Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)
1970-10-18 / nr. 7101
ZORI NOI H PAGINA 2 Unul din momentele glorioase ale luptei proletariatului — din România — (Urmare din pagina I) sunt persecutați și concediați fără nici un motiv. Presa muncitorească a fost interzisă și sediile sindicatelor sigilate. In afară de suprimarea acestor drepturi, nemulțumirile muncitorilor se datorau și altor cauze. In fabrici, continua să existe armată. Teroarea împotriva clasei muncitoare s-a înăsprit, sute de muncitori au fost arestați și schingiuiți pe simple bănuieli că ar fi revoluționari sau alte înscenări ale siguranței. „Autoritățile care s-au unit cu patronii — se scria în telegrama amintită mai sus — au întreprins o serie de prigoane și persecuțiuni contra muncitorilor. Armata este pusă să intimideze muncitorimea prin amenințări cu împușcarea, diferite arestări, mobilizări forțate și arbitrare". In asemenea condiții, masele muncitoare de pe plaiurile Moldovei, ca de altfel din întreaga țară, au cerut cu insistență conducerii partidului socialist și sindicatelor organizarea grevei generale în România, în vederea satisfacerii revendicărilor economice imediate și a cuceririi și menținerii libertăților democratice, întruniți într-un mare miting în august 1920, muncitorii din Iași au hotărît să folosească greva ca „singura armă de apărare a muncitorilor contra exploatării nemiloase a patronilor de tot felul". Atunci cînd lozinca GREVA GENERALĂ a cuprins clasa muncitoare din întreaga țară, Consiliul general al partidului socialist și al mișcării sindicale a fost nevoit să convoace, în ziua de 10 octombrie 1920, o ședință plenară. La ședința Consiliului general, care s-a ținut la București, au participat delegați ai organizațiilor locale ale partidului socialist și ale sindicatelor de pe întreg cuprinsul Moldovei. În conducerea partidului socialist, în fruntea celor care se pronunțau pentru greva generală și care conduceau munca de pregătire și organizare a acesteia se aflau militanți revoluționari ca : Gh. Criistescu, Gh. M. Vasilescu - Vasia, Pandele Becheanu, Teodor Iordăchescu, Gh. Niculescu - Mizil, Leonte Filipescu, P. Constantinescu - Iași, Eugen Rozvan, M. Cruceanu, Ion Elena și alții. In discuții s-a protestat împotriva măsurilor represive întreprinse de guvern pentru răpirea drepturilor cîștigate prin luptă de către clasa muncitoare. Sub presiunea maselor muncitoare și a elementelor revoluționare din întreaga țară, în ședința Consiliului general din 11 octombrie 1920 s-a adoptat un ultimatum formulat în termeni categorici adresat guvernului. Acesta a fost publicat în „Socialismul" din 14 octombrie, iar punctele sale au servit drept program de luptă al grevei generale. Programul primei greve generale a muncitorilor din țara noastră era exprimat în revendicări politice și economice vitale pentru proletariat ca : respectarea dreptului de asociație și cu recunoașterea delegaților consiliilor muncitorești în toate și întreprinderile ; retragerea armatei din toate fabricile, uzinele și atelierele ; reintegrarea in serviciu a tuturor lucrătorilor concediați sau suspendați ; acordarea revendicărilor formulate de muncitorii din instituțiile statului, atît acolo unde au funcționat comisii de arbitraj, cit și acolo unde asemenea comisii nu au fost încă instituite, și altele. Rezoluția Consiliului general se încheie cu următoarele cuviinte : „Muncitorimea organizată din toată țara va fi chemată ca, printr-o grevă generală, să obțină toate aceste drepturi libertăți de care sunt legate nușiteresele ei cele mai vitale". Revendicările cuprinse în acest program dovedesc caracterul ascuțit politic al grevei generale, cit și hotărîrea fermă a proletariatului de a smulge prin luptă dreptul la o viață mai omenească. Caracterul profund politic al grevei generale indică, totodată, creșterea conștiinței