Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)

1970-10-25 / nr. 7107

> Crește forța dinamică a comunei Udești (Urmare din pagina I) a politicii partidului și înlătura­rea neajunsurilor de orice na­tură: Gavril Nica, Gheorghe Donțu, Harieta Buzatu, Dumitru Munteanu, Savel Bîrsan, din Chi­­lișeni, Petre Cimpoeș, Vasile Mo­­raru, Nicolae Varzaru, Andrei Dragoman, din Udești, Gheor­Practica muncii de partid din comuna Udești a pus în eviden­ță utilitatea unei metode deo­sebit de eficiente. Ea constă în îmbinarea eforturilor comuniș­tilor, ale organizațiilor de bază cu cele ale cadrelor de condu­cere, ale comitetelor de partid comunal și pe C.A.P. pentru cu­noașterea cit mai amănunțită a oamenilor sub aspectul pregăti­rii culturale, agrotehnice, al tră­săturilor etice, pentru educarea lor prin activitatea de producție și obștească, prin acțiuni politi­co - ideologice, atît pînă la pri­mirea în partid, cît și după a­­ceasta. Treapta de bază de la care se pornește este, evident, mun­ca individuală. Membrii de par­tid se orientează asupra celor mai buni țărani cooperatori, în­deosebi tineri și femei, care par­ticipă la muncă în cadrul coo­perativei de producție, spre acei oameni care iau atitudine împo­triva neajunsurilor, luptă pentru apărarea și dezvoltarea proprie­tății obștești, pentru respectarea statutului C.A.P. Executarea în mod conștiincios a sarcinilor de producție și ob­ștești, în termenele date de că­tre organizațiile de bază, și în­trunirea condițiilor etice - ce­tățenești sînt principalele obiec­tive pe care munca politico - educativă le are în vedere în primul rînd. Viitorii membri de partid sînt ajutați îndeaproape să cunoască cît mai bine sta­tutul și programul partidului, sar­cinile unităților cooperatiste din care fac parte și să participe e­­fectiv la înfăptuirea lor. Desi­gur, munca aceasta nu începe pe un teren gol. Oamenii beneficia­ză de toate manifestările politi­ce și cultural - educative ce se organizează în comună. In mo­mentul de față, udeștenii au la dispoziție 4 cinematografe, o bi­bliotecă cu peste 26.000 volume, 130 televizoare, aproape 1.500 a­­parate de radio, numeroase zia­re și reviste. Numai la o singură apariție pătrund în comună pes­te 1.300 de publicații. Dacă mai adăugăm la toate acestea și fap­tul că în comună sunt 73 cadre didactice și numeroase alte ca­dre cu pregătire medie și supe­rioară, ne putem imagina cu u­­șurință ce forțe și mijloace sînt asigurate în vederea continuei d­ezvoltări a conștiinței politice a locuitorilor acestei comune. Folosirea potențialului de in­teligență și acțiune al valorosu­lui detașament de cadre și a puternicei baze materiale a de­terminat mutații substanțiale în felul de gîndire al oamenilor. Aceste mutații se reflectă în munca pentru dezvoltarea coope­rativelor de producție, în nivelul de viață al țăranilor cooperatori. Pentru a garanta primirea în partid a celor mai merituoși oa­meni, organizația de partid fo­losește și o serie de forme și metode specifice muncii de par­tid, urmărind ca prin ele să a­­sigure o pregătire multilaterală și organizată a celor care își manifestă dorința de a deveni ghe Butnaru, Severin Bolohan, Constantin Corduș, Paraschiva Găitan, din Reuseni, sînt numai cîțiva dintre cei peste 500 de membri de partid din comună care, prin întreaga lor activita­te, oferă tot atîtea exemple mobilizatoare în cele trei coope­rative agricole de producție, membri ai partidului. Propagan­diști, cadre cu munci, de răspun­dere de la nivelul comunei și