Zori Noi, octombrie 1970 (Anul 23, nr. 7086-7112)
1970-10-25 / nr. 7107
> Crește forța dinamică a comunei Udești (Urmare din pagina I) a politicii partidului și înlăturarea neajunsurilor de orice natură: Gavril Nica, Gheorghe Donțu, Harieta Buzatu, Dumitru Munteanu, Savel Bîrsan, din Chilișeni, Petre Cimpoeș, Vasile Moraru, Nicolae Varzaru, Andrei Dragoman, din Udești, GheorPractica muncii de partid din comuna Udești a pus în evidență utilitatea unei metode deosebit de eficiente. Ea constă în îmbinarea eforturilor comuniștilor, ale organizațiilor de bază cu cele ale cadrelor de conducere, ale comitetelor de partid comunal și pe C.A.P. pentru cunoașterea cit mai amănunțită a oamenilor sub aspectul pregătirii culturale, agrotehnice, al trăsăturilor etice, pentru educarea lor prin activitatea de producție și obștească, prin acțiuni politico - ideologice, atît pînă la primirea în partid, cît și după aceasta. Treapta de bază de la care se pornește este, evident, munca individuală. Membrii de partid se orientează asupra celor mai buni țărani cooperatori, îndeosebi tineri și femei, care participă la muncă în cadrul cooperativei de producție, spre acei oameni care iau atitudine împotriva neajunsurilor, luptă pentru apărarea și dezvoltarea proprietății obștești, pentru respectarea statutului C.A.P. Executarea în mod conștiincios a sarcinilor de producție și obștești, în termenele date de către organizațiile de bază, și întrunirea condițiilor etice - cetățenești sînt principalele obiective pe care munca politico - educativă le are în vedere în primul rînd. Viitorii membri de partid sînt ajutați îndeaproape să cunoască cît mai bine statutul și programul partidului, sarcinile unităților cooperatiste din care fac parte și să participe efectiv la înfăptuirea lor. Desigur, munca aceasta nu începe pe un teren gol. Oamenii beneficiază de toate manifestările politice și cultural - educative ce se organizează în comună. In momentul de față, udeștenii au la dispoziție 4 cinematografe, o bibliotecă cu peste 26.000 volume, 130 televizoare, aproape 1.500 aparate de radio, numeroase ziare și reviste. Numai la o singură apariție pătrund în comună peste 1.300 de publicații. Dacă mai adăugăm la toate acestea și faptul că în comună sunt 73 cadre didactice și numeroase alte cadre cu pregătire medie și superioară, ne putem imagina cu ușurință ce forțe și mijloace sînt asigurate în vederea continuei dezvoltări a conștiinței politice a locuitorilor acestei comune. Folosirea potențialului de inteligență și acțiune al valorosului detașament de cadre și a puternicei baze materiale a determinat mutații substanțiale în felul de gîndire al oamenilor. Aceste mutații se reflectă în munca pentru dezvoltarea cooperativelor de producție, în nivelul de viață al țăranilor cooperatori. Pentru a garanta primirea în partid a celor mai merituoși oameni, organizația de partid folosește și o serie de forme și metode specifice muncii de partid, urmărind ca prin ele să asigure o pregătire multilaterală și organizată a celor care își manifestă dorința de a deveni ghe Butnaru, Severin Bolohan, Constantin Corduș, Paraschiva Găitan, din Reuseni, sînt numai cîțiva dintre cei peste 500 de membri de partid din comună care, prin întreaga lor activitate, oferă tot atîtea exemple mobilizatoare în cele trei cooperative agricole de producție, membri ai partidului. Propagandiști, cadre cu munci, de răspundere de la nivelul comunei și cooperativelor de producție fac prezentări ale prevederilor Statutului P.C.R., dau explicații detaliate pe marginea obiectivelor cuprinse în planul de stat și în hotărîrile adunărilor generale ale cooperatorilor, insistă asupra căilor de sporire a producției agricole. Unele legi și programele naționale de dezvoltare a zootehniei și irigațiilor, spre exemplu, au făcut obiectul multor informări și discuții. Atitudinea înaintată față de muncă și interesele cooperativei, poziția combativă față de neajunsuri, pe care o manifestă noii membri de partid, ca și acei cooperatori care se pregătesc să devină membri de partid, dovedesc că asemenea dezbateri au un mare rol mobilizator. La aceste întîlniri se vorbește cu regularitate și despre principiile care stau la baza politicii externe a partidului și statului nostru, prezența României în diverse organisme internaționale, propunerile făcute de țara noastră pentru statornicirea unui climat de înțelegere între popoare. O altă formă de pregătire politică organizată este cuprinderea în învățămîntul de partid, la cercurile și cursurile în care se studiază Statutul P.C.R., a celor ce doresc să devină membri de partid. Necesitatea unei activități organizate și permanente pentru pregătirea oamenilor în vederea primirii în partid a celor mai buni dintre ei a reieșit și în urma analizei muncii de primire in partid, făcută la nivelul comitetului comunal, cu care ocazie s-au desprins prețioase concluzii privind modul în care trebuie lucrat în viitor. Ideea că educarea oamenilor trebuie să se facă cu grijă și răspundere de către organizația de partid și prin toate mijloacele de care ea dispune a fost întărită și cu un exemplu semnificativ. Nazarie V. Traian, fiul unui vechi membru de partid, harnic cooperator, nefiind cuprins în cîmpul vizual al organizației de bază, pe motiv că „ar fi educat în familie", încă nu se situează la nivelul cerințelor care să îndreptățească primirea lui în partid. Ocupîndu-se