de clasă a proletariatului care nu se mai mulțumea cu anumite revendicări economice, ci punea problema cuceririi și de drepturi politice, care să-i dea posibilitatea să dezvolte lupta revoluționară. După publicarea programului grevei generale și exprimarea fermă a hotărîrii proletariatului de a declanșa greva generală dacă guvernul nu va acorda în întregime revendicările cerute, masele de muncitori din întreaga Moldovă, în frunte cu elementele revoluționare, au luat o serie de măsuri pentru pregătirea acestei mari confruntări de clasă. Astfel, au fost ținute adunări, în care muncitorii au trecut la pregătirea nemijlocită a grevei generale, au ales comitete de grevă, au trimis delegați în întreprinderi, în vederea mobilizării la luptă a muncitorilor organizați și tuturor neorganizați ; în unele centre au fost luate măsuri pentru constituirea fondurilor de rezistență etc. Secțiunile partidului socialist și comisiile locale ale sindicatelor au convocat întruniri cu muncitorii, în care au fost dezbătute problemele legate de greva generală. Asemenea întruniri au avut loc la Iași, Bacău, Piatra Neamț, Suceava, Bârlad și în alte centre muncitorești. Concomitent cu întrunirile muncitorești, la care au participat muncitori în masă, au fost editate și răspîndite manifeste, prim care se chemau muncitorii la greva generală. „Răbdarea s-a sfîrșit - declarau muncitorii din Iași într-un manifest — oricare ar fi jertfele și aricii de grea lupta ne-am hatorit: „Trăiască greva generală ! O grevă cum n-a știut-o și n-a simțit-o clasa stăpînitoare pînă acum... Pornim la luptă cu credință că avem o lume de cîștigat". Asemenea manifeste au fost editate și difuzate în majoritatea orașelor din Moldova. Organizarea acestor activități a constituit rezultatul evident al activității elementelor revoluționare, care înțelegeau tot mai mult că, pentru a repurta victoria, greva generală trebuie pregătită minuțios, în așa fel incit masele să știe ce au de făcut. În același timp, guvernul a împărțit țara în zone militare, a făcut concentrări masive de soldați în centrele muncitorești ; armata a fost pusă în stare de război. La 17 octombrie 1920 a început greva muncitorilor ceferiști, cu care s-au solidarizat muncitorii din întreaga țară. In seara zilei de 17 octombrie nici un mecanic nu s-a prezentat la serviciu pentru a conduce trenurile. în ziua de 18 octombrie, greva a cuprins ceferiștii din întreaga țară. Ceferiștii de la Adjud, Mărrășești, Iași, Pașcani și alte centre feroviare din Moldova au încetat în unanimitate lucrul, paralizînd transportul pe căile ferate. Astfel, într-o telegramă a diviziei a 14-a infanterie către Ministerul de Război, se raporta că la Moinești „mecanicii s-au pus în grevă o dată cu camarazii lor din întreaga țară". Speriat de avîntul de luptă, de hotărîrea neclintită a proletariatului de a declare greva generală, guvernul a trecut la măsuri sălbatice pentru a înfrânge greva de la C.F.R. Astfel, s-a dispus mobilizarea ceferiștilor. Dar, sfidînd măsura guvernului reacționar, fideli intereselor muncitorimii, ceferiștii nu s-au prezentat lai lucru. Suferind un prim eșec, guvernul a încercat să-i aducă pe ceferiști cu forța la lucru dar, din 270 de mecanici cu domiciliul în București, nu au fost găsiți decât 47, care au fost arestați și încazarmați. . .. „”.. . . Acțiunea hotărâtă a ceferiștilor a precipitat evenimentele și a grăbit declanșarea grevei generale, care a început în ziua de 20 octombrie 1920. Intr-o atmosferă de înălțător avînt de luptă, muncitorimea din întreaga țară a intrat în grevă. Greva generală din octombrie 1920 a ridicat la luptă întreg proletariatul și a cuprins, fără excepție, toate orașele și centrele muncitorești din țară, constituind cea mai puternică acțiune de luptă de pînă atunci a proletariatului din România1. X Suceava. In zona Arini Foto : I. MINDRESCU