cooperativelor de producție fac prezentări ale prevederilor Statu­tului P.C.R., dau explicații de­taliate pe marginea obiectivelor cuprinse în planul de stat și în hotărîrile adunărilor generale ale cooperatorilor, insistă asupra căilor de sporire a producției a­­gricole. Unele legi și programe­le naționale de dezvoltare a zo­otehniei și irigațiilor, spre exem­plu, au făcut obiectul multor informări și discuții. Atitudinea înaintată față de muncă și interesele cooperativei, poziția combativă față de nea­junsuri, pe care o manifestă noii membri de partid, ca și acei co­operatori care se pregătesc să devină membri de partid, dove­desc că asemenea dezbateri au un mare rol mobilizator. La a­­ceste în­tîlniri se vorbește cu re­gularitate și despre principiile care stau la baza politicii ex­terne a partidului și statului nos­tru, prezența României în diver­se organisme internaționale, pro­punerile făcute de țara noastră pentru statornicirea unui climat de înțelegere între popoare. O altă formă de pregătire politică organizată este cuprinderea în învățămîntul de partid, la cercu­rile și cursurile în care se stu­diază Statutul P.C.R., a celor ce doresc să devină membri de partid. Necesitatea unei activități or­ganizate și permanente pentru pregătirea oamenilor în vederea primirii în partid a celor mai buni dintre ei a reieșit și în urma analizei muncii de primire in partid, făcută la nivelul comite­tului comunal, cu care ocazie s-au desprins prețioase conclu­zii privind modul în care trebuie lucrat în viitor. Ideea că educa­rea oamenilor trebuie să se facă cu grijă și răspundere de către organizația de partid și prin toate mijloacele de care ea dis­pune a fost întărită și cu un e­­xemplu semnificativ. Nazarie V. Traian, fiul unui vechi membru de partid, harnic cooperator, ne­­fiind cuprins în cîmpul vizual al organizației de bază, pe motiv că „ar fi educat în familie", încă nu se situează la nivelul cerințelor care să îndreptățeas­că primirea lui în partid. Ocupîndu-se de educarea oa­menilor, organizațiile de partid iau, în același timp, atitudine împotriva celor care urmăresc să intre în rîndul comuniștilor doar cu scopul de a-și atinge anumi­te interese înguste. Concludentă în acest sens e fermitatea cu care au fost respinse cererile a­­celor cooperatori care au trăit cu impresia că primirea în par­tid le-ar putea aduce avantaje materiale. Preocupate de întări­rea lor numerică și calitativă, organizațiile de partid au expli­cat, în mod cu totul just, că membrii de partid sunt, înainte de toate, cei mai conștiincioși oameni, care pun mai presus de orice interesele generale și știu că pe umerii lor apasă mari răs­punderi. Datorii din comuna Udești în­cheie anul agricol cu notabile cantități de produse la hectar (unele chiar record pe județ) și de o calitate bună, prin sporuri sensibile la producția animalie­ră. Cooperatorii din Chilișeni, de exemplu, depășesc planul de predare către stat la ceapă, castraveți și tomate, luînd ini­țiativa să livreze pieței o canti­tate dublă de varză de toamnă față de cea contractată. Dobîn­­direa a 20 de tone de cartofi, în medie, la hectar, vine să încheie rezumatul izbînzilor lor în pro­ducția agricolă din 1970. Pro­ducția de sfeclă a C.A.P. Udești se anunță a fi la nivelul celei mai frumoase recolte din județ (23 tone la hectar).