. Spre miliandi­­mea de secundă. 19.00 Actualitatea în economie. Numărătoarea inver­să. Aprovizionarea tehnico-materi­ală pentru ultimul trimestru al a­­nului. 19.15 Anunțuri — publicita­te. 19.20 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Agenda politică. 20.15 Roman foileton. Punct și contra­punct (II). 21.00 Din carnetul cu amintiri al „Cerbului de aur“ <î Memphis Slim. 21.15 „Unul din doi“. Emisiime-iconcurs. Tema 1 Bucureștiul ieri și azi. 22.05 Tele­­glob. Pekin. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Rampa. 23.15 Inchir­derea emisiunii. DIALOG tlllllllllUilllimui'lilJIIIIIIIIilllllllllllllllllllllllllllllllllllllln VASILE CAPRA Suceava . Cele relatate de dv. sunt jus­te. S-a discutat cu persoanele vizate și li s-a recomandat să-și supravegheze copiii. Construcția respectivă a fost demolată și s-a amenajat un buncăr pentru depozitarea gunoiului menajer. GHEORGHE GHERASA Tarnița - Ostra : E bine că doriți ca drumuri­le, pod­urile și podețele din comuna Zalmastea să fie reparate și între­ținute în mod corespunzător. Să știți însă că aceasta constituie, du­pă cum suntem­ Informați, și o preocupare de seamă a consiliu­lui popular comunal, care a eșa­lonat lucrările necesare în ordi­nea urgenței lor. Rezultă, deci, că și podețul la care vă referiți stă în atenția edililor co­munei. PROCOPIE MICHITEI Șerbăuți - Calafindești i " Terenul cu pricina a fost ob­ținut în urma unui schimb între C.A.P. Șerbăuți și consiliul popu­lar comunal. Comitetul executiv al consiliului popular comunal ne asigură că schimbul s-a făcut în interesul general și că prin a­­ceasta s-a realizat și o mai bună folosire a terenurilor din intravi­lanul satului. ALEXANDRU I. VODĂ Mălini : Persoanei în cauză i s-au adus criticile cuvenite pentru lipsurile pe care le are. Neînțelegerile dintre dv. nu trebuie însă folo­site ca un prilej de permanente răfuieli și învinuiri­­ reciproce prin tot felul de reclamații. ILEANA STAMATE Gura Humorului : Cererea dv., așa cum vi s-a comunicat personal de către or­ganele locale, va fi rezolvată in Urm­ta posibilităților. EUGEN V. SAUCIUC Dărmănești : I.G.D. Suceava v-a trimis ade­verința solicitată, cu nr. 6287, din 10 septembrie a.e. UN GRUP DE CETĂȚENI str. Chiliei - Vatra Dornei . Pînă la construirea podului, consiliul popular al orașului a făcut comanda la întreprinderea constructoare în vederea ame­najării unei punți. ALEXANDRU ARMAN Vatra Dornei . Contravaloarea consumului de energie electrică n-au­ achitat-o la timp. Ulterior, după achitare, organele de specialitate au co­nectat circuitul. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO BUCUREȘTI LUNI 28 SEPTEMBRIE Programul 1 5.05—6.00 Muzi­ca dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Re­vista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. 21.30 Pa­gini din opera „Elixirul dragostei" de Donizetti. 11.05 Radio prichin­del. 11.15 Suita a Vl-a­nească“ de Achim Stoia „Ardele­Suita pentru orchestră de Liviu Iones­­cu. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Fantezii de estradă. 12.25 Știința la zi. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretuil preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.10 Avanpremieră cotidi­ană. 13.22 Muzica ușoară. 14.00 Compozitorul săptămînii : Edvard Grieg. 14.30 Emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică popu­lară. 15­25 M­elodii.. . melodii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Pagini din ope­reta „Vraja muzicii“ de Rodgers. 16.30 Revista economică. 16.45 Cîn­­tece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică populară. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoară. 18­10 Prezent și viitor în știință agricolă. 18.30 Concertul nr. 2 în Mi major pentru clavecin și orchestră de Johann Sebastian Bach. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Mu­zică populară. 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugman­iu. 20.10 Microrecital Ilinca Cerbacev. 20.20 Argheziană. Iscălitură pe oglindă. 20.25 Solista serii . Margarita Ni­­colova. 20.45 Teatru radiofonic. Jo­cul de-a crima de Taim­o YXib­utusi­. 21.40 Pagini din operete. 22.00 Ra­diojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5­00 Estrada noc­turnă. MARTI 29 SEPTEMBRIE Programul 1 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Ra­diojurnal. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Fo­noteca pentru copii. 11.05 Diver­tisment în stil clasic de Dan Con­­stantinescu. 11.20 Muzică popu­lară. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.10 Cîntece­­ 12.25 Știința la zi. 12.30 întâlnire cu me­lodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 A­­vanpremieră cotidiană. 13.22 Me­lodii. 13.45 Muzică populară. 14.00 Compozitorul săptămînii : Edvard Grieg. 14.30 Muzică ușoară. 14.50 Muzică de estradă. 15.00 File de poveste. 15.25 Cîntece și populare. 16.00 Radiojurnal. jocuri 16.20 Muzică ușoară. 16.50 Cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Or­chestra Raymond Lefèvre. Radioi Simpozion. Un imperativ 18.10 al economiei moderne : cheltuieli minime. 18.30 Fragmente din ope­ra „Plateea“ de­­ Rameau. 