legendă pionierească . Unitățile și detașamentele de pionieri din județ trăiesc, în această perioadă, bucuria pregătirii și desfășurării adunărilor de primire și ieșire din pionierat. Momentul festiv al înmuiării cravatelor roșii unui mare număr de școlari din clasa a V-a a dobîndit, la Școala generală nr. 2 din Fălticeni, largi valențe educative. Astfel, pionierii clasei a IV-a, reînviind momentul similar trăit de ei în anul școlar precedent, au prezentat un program de versuri și cîntece patriotice, iar în încheiere au realizat o frumoasă dramatizare a „Dumbrăvii minunate“ de Mihail Sadoveanu. • Intre succesele repurtate de pionierii și elevii din județul nostru la confruntările de talie națională și mondială, se înscriu și premiile obținute la concursul de desene „Meridianele prieteniei“, găzduit de galeriile de artă „Cutezătorii“ din București. Astfel, consemnăm : un premiu special, pentru cel mai emoționant desen pe tema „Oamenii sunt mai tari decit stihiile naturii“ (Hercu Elena, Rădăuți), desenul aflîndu-se în prezent la o expoziție internațională de la Paris ; un premiu II : Stefanschi Ștefania, din Suceava ; două premii III : Lungoci Luchian și Vizitiu Luminița, din Rădăuți ; alte cinci mențiuni speciale la tema amintită : Pînzaru Nicolae, Cazacu Lila, Bugariu, Gheorghe, Sidoriuc Niculina și Covali Mihai, din Rădăuți ; două mențiuni : Danilov Netica, din Rădăuți, și Hostiuc Doina, din Suceava ; trei diplome de merit: Halus Stela și Colibaba Ion, din Rădăuți, precum și Nimigean Horia, din Suceava. C. BLANARUJ a? & , ^ Toamnă pe Rarău Foto : F. MICHITOVICI LUNI 10 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05 - 6.00 Muzica dimineții. 6.05- 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Revista literairă radio. 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Duete din opere românești. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Rapsodia română nr. 1 de Stan Gollestan. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Miniaturi distractive. 12.25 Știința la zi. 12.30 Întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntece de ieri și de azi. 13.45 Din muzica popoarelor. 14.00 Compozitorul săptămânii : César Franck. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Cintece și jocuri populare. 15.30 Melodii de Edmond Deda și Nora Demetriad. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Arii din operete. 16.45 Transmisiune directă de la New York. 17.05 Antena tineretului. 17.50 Poșta radio. 18.00 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din comoara folclorului nostru. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Margareta Pîslaru. 20.20 Argheziană. 20.30 Teatru radiofonic. Premieră. „Baba Hîrca“ de Matei Millo. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Meridiane melodii. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Program muzical de dimineață. 7.00 Radiojurnal. 7.15 Program muzical de dimineață (continuare). 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Mari interpreți. 9.00 Prelucrări corale. 9.15 Muzică populară. 9.45 Selecțiuni din opera „Niima“ de Pansiello. 10.15 Caravana fanteziei. 11.00 Muzică populară. 11.20 Arii din opere. 11.33 Refrene dragi. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.40 Din țările socialiste. 13.00 Concert de prînz (■continuare). 13.30 Rampa. 14.08 Cîntă Natalia Gliga și Cornelia Bălu. 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toți. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Viața de concert a Capitalei. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Călătorie muzicală — muzică ușoară. 17.35 Recital de operă Virginia Zeani și Ion Buzea. 18.03 Jocuri populare. 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă. 18.30 Curs de limba engleză. 18.50 — 365 de cîntece. 19.00 Revista șlagărelor. 19.30 O carte pe Săptămână. 19.50 Noapte bună, copii ! 