­Cu aceeași autoritate se impun și rezultatele Primirea continuă în partid și munca perseverentă de educare și maturizare politică a comu­niștilor are efecte cu profunde semnificații pe plan politic și social. O dată cu creșterea nu­merică și calitativă a organiza­ției de partid sporesc autorita­tea și prestigiul ei, forța de a­­tracție se potențează continuu. Munca desfășurată pe plan po­litic și cultural - educativ a in­fluențat stabilitatea oamenilor la lucru în C.A.P., fapt ce a asigu­rat creșterea avuției obștești, a permis profilarea pe anumite ac­tivități cu rentabilitate garanta­tă. Se asigură, astfel, o dinami­că superioară valorii normei con­venționale și, deci, creșterea re­tribuției cooperatorilor­ îmbinate, toate aceste impor­tante laturi ale muncii de partid exercită o influență deosebit de favorabilă asupra activității mul­tilaterale a comuniștilor, a celor­lalți oameni din satele comunei, precum și a educației tineretu­lui, chemat să se pregătească pentru muncă și prin muncă. Bazîndu-se pe rezultatele mun­cii de primire în partid dobîndite pînă acum, ne informa Petru Borza, secretarul comitetului co­munal de partid, organizațiile de bază își îndreaptă atenția spre minusurile ce mai există și pri­virile spre viitor. Invățînd din ex­periența de pînă acum, ele vor muncii cooperatorilor din Reu­seni. Ei au terminat de recoltat girul de pe 406 hectare în nu­mai 10 zile, înmagazi­nînd, în medie, cîte 1808 kg. de pe fie­care hectar. La producția de car­tofi se vor încheia cu o mare valoare la hectar datorită profi­lării pe cartofi de sămînță, sor­timent la care depășesc prevede­rile contractuale cu 270 tone. Producțiile obținute de către cele trei unități cooperatiste din Udești, fiind criteriul suprem de apreciere a muncii cooperatori­lor din această comună, sînt, totodată, și o expresie a capaci­tății de acțiune a comuniștilor, o dovadă concretă că organiza­ția comunală de partid este, pe drept cuvînt, forța dinamică a comunei­ trebui să rezolve mai operativ cererile sporite ale țăranilor co­operatori de a intra în rîndu­­rile partidului și să se ocupe mai îndeaproape de educarea noilor comuniști, astfel ca ei să se integreze în scurt timp în e­­forturile generale ale organiza­ției comunale de partid. La toate acestea, noi am adă­uga și faptul că e necesar ca organizațiile de bază să nu piar­dă din vedere și alte absențe de pe agenda activității lor organi­zatorice și politico - educative. Ne gîndim, în primul rînd, la fap­tul că femeile, deși reprezintă o mare forță a cooperativelor, nu sunt atrase în suficientă măsu­ră la munca de partid. La C.A.P. Udești, bunăoară, 80 la sută din numărul brațelor de mun­că îl formează femeile, dar anul acesta nu s-a primit în partid nici o cooperatoare. Și sunt des­tule femei care, prin hărnicia, conștiinciozitatea și combativita­tea lor, se impun atenției orga­nizațiilor de partid ca îndreptă­țite să solicite primirea în ma­rele și puternicul detașament al comuniștilor. E de presupus că analiza pro­fundă din adunările de dare de seamă și alegeri și hotărîrile a­­doptate vor da un nou impuls întregii munci de partid din co­muna Udești. Conținutul muncii de pregătire Efecte pe plan social și garanții că minusurile vor fi înlăturate Producțiile obținute — criteriu suprem de apreciere In capriciosul an 1970, forțele pe suprafețe mari, cît și prin re­parbe ale naturii au vămuit în ducerea puterii de rodire a so­­c­ii nemilos producția agricolă, lului. Și, totuși, în ciuda acestor atît prin distrugerea culturilor vicisitudini neprevăzute, coope © Baza de recepție a întreprinderii județene de valorificare a cerealelor. Noul uscător în aer liber cu o capacitate orară de 8 tone. Foto : D. MINDRESCU MEMENTO # MEMENTO 0 MEMENTO 0 MEMENTO BUCUREȘTI LUNI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05 - 6.00 Muzica dimineții. 