19.00 Gazeta radio. IAȘI LUNI 28 SEPTEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 E­misiune pentru sa­te. 6.40 Cu cîntecul și jocul pe pla­iuri­ moldovene. 7.00 Informații și muzică. 7.58 Prezenta­rea progra­mului de seară. 7.59 închiderea e­misiiunii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Pe traseul știință­­producție. 17.45 Cîntece patriotice. 18.00 Oameni de seamă. 18.20 Pe portativul undelor, melodia prefe­rată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 19.30 De luni­­pînă luni. 20.00 Odă limbii româ­ne. 20.30 Enciclopedia muzicală. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Sport. 21.15 Melodii de pretutindeni. 21.30 Revista revistelor literare. 21.40 Melodii de pretutindeni. MARTI 29 SEPTEMBRIE Program de dimineață 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agri­cultură. 6.40 Zi-i lăută, cîntă-n strună. 7.00 Informații și muzică. 7.58 Prezentarea programului de seară. 7.59 închiderea emisiunii. Program de seară 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Pe teme cetățenești. 17.45 La microfon , soliști și for­mații de amatori. 18.00 Descripție Moldaviaé. 18.20 Cîntecu­l care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 So­liști români de operă. 19.30 Teatru ,la microfon. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Voci din fonoteca de aur. 21.20 Jazz. . . concert. 21.30 Cine­­meridian. 21.40 Jazz. . . concert 21.58 Prezentarea programului de dimineață. 21.59 închiderea emi­siunii. ^TELEVIZIUNE : DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Ma­tineu duminical pentru copii. 10.00 Viața satului. • Calendarul lucră­rilor agricole : Toate plugurile,­­toate grapele, în cîmp ; Semăna,tul — lucrarea cea mai urgentă • In pragul campaniei agricole. Obiecti­ve de maximă urgență. 11.15 In reluare, la cererea telespectatori­lor. Dialog muzical Anda Călugă­­neanu — Therese Steinmetz. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în­ limba maghiară. 13.30 Fotbal . C.F.R. Timișoara — Dinamo Bucu­rești. Transmisiune de la Timi­șoara. 15.20 închiderea emisiunii de dimineață. 17.25 Deschiderea emisiunii de după amiază. • Micmavanpremi­­era. 17.30 Fotbal : Ungaria — Austria (repriza a II-a). Transmi­siune directă de la Budapesta. 18.20 „Pe sub Poala Măgurii“. Program susținut de Ansamblul folcloric al județului Sălaj. 18.45 Campionatul balcanic de baschet masculin. Bul­garia — Iugoslavia (repriza a 11-a). Transmisiune din sala Floreasca. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejur­nalul de seară. 20.00 Reportaj TV. MEMENTO # Cadru din filmul „Căsătorie în stil grec" Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile : Vre­me în curs de încălzire. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vîntul va sufla po­trivit. Temperaturile minime vor oscila între 4 și 9 grade, iar ma­ximele între 17 și 32 grade. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj C. F. R. 10413 Informații C.F.R. 10313 Agenția TAROM 10904 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11994 Miliția 10800 Pompieri <oa Policlinica 10415 Salvare 10006 Sect. mixt. energetic Deranjamente 0513 Spital 10024 Stația de taximetre 11920 Frămîntări sociale în S.U.A. (Urmare din pagina I) ce nivelul mediu al prețurilor a cunoscut o creștere de peste 5 la sută. In fața acestei situații repre­zentanții sindicatelor la negocieri­le pentru încheierea noilor con­tracte colective de muncă au for­mulat o serie de revendicări cu caracter economic care să asigure o stabilitate a veniturilor munci­torilor în raport cu creșterea cos­tului vieții. Pentru prima dată din 1958, ne­gocierile dintre patronat și sindi­cate în vederea reînnoirii contrac­telor colective de muncă se des­fășoară în condițiile în care acțio­nează în mod deosebit de puternic o serie de factori, ca creșterea ra­pidă a prețurilor și a nivelului șo­majului, precum și opoziția în­­dîrjită a patronatului, influențat de recesiunea economică, față de orice reducere a profiturilor. Acești factori fac ca mișcarea gre­vistă americană de anul acesta să aibă unele caracteristici noi față de anul trecut — pe plan tactic, și pe plan politic. Pe planul stra­tegiei negocierilor pentru reînnoi­rea contractelor colective de mun­­că faptul nou îl constituie „con­centrarea atenției“ asupra rezolvă­rii diferendului dintre principalele sindicate și firme din sectoarele în cauză. Ulterior contractul reali­zat astfel este luat ca „model“ de celelalte sindicate din ramurile res­­pective. In momentul de față astfel de situație are loc în in­d­dustria constructoare de automo­bile, unde rezultatul grevei lucră­torilor de la „General Motors“ va avea o influență hotărîtoare asu­pra contractelor colective ce vor fi încheiate cu celelalte societăți mai mici — „Ford“, „Chrysler“, „American Motor Co“. Din punct de vedere politic, revendicările e­­conomice ale sindicatelor — men­ținerea unui raport echitabil între creșterea continuă a prețurilor și stabilitatea veniturilor — vine în contradicție cu politica antiinfla­­ționistă a Administrației. Așa se explică și frecventele intervenții ale diverselor organisme ale Ad­ministrației în conflictele de mun­că ce au avut loc anul acesta.

Next