de educarea oamenilor, organizațiile de partid iau, în același timp, atitudine împotriva celor care urmăresc să intre în rîndul comuniștilor doar cu scopul de a-și atinge anumite interese înguste. Concludentă în acest sens e fermitatea cu care au fost respinse cererile acelor cooperatori care au trăit cu impresia că primirea în partid le-ar putea aduce avantaje materiale. Preocupate de întărirea lor numerică și calitativă, organizațiile de partid au explicat, în mod cu totul just, că membrii de partid sunt, înainte de toate, cei mai conștiincioși oameni, care pun mai presus de orice interesele generale și știu că pe umerii lor apasă mari răspunderi. Datorii din comuna Udești încheie anul agricol cu notabile cantități de produse la hectar (unele chiar record pe județ) și de o calitate bună, prin sporuri sensibile la producția animalieră. Cooperatorii din Chilișeni, de exemplu, depășesc planul de predare către stat la ceapă, castraveți și tomate, luînd inițiativa să livreze pieței o cantitate dublă de varză de toamnă față de cea contractată. Dobîndirea a 20 de tone de cartofi, în medie, la hectar, vine să încheie rezumatul izbînzilor lor în producția agricolă din 1970. Producția de sfeclă a C.A.P. Udești se anunță a fi la nivelul celei mai frumoase recolte din județ (23 tone la hectar).Cu aceeași autoritate se impun și rezultatele Primirea continuă în partid și munca perseverentă de educare și maturizare politică a comuniștilor are efecte cu profunde semnificații pe plan politic și social. O dată cu creșterea numerică și calitativă a organizației de partid sporesc autoritatea și prestigiul ei, forța de atracție se potențează continuu. Munca desfășurată pe plan politic și cultural - educativ a influențat stabilitatea oamenilor la lucru în C.A.P., fapt ce a asigurat creșterea avuției obștești, a permis profilarea pe anumite activități cu rentabilitate garantată. Se asigură, astfel, o dinamică superioară valorii normei convenționale și, deci, creșterea retribuției cooperatorilor îmbinate, toate aceste importante laturi ale muncii de partid exercită o influență deosebit de favorabilă asupra activității multilaterale a comuniștilor, a celorlalți oameni din satele comunei, precum și a educației tineretului, chemat să se pregătească pentru muncă și prin muncă. Bazîndu-se pe rezultatele muncii de primire în partid dobîndite pînă acum, ne informa Petru Borza, secretarul comitetului comunal de partid, organizațiile de bază își îndreaptă atenția spre minusurile ce mai există și privirile spre viitor. Invățînd din experiența de pînă acum, ele vor muncii cooperatorilor din Reuseni. Ei au terminat de recoltat girul de pe 406 hectare în numai 10 zile, înmagazinînd, în medie, cîte 1808 kg. de pe fiecare hectar. La producția de cartofi se vor încheia cu o mare valoare la hectar datorită profilării pe cartofi de sămînță, sortiment la care depășesc prevederile contractuale cu 270 tone. Producțiile obținute de către cele trei unități cooperatiste din Udești, fiind criteriul suprem de apreciere a muncii cooperatorilor din această comună, sînt, totodată, și o expresie a capacității de acțiune a comuniștilor, o dovadă concretă că organizația comunală de partid este, pe drept cuvînt, forța dinamică a comunei trebui să rezolve mai operativ cererile sporite ale țăranilor cooperatori de a intra în rîndurile partidului și să se ocupe mai îndeaproape de educarea noilor comuniști, astfel ca ei să se integreze în scurt timp în eforturile generale ale organizației comunale de partid. La toate acestea, noi am adăuga și faptul că e necesar ca organizațiile de bază să nu piardă din vedere și alte absențe de pe agenda activității lor organizatorice și politico - educative. Ne gîndim, în primul rînd, la faptul că femeile, deși reprezintă o mare forță a cooperativelor, nu sunt atrase în suficientă măsură la munca de partid. La C.A.P. Udești, bunăoară, 80 la sută din numărul brațelor de muncă îl formează femeile, dar anul acesta nu s-a primit în partid nici o cooperatoare. Și sunt destule femei care, prin hărnicia, conștiinciozitatea și combativitatea lor, se impun atenției organizațiilor de partid ca îndreptățite să solicite primirea în marele și puternicul detașament al comuniștilor. E de presupus că analiza profundă din adunările de dare de seamă și alegeri și hotărîrile adoptate vor da un nou impuls întregii munci de partid din comuna Udești. Conținutul muncii de pregătire Efecte pe plan social și garanții că minusurile vor fi înlăturate Producțiile obținute — criteriu suprem de apreciere In capriciosul an 1970, forțele pe suprafețe mari, cît și prin reparbe ale naturii au vămuit în ducerea puterii de rodire a socii nemilos producția agricolă, lului. Și, totuși, în ciuda acestor atît prin distrugerea culturilor vicisitudini neprevăzute, coope © Baza de recepție a întreprinderii județene de valorificare a cerealelor. Noul uscător în aer liber cu o capacitate orară de 8 tone. Foto : D. MINDRESCU MEMENTO # MEMENTO 0 MEMENTO 0 MEMENTO BUCUREȘTI LUNI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05 - 6.00 Muzica dimineții. 6.05- 9 30 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrair. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal 7.25 Bună dimineața, copii ! 8.00 ’ Sumarul presei. 8.07 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Guri de limba engleză. 11.05 Radio Prichindel. 11.15 Divertisment