6.05- 9 30 Muzică și actualități. 6.20 Jur­nal agrair. 6.30 Gimnastică. 7.00 Ra­diojurnal 7.25 Bună dimineața, co­pii ! 8.00 ’ Sumarul presei. 8.07 Ma­tineu muzical. 8.25 Moment poe­tic. 8.30 La microfon, melodia pre­ferată. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Guri de limba engleză. 11.05 Radio Prichindel. 11.15 Divertis­ment pentru orchestră de coarde de Mircea Hoinic. 11.45 Sfatul me­dicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întâlnire cu me­lodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 A­­vanpremieră cotidiană. 13.22 Mu­zică ușoară. 13.45 Muzică popu­lară. 14.00 Compozitorul săptămî­­nii : Henry Purcell. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune mu­zicală pentru ostași. 15.00 Muzică populară. 15.30 De la A la Z — muzică ușo­ară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică de estradă. 16.30 Re­vista economică. 16.45 Frumoasa ești, patria mea — cîntece. 17.00 Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, în S.U.A. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington. 17.30 Melodii populare 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoa­ră. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Doine și jocuri populare. 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugnariu. 20.10 Microb­ecital Gică Petrescu. 20.20 Argheziană. Versuri de abecedar. 20.25 Solista serii : Lili Ivanova. 20.45 Teatru document. Premieră. „Un caz de dispariție“ de Hara­­lamb Zincă. 21.45 Piese de estradă. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Album liric. 23.00 Concert de sea­ră. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. MARȚI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05 - 6.00 Muzica dimineții. 6.05- 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Ra­diojurnal. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Fo­noteca pentru copii „George E­­nescu“, scenariu de Ionel Hristea. 11.05 Rapsodie bănățeană de Va­sile Ijak. 11.20 Cîntece și jocuri populare. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii. 13.45 An­sambluri corale studențești. 14.00 Compozitorul săptămânii : Henry Purcell. 14.30 Cîntă Luminița Cos­­min. 14.50 Formația Sile Dinicu. 15.00 File de poveste . „Măr și Păr“ de Ion Pop - Reteganul. 12.25 Cîntece și jocuri. 16.00 Radiojur­nal. 16.20 Recital de operetă. 16.50 înaltă-te liberă țară­­ — cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru ti­neret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Cîntă Mihaela Mihai. 18.10 Radio­­simpozion. Valorificarea gîndirii progresiste românești. 18.30 Melo­dii. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pild­a gramofonului. 20.05 Tableta de seară de Dragoș Vrânceanu. 20.10 Microrecital Ana Gherman. 20.20 Argheziană. Trebuie. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Me­moria pămîntuilui românesc. 21.30 Solista serii: Connie Francis. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Con­cert de seară. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. IAȘI LUNI 26 OCTOMBRIE Program de dimineață : 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matirneu muzical. 6.30 Emisiune pentru sa­te. 6.40 Cu cîntecul și jocul pe pla­iuri moldovene. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Es­trada zilei. 17.30 Pe tran­eul știință­­producție. 17.45 Cîntece patriotice. 18.00 File din istoria României. 