20.00 O melodie . . . trei interpreți. 20.10 Universitatea radio 20.50 Muzică corală. 21.05 Din creația lui Frederic Chopin. 22.00 Cvartetul nr. 2 op. 22 în Sol major de George Enescu. 22.30 Concert în Do major pentru harpă și orchestră de Boieldieu. 23.05 Opera „Crănasa zînelor“ de Purcell (fragmente).' 23.45 Sonate pentru pian de Beethoven. 0.20 — 1.00 Meditații simfonice de Eugen Wendel. Ț* TELEVIZIUNE LSE DUMINICA 18 OCTOMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii: tineu duminiican pentru copii Mași școlari. 10.00 Viața satullui. 11.30 Matineu simfonic. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal . Rapid — Universiitatea Craiova (Divizia națională A). 14.15 Publicitate și muzică. 14.30 Emisiune în limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism . Marele Premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (înregistrare). 17.30 Patinaj artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de noapte. 20.00 Reportaj TV. întoarcerea bărbaților. 20.20 Film artistic : „Inspectorul general“. 22.00 Interpreți de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. LUNI 19 OCTOMBRIE In jurul orei 16.45 : Transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvântării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, la Sesiunea Jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18.05 Student la politehnică. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. Punct și contrapunct. Sfîrșitul serialului. 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Telegiob. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. 22.30 Rampa, 23.00 închiderea emisiunii. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme rece la început, apoi în încălzire ușoară. Cerul va fi schimbător. Vor cădea ploi slabe. Vântul va sufla slab. Temperatura aerului în creștere ușoară ; minimele vor oscila între minus 2 și plus 2 grade, iar maximele intre 6 și 11 grade. CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL CLASAMENTUL 1. Metalul Suceava 8 4 4 0 16— 4 12 2. Avîntul Frasin 8 5 2 1 13— 5 12 3. Străduința Suceava 8 4 3 1 12— 7 11 4. Filatura Fălticeni 8 5 12 16— 9 11 5. Avintul Rădăuți 8 4 2 2 11— 8 10 6. Chimia Bradul Vama 8 5 0 3 18—13 10 7. Bistrița Broșteni 8 3 14 13—12 7 8. Locomotiva Dornești 8 3 14 8—12 7 9. Siviicultorul Modovița 8 3 14 10—14 7 10. Autorapid Suceava 8 2 2 4 13—11 6 11. Unirea Cîmpulung 8 3 0 5 9—16 6 12. Șiretul Dolhasoa 8 13 4 10—17 5 13. Viitorul Liteni 8 2 1 5 10—22 5 14. Ocrotirea Șiret 8 116 12—21 3 FOTBAL FEMININ și un spectacol Pentru a doua oară, în decursul a numai 50 de zile, sucevenii, mari iubitori aii fotbalului, au putut asista și aprecia acest sport practicat și de fete. Cei aproximativ 2.000 de spectatori (1.000 de plătitori) au fost martorii unui spectacol agreabil, punctat cu faze dinamice, cu centrări precise și cu șase goluri. Meciul a fost oferit de echipele Femina din Iași și Confecția din București. Prima evoluat la Suceava și în partida a anterioară. Atunci, în compania unei echipe din Arad, ieșencele nu au reușit să înscrie nici un gol, meciul terminîndu-se la egalitate. De astă dată, ele au înscris 6 goluri, cîte 3 de fiecare repriză. Primul, chiar la începutul meciului. Autoare. Asultanei. Scorul s-a menținut 1-0 pînă in minutul 29, cînd aceeași Asultanei îl ridică la 2—0. Praf find de deruta bucureștencelor, peste numai un minut, Bolocan își creează un culoar liber, centrează în careu. Asultanei sare, lovește mingea cu corpul și o introduce în plasă . 3—0. Pînă la sfîrșitul reprizei (min. 40) nimic demn de semnalat. După pauză, tot ieșencele înscriu: Autoare, Postolache, de două ori (minu. 59 și 68), urcînd scorul la 5-0. Cu două minute înainte de fluierul final, Lazăr (Confecția) comite henț în careu. Lovitura de la 11 metri a fost transformată impecabil de Chitic și... 6-0 pentru Femina Iași. La primul meci de fotbal feminVi (29 august a.c.) mulți au venit datorită ineditului spectacolului. Acum, exista un precedent. Și nu au regretat. Partida a plăcut. Iar cei prezenți ieri pe stadionul Arini au văzut și aplaudat și curse rapide pe extremă, făcute de Bolocan Lala, și siguranța în apărare manifestate de Hoffmann Rodica, și stopuri, și centrări precise executate fie de bucureștence, fie de ieșence. Echipa cîștigătoare are o mai mare experiență. Pînă în prezent, Femina Iași a susținut 13 partide, din care a pierdut doar trei, în celelalte obținînd victorii sale terminînd la egalitate. Meciul fiind amical, antrenorul ieșean a folosit 17 jucătoare. Bucureștencele, în schimb, au terminat în același 11 cu care au început partida. încă o dată, meciul a plăcut. Pe cînd și la Suceava o echipă de fotbal feminin ? Femina Iași a folosit următoarele jucătoare : Sahlean, Dulmani, Elisei, Tuia, Manea, Bolovaiu, Hoffmann, Chitic, Sireteanu, Asultanei, Baltag, Lazăr, Chihaia, Spinei, Nichifor, Postolache, Lupulescu. Confecția București : Toncu, Iancu, Iacob, Delamarian, Stelian, Mihai, Lungu, Popovici, Lazăr, Bucur, Ciobanu. Partida a fost condusă de trei arbitri suceveni : Gheorghe Artiire (la centru), Mihai Fediuc și Artemie Munteanu (la tușe). Astăzi, la Iași, cele două echipe vor susține o nouă întîlnire amicală. D UNIREA Șase goluri agreabil judo ETAPA JUDEȚEANA A CAMPIONATULUI REPUBLICAN La Sala sporturilor din Suceava s-a desfășurat, recent, etapa județeană a campionatului republican de judo (juniori). Confruntarea a avut loc între echipele Straja Fălticeni și Energia Suceava (antrenori: I. Ghiță și, respectiv, C. Vasilaș). Avînd o mai bogată experiență, competițională și fiind o echipă mai omogenă, Energia a învins detașat, cu scorul de 4—0. S-au remarcat Voicu (cat. 63 kg.) și Airinei (cat. 80 kg.), ambii de la Suceava, ultimul dezmințind, pentru moment, posibilitățile sale reale. La categoria 93 kg., I. Sandu (Straja) ne-a oferit multe procedee tehnice. Deși judoul este un sport relativ nou în țara noastră, iar practicarea lui, la nivel competițional, implică o temeinică și severă, pregătire, am avut satisfacția să asistăm la un spectacol de o înaltă ținută sportivă, ceea ce promite a fi de bun augur în această încă destul de puțin înțeleasă ramură a sportului. Victoria echipei sucevene înseamnă doar un mic pas în întîlnirile care-i mai așteaptă. Așa, de pildă, foarte curînd, judokașii suceveni vor avea de înfruntat, la Arad, o echipă cu mai multă experiență în acest sport. De aceea se recomandă sportivilor suceveni să fie mai deciși un atac, să încerce toată gama procedeelor tehnice cunoscute și să acționeze cu hotărîre în finalizare. Ing. ADOLF LEHRER MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO PE ECRANE DUMINICA 18 OCTOMBRIE SUCEAVA „Modern“ : Degetul de fier ; „Tineretului“ : Clipa de libertate ; „Arta“ : Cei 1000 de ochi ai dr. Mabuse; „Burdujeni“ : Simpaticul domn R . CÎMPULUNG ; „Moldova“ : Jandarmul se însoară ; „Luceafărul“ : Freddy și cîntecul preeriei ; FĂLTICENI : „Doina“ : Petrecerea ; „Popular“ : Marele semn albastru ; RĂDĂUȚI : „Flacăra“ : Salariul groazei 1 „Unirea“ : Procesul I; VATRA DORNEI : „Doina“ : Meyerling : GURA HUMORULUI : „Lumina“ : Această femeie ; ȘIRET : „Șiretul“ : Joc dublu în serviciul secret ; SOLCA : „Solca“ : Jocul care ucide ; DOLHASCA : „Dolhasca“ : O șansă dintr-o mie ; FRASIN : „Frasin“ : Operațiunea Leontine ; FALCAU : „Falcău“ : Domnișoara Doctor ; IACOBENI : „Minerul“ : Splendoare în iarbă ; VAMA : „Vama“ : Acțiunea Vulturul ; MOLDOVIȚA : „Moldovița“ : stăpîn pe situație. Cadru din filmul „Subiect pentru o schiță“ Sâmbătă, în cadrul etapei a 7-a a campionatului categoriei A de fotbal, s-au disputat trei partide. In Capitală, pe stadionul „23 August“, la capătul unui meci spectaculos, Steaua a smuls victoria cu 3—2 echipei Politehnica Iași prin punctul Înscris în ultimul minut de joc. Gazdele au deschis scorul în minutul 6, datorită fundașului Vigu, care a trimis cu „boltă“, balonul depășindu-l pe portarul Iordache, prins pe „contrepied“. In minutul 14, Goliac a egalat, iar în minutul 42, oaspeții au luat avantaj printr-un gol marcat de Superman, la capătul unei acțiuni individuale. Fotbaliștii militari au reușit să egaleze în minutul 77, la o Învălmășeală, cînd Tătaru a strecurat balonul în plasă. In ultimul minut de joc, clnd nimeni nu se mai aștepta și rezultatul de egalitate părea echitabil, bucureștenii au marcat prin Iordănescu punctul victorios, care a consemnat pe tabela de marcaj victoria cu 3—2 a echipei Steaua. Rezultatele din țară : Steagul Roșu Brașov — U. T. Arad 0—0; F. C. Argeș Pitești — Dinamo București 1—1 (1—0). Au marcat Roșu (min. 35) și respectiv Sălceanu (min. 74). (Urmare din pagina Ire sale extramedicale ale „pacienților“ lor, unii medici consimt să-i. . . ajute cu câte un concediu de mai scurtă sau mai lungă durată, deși știu că nu e vorba decât de satisfacerea unor interese personale ale acestora, de acoperirea unor absențe nejustificate. Desigur, în ambele situații e vorba de culpa medicului în măsura în care, datorită superficialității consultului efectuat sau realizării unor interese care n-au nici în plin nici în mînecă cu nobila profesiune a oamenilor cu halate albe, este scos din circuitul productiv un ins care, obiectiv, nu este îndreptățit la aceasta. Unele exemple luate de la citeva unități cîmpulungene sunt edificatoare în acest sens. DOI „BOLNAVI" PE POST DE. ■ . CONSTRUCTORI DE CASE In cursul lunii iulie a.c., Mircea Tatulici din Prisaca Dornei, muncitor la secția pregătire de la fabrica de mobilă, se. . . îmbolnăvește și beneficiază de un concediu medical de 15 zile. Cu ocazia unui control efectuat, la 9 iulie, de o comisie formată din președintele comitetului sindical din unitate (Victor Braha) și șeful compartimentului protecția muncii (Corneliu Eremia), cel în cauză este găsit pe post de . . . constructor de case. Intr-o situație similară a fost găsit, la aceeași dată, și muncitorul Gh. Samuilă, din Cîmpulung, care obținuse un concediu de 27 zile, pentru o entorsă. „ Cînd i-aim surprins „la lucru“, ne spune tovarășul Corneliu Eremia, Tatulici a încercat să ne dea fel de fel de explicații, toate la fel de șubrede. . . Gh. Samuilă, zărind mașina unității noastre, a încercat să fugă în altă curte. . . — Eram încă bolnav - ne spune acesta, acum, cînd stăm de vorbă cu dînsul, adăugind însă că fusese trimis de fratele său să supravegheze muncitorii care îi lucrau o casă. . . Desigur, asemenea fapte și-au primit sancțiunile cuvenite (celor în cauză li s-au desfăcut contractele de muncă, iar zilele respective de concediu medical nu le-au fost plătite), dar e lesne de înțeles că, în absența unui asemenea control inopinat, lucrurile ar fi decurs foarte favorabil pentru astfel de inși. Oare în cîte cazuri vigilența factorilor de conducere din unități nu a fost înșelată de aparențele unor certificate medicale, eliberate fără discernămînt și cu o crasă lipsă de răspundere, unor salariați care numai bolnavi nu se puteau numi ? — In ultima vreme, ne spunea tovarășul Gh. Ursan, șeful biroului personal de la fabrica de mobilă, situația s-a îmbunătățit. Certificatele medicale sunt verificate și de medicul unității, care le avizează pentru plată, l-am dat și lista unor chiulangii cronici. Nu în puține cazuri, tendința de a-și acoperi absențele nemotivate a făcut ca unii salariați să falsifice asemenea certificate medicale, prelungindu-le „dintr-un condei", în folosul lor, cu zile sau chiar cu săptămîni. Cazul muncitorilor Gh. Rusu, E. Capustinschi și L. Seniuc, de la aceeași unitate, sunt elocvente în acest sens. Asemenea fapte constituie veritabile falsuri acte publice, care cad sub inîncidența legilor penale și sunt pedepsite pe măsura pericolului lor social. „HAI, NOROC ȘI LA MULȚI ANI !"• . PE BAZA DE CERTIFICAT MEDICAL La l.I.L. „Rarăul“, din aceeași localitate, aflăm că sunt salariați care au adevărate „abonamente" la certificate medicale. Astfel, mecanicul V. Pluto a lipsit „motivat“ 32 de zile în cursul lunilor martie — mai, ultimul concediu fiindu-i dat de medicul stomatolog O. Sădeanu. Deși „bolnav", cel în cauză a fost deputat de organele competente... ciocnind pahare cu băuturi prin restaurante, în compania altui bolnav închipuit, și acesta în concediu medical. Vasile Coca, șef de echipă la vopsitoria sectorului de binale Sadova, pendinte de aceeași unitate. Elena Cristescu, muncitoare la I.I.L. „Rarăul“, a beneficiat, din februarie și pînă în august a.c., de nu mai puțin de 3 luni și jumătate de concediu medical. Solicităm medicilor B. Friedel, D. Seinfeld, S. Abramovici și Șt. Pal, autorii certificatelor medicale, să ne comunice dacă nu este cazul ca salariata să fie pensionată. Salariata E. C. se află și în prezent în concediu medical. Vizitind-o, recent, la domiciliu, însoțit de organele competente, nu am găsit-o acasă. E cazul să se verifice de urgență situația ei, pentru a se stabili cu precizie ce măsuri vor trebui luate în viitor. E timpul să se pună capăt unor circumstanțe care nu folosesc nimănui. Din discuțiile purtate cu tovarășul V. Crăciunaș, directorul filialei T.A.P.L. Cîmpulung — unitate la care procentul îmbolnăvirilor a scăzut simțitor în comparație cu anul trecut am aflat că unii salariați - deși realmente bolnavi — refuză să se îngrijească de starea sănătății lor, respectiv să se pensioneze. Ana Belcea, cofetară cadrul aceleeași unități, va treîndui să-și revizuiască optica în această privință. — Am avut și un ospătar, pe nume Gavril țîmpău, un băiat tînăr, care obișnuia să lipsească, „pe bază de certificate medicale", de sîmbăta și pînă luni. In cele din urmă, l-am lecuit de această meteahnă care amenința să se cronicizeze cu concursul larg al unor medici binevoitori — ne-a mai spus interlocutorul nostru. OPINIA UNUI FACTOR AUTORIZAT Sondajele efectuate demonstrau cu prisosință că ceva nu este „în ordine“ în relațiile dintre unii medici și pacienți, cu repercusiuni negative asupra folosirii fondului de timp în importante întreprinderi economice. Am apelat, în legătură cu aceasta, la părerea directorului Spitalului unificat din Câmpulung, medicul Victor Carpiuc : — Este adevărat că unii medici nu acordă suficientă atenție și seriozitate acestei probleme de o deosebită importanță, normal ca cei într-adevăr Apare bolnavi să beneficieze de asistența sanitară corespunzătoare. Se ridică, însă, inerente semne de întrebare atunci cînd certificatele medicale au ca obiect maladii concretizate în puține zile de incapacitate de muncă. Dealtfel, organele noastre de resort, verificînd situația în acest domeniu, au dispus și imputarea contravalorii unor certificate medicale eliberate cu nerespectarea actelor normative în vigoare. Spunînd aceasta, mă refer la medicii Gh. Chirică, B. Friedel și alții, care au simțit pe propria lor piele nerespectării legilor consecințele în vigoare. In parte, situațiile de genul celor semnalate s-au remediat. Vom continua, și în viitor, să intervenim cu măsuri eficiente pentru curmarea unor asemenea stări de lucruri. ★ Concluziile anchetei noastre se impun de la sine. Opinăm că eradicarea unor astfel de practici trebuie să stea în centrul atenției tuturor factorilor cu răspunderi precise în această direcție. Inițierea de acțiuni comune din partea organelor sindicale, sanitare și, nu în ultimă instanță, a salariaților de resort din Direcția muncii, vor contribui în măsură hotărâtoare la evitarea apariției cazurilor de natura celor semnalate. SUB PARAVANUL CERTIFICATELOR MEDICALE... < r