18.20 Pe portativul undelor, melo­dia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 19.30 De luni, pînă luni. 20.00 Odă limbii române. 20.30 Enciclopedie muzicală. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Sport. 21.15 Melodii de pre­tutindeni. 21.30 Revista revistelor literare. 21.40 Melodii de pretutin­deni (continuare). MARȚI 27 OCTOMBRIE Program de dimineață : 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea­ în agri­cultură. 6.40 Zi-i lăută, cîntă-n stru­nă. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estra­da zilei. 17.30 Pe teme cetățenești. 17.45 La microfon , soliști și for­mații de amatori. 18.00 Descripție Moldaviae. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Soliști români de operă: Arta Flo­­rescu și Octav Enigărescu. 19.30 Teatru la microfon : „Fedra“, de Racine. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Voci din fonoteca de aur. 21.20 Jazz . . . concert. 21.30 Cinemeri­­dian. 21.40 Jazz. . . concert (conti­nuare) , 9.00 Deschiderea emisiunii. Ma­tineu duminical pentru copii și școlari. Noile aventuri, ale echipa­jului Val - Vîrtej . Pe urmele ar­gonauților. 9.45 Desene animate. 10.00 Viața satului. 11.15 Amfitea­tru muzical. Din creația lui W. A. Mozart. 12.00 De strajă patriei. Emi­siune festivă, consacrată Zilei Forțe- à „CATIHEȚII DE LA HUMU­LEȘTI“ spectacol prezentat de Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ din Iași De cîteva săptămîni a re­venit în actualitate aștepta­ta „stagiune suceveană de spectacole". După pauza de aproximativ două luni avan­premiera nu este concluden­tă : două spectacole cu Take, Janke și Cadir, de V. I. Popa. (Teatrul „Mihai Eminescu' din Botoșani) și sîmbătă sea­ra — Catihețir de la Humu­­lești de I. I. Mironescu (Tea­trul Naționali din Iași) ; spec­tacolul botoșănean - subme­diocru, fără coloană vertebra­lă ; nici cel ieșean - despre care vom vorbi pe larg mai încolo — nu satisface decit în parte. Nu e prima dată cînd se pune problema calității ar­tistice a spectacolelor pre-ocolită Suceava ? A încercat cineva să dea soluția acestui „mister"? Vizitele oarecum regulate ale teatrului din Iași ne-au obișnuit cu lucruri de bună calitate, dintre care voi a­­minti Din jale se întrupează Electra de O’Neill, prezentat cu doi ani in urmă, un Tar­­tuffe foarte interesant — anul acesta. Nu e mai puțin ade­vărat că tot ieșenii au venit și cu spectacole mediocre. Pu­blicul sancționează prompt și cu severitate ezitările între artă și improvizația comercia­lă, astfel că la Catiheuir... n-a fost o prea mare afluență de­zentate în turneu la Suceava și a ritmicității, a structurii­­ stagiunii care trebuie neapă­­rat să poarte amprenta nevoi­­i­lor de teatru specifice muni­­­­cipiului nostru. In ultimul său­­ interviu acordat revistei Tea­­t­­rul (nr. 11, 1969), regretatul­­ Ștefan Ciobotărașu afirma : „După ce am auzit scandînd­­ publicul de la Suceava (...) , am reflectat la unele aspecte­­ mai puțin tonice din Bucu­­­­rești și aș invita teatrele din­­ Capitală, cu tot ce au ele mai­­ bun, să facă o mișcare de­­ translație spre Suceava unde­­ am avut plăcerea să joc în­­­­tr-o sală nouă, UNICĂ IN ȚA­­­RA (subl. n.)". Ne întrebăm ț dacă îndemnul citat, apar­ i­ținînd unui artist care, știm­­ bine, nu se juca cu cuvintele,­­ a ajuns acolo unde trebuie,­­ adică la direcțiile și impresa­­­­riatele teatrelor din Capital 1 i, și dacă forurile culturale­­ sucevene s-au servit de a­­­ceastă „carte de vizită" ex­­i­cepțională sau de alta, simi­­l­­ară. Un lucru, în tot cazul, i ar trebui să dea de gîndit : 1 orașul Bacău (la 160 km. de­­ Suceava) este vizitat regulat­­ de cele mai bune teatre bu­­­­cureștene, cu cele mai bune­­ spectacole. De ce, totuși, este CRONICA DRAMATICĂ spectatori, deși, ca să fim drepți, și piesa și spectaco­lul sunt, ambele, interesante. I. I. Mironescu este unul dintre membrii grupării de la Viața Românească și drama­turg ocazional. Aprecierea lui G. Călinescu este categorică : „Printr-o greșită valutară a mij­loacelor sale, I. I. Mironescu a teatralizat Amintirile lui Crean­gă fă­cînd,­ precum e lesne de înțeles, o operă de prisos, strivită de geniul, el însuși dramatic, al­­ lui Ceangă". E adevărat, dar nu e mai puțin adevărat că dramatizarea lui I.I. Mironescu e deschisă u­­nor valorificări scenice de mare savoare. Faptul este în­lesnit de existența (în noi) a unei „imagini" Creangă și fiecare trimitere, oricît de va­gă, la acest punct de refe­rință aperceptiv provoacă spontan reacția afectivă adec­vată. Subrezenia structurii, puerilitatea unor rezolvări dra­­maturgice nu deranjează . Imaginația spectatorului e ge­neroasă și umple toate go­lurile.­­E locul să spunem aici că piesa aceasta convine foar­te mult formațiilor teatrale de amatori ; nu întîmplător, la penultima ediție a Bienalei de teatru de amatori „I.L. Ca­­ragiale“, o formație săteas­că din actualul județ Neamț a luat premiul I cu Catihețir...). Spectacolul ieșean, în viziunea regizorului Dan Alexandrescu, pune în valoare, fără nici un fel de ezitări, întreaga savoa­re a vorbirii neoase moldove­nești ; pe de altă parte, în marginea teatrului naturalist, regizorul acordă recuzitei ma­ximum de funcționalitate : în scenă se mănîncă de-a adevă­­ratelea pui fript cu mămăligă, castraveți murați, mere etc. Și nu e lipsită de umor pani­ca actorilor ca replica să nu-i prindă cu gura plină. Deco­rul (scenografia — Mircea Mar­­calofi), cu un minimum de modificări — același în toate cele patru tablouri ale piesei, este sugestiv. Nu același lucru se poate spune despre costu­mație, care, la „catiheți" mai ales, pare împrumutată de la un ansamblu folcloric. Nu ne-au plăcut anteriele de doc și încălțămintea, niște cipici bizari care înlocuiesc opinci­le. Am apreciat umorul sec și tir­patic al lui Dionisie Vitcu (Trăsnea). In spectacol, Oș­­lobanu (George Macovei) de­vine, paradoxal, personaj cen­tral, eclipsîndu-l pe Nică a lui Ștefan­­ Petri (Petru Ciu­­botaru). Ne-au plăcut apari­țiile scurte ale actorilor Con­stantin Cadeschi (Moș Vasile) și Liana Mărgineanu (Criș­­mărița). Și cam atît. Ceea ce este, totuși, puțin. Rămîne ca întîmplarea... să ne prilejuiască, într-un viitor incert, și plăcerea vizionării unui spectacol teatral de va­loare. ^ M. B. RADULESCU \ PE ECRANE DUMINICA 25 OCTOMBRIE SUCEAVA : „Modern" : In arșița nopții; „Tineretului": Cei cinci din cer; „Arta": Re­publica fetelor; „Burdujeni": Picioare lungi, degete lungi; CÂMPULUNG: „Moldova": Ar­­goman superdiabolicul; „Lu­ceafărul“: Răzbunătorul; FĂL­TICENI : „Doina": întoarcerea dr. Mabuse; „Popular": Mon­ștrii; RĂDĂUȚI: „Flacăra": în­toarcerea dr. Mabuse ; „Uni­rea" : Cine va deschide ușa 2: Dacii; VATRA DORNEI: „Dor­na“: Afurisitul de bunic; GU­RA HUMORULUI: „Lumina": Dreptul de a te naște; ȘIRET: „Șiretul": Castelul condamna­ților; SOLCA: „Solca" : Ope­rațiunea „Leontine": DOLHAS­­CA: „Dolhasca": Explozie In munți; FRASIN: „Frasin": Vi­­nători de căprioare; FAL­­CAU : „Falcău": Ghici cine vine la cină ? IACOBENI : „Minerul": Joc dublu in ser­viciul secret; VAMA: „Vama": Răzbunătorul ; MOLDOVIȚA : „Moldovița": Prieteni fără grai. DUMINICA 25 OCTOMBRIE­ lor Aim­ate ale Republicii Socialiste România. 13.00 In reluare la ce­rerea telespectatorilor. 13.30 Emi­siune în limba maghiară. 15.00 Fotbal . Dinamo București Steaua. Transmisiune de la stadio­­­nul „23 August", realizată în colaborare cu A. S. Pronosport. 17.30 Campionatul mondial de ciclo­­bal. Imagini transmise de la Fraga. 18.00 „PATRIUM CARMEN". Concurs coral interjudețean. Participă județele : Brașov, Suceava și Municipiul București, Județul Brașov : Corul „Gh. Dima", Corul Cooperației „Igie­na", Corul Căminului cultural Cincu, Municipiul București , Co­rul „23 August" și „Republica", Corul bărbătesc al Casei de cultură sectorul 5, Județul Suceava, Corul forestierilor din Po­­jorîta, Corul de cameră al municipiului Suceava, Corul Cămi­nului cultural Putna. Prezintă Mihai Florea. Transmisiune di­rectă de la București și Suceava. 19.15 Deserve animate. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Baletul „La piață“ ,de Mihail Jora (interviziiu­ne). 20.30 Telex - varietăți. 21.20 Reportaj TV. 80 de bărbați. 21.35 Telex - varietăți. Partea a H-a. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj C. F. R. 10413 Informata C.F.B. 10313 Agenția TAROM 10904 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Militia 10800 Pompieri ■08 Policlinica 1041­ Salvare Sed­. mixt. energetic 10000 Deranjamente 11513 Spital 10024 Statia de taximetre 0920 Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vre­me rece îndeosebi în prima parte a intervalului. Cerul va fi mai mult acoperit la în­ceput, apoi va deveni variabil, în prima parte a intervalului vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla potrivit din nord­est. Temperatura aerului în creș­tere ușoară la sfîrșitul intervalu­lui, minimele vor fi cuprinse între 2 și minus 4 grade, iar maximele, între 7 și 12 grade. 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică : Exerciții liber alese, femei. Transmisiune directă de la Ljubljana, comentată de trimisul nostru Gabriel Bădescu. 23.00 Te­lejurnalul de noapte. 23.30 închi­derea emisiunii programului 1. LUNI 26 OCTOMBRIE In jurul orei 17.30 . Vizita to­varășului Nicolae Ceaușescu în S.U.A. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington. 18.00 Micro­avanpremieră. 18.05 Rampa. 18.25 Panoramic științific. 18.50 Actualitatea în economie.­ 19.05 Cu automobilul prin Austria. Reportaj filmat. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teatru foileton . Războiul celor două roze. 20.55 Unul din doi. Transmisiune din Brăila. 21.55 Te­­leglob. Călătorie prin Iran. 22.20 Campionatele mondiale de gim­nastică. Exerciții liber alese băr­bați. Transmisiune directă de la Ljubljana. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.20 închiderea emisiunii. ZORI noi g PAGINA 3 J MICA PUBLICITATE închiriez garaj (încălzit, nein­­călzit), temporar, Suceava. Adre­­sați-vă, telefon nr. 11837. „Săptămîna economiei 3. In fiecare an, în perioada 25­ octombrie, se desfășoară „Săptăm­­îna economiei", ma­ni­­festare devenită tradițională. Pentru stimularea depunerii economiilor la C.E.C. sunt puse la dispoziția cetățenilor numeroase Instrumente. Dintre acestea, a­­m­intim citeva : — libretul de economii cu do­­bîndă, titularii acestuia benefi­ciind de o dobîndă de 3,5 la sută. In cazul cînd depunerile se fac pe termen de cel puțin un an, dobînda este de 5 la sută ; — posesorii libretului de eco­nomii pentru construirea de lo­cuințe proprietate personală libretul de economii cu ciștiguri și în materiale de construcție sunt alte instrumente care aduc o do­bîndă de 3,5 la sută anual, sub formă de cîștiguri în bani ,• — libretul de economii cu dobîn­dă și cîștiguri aduce o dobîndă anuală de 3,5 la sută, din care 0,5 la sută este folosită pentru acordarea de cîștiguri în mobi­lă, televizoare, aragaze cu bu­telie etc. ; — libretul de economii cu do­bîndă și cîștiguri în autoturisme. Dobînda anuală la depunerile pe acest libret este de 4 la sută, din care 2 la sută, sub formă de cîștiguri în autoturisme ; — libretul de economii pentru turism oferă titularilor o dobîndă de 3,5 la sută pe an, din care 1,5 la sută sub formă de cîști­guri în excursii în străinătate, or­ganizate de O.N.T., și cîștiguri in bani pentru efectuarea de excursii individuale în străinăta­te. Cîștigătorii care fac excursii individuale in străinătate pri­mesc, la cerere, o parte din va­loarea cîștigului (lei 3.000) valuta țării în care se depla­­n­șează ; — libretul de economii cu ciș­­tiguri. Dobînda ce se este de 3,5 la sută pe an, acordă Tri­mestrial, la fiecare 1.000 de li­brete se acordă cîte 15 cîști­guri între 250 la sută și 25 la sută, calculate la soldul mediu trimestrial al libretelor ieșite ciștigătoare ; — obligațiunile C.E.C. cu cîști­guri, la care se acordă o do­bîndă de 4 la sută pe an sub formă de cîștiguri. Ciștigurile se atribuie prin trageri la sorți lu­nare, care au loc în ultima zi a fiecărei luni și au valori de 100.000 lei, 75.000 lei, 50.000 lei, 25.000 lei, 10.000 lei, 5.000 lei, 2.000 lei, 1.000 lei, 800 lei­­ — cantul curent personal, pen­tru cei care doresc să aibă cale comodă de achitare în ter­­­men a unor plăți periodice că­tre unități prestatoare de ser­vicii j — cecurile de economii școla­re și foaia cu timbre de econo­mii pentru elevii școlilor. Incepînd din acest an, casa de economii și consemnațiuni e­­fectuează o nouă operațiune de deservire a populației, și anume, acordarea de credite pentru construirea de locuințe proprie­tate personală. Numai în jude­țul nostru, între 1 ianuarie și 30 septembrie a.c., s-au acor­dat următoarele împrumu­turi pentru construirea de locu­ințe proprietate personală : 381 împrumuturi pentru construirea de locuințe proprietate persona­lă în regie, 204 împrumuturi pen­tru constituirea avansurilor mi­nime, 380 împrumuturi pentru construirea de locuințe proprie­tate personală în antrepriză. In săptămîna economiei se va înregistra o și mai intensă acti­vitate de deservire a depunăto­rilor de către lucrătorii de la C.E.C. întreprinderea de mecanizare și transport Timișoara Str. V. Alecsandri nr. 1, tel. 22203 angajează: muncitori pentru calificare la locul de muncă în meseriile : — excavatorist — buldozerist — screperist Condițiile pentru admitere la cursu­rile de calificare sunt : studii — minim 4 clase elementare, vîrsta — între 21 — 35 ani și serviciul militar satisfăcut. La prezentare se depun următoarele acte : cerere ; certificat de naștere în ori­ginal și copie ; certificat de studii în ori­ginal și copie ; certificat de sănătate ; li­chidarea și carnetul de muncă, dacă a fost angajat ; dovadă de la consiliul popular, în cazul că nu a mai fost angajat ; buleti­nul de identitate ; livretul militar. Se lucrează pe șantierele de irigații și desecări, unde se asigură cazarea gratuită și masa contra cost. Salarizarea este în a­­cord. Prezentarea se face pînă la 1 noiem­brie 1970, cînd vor începe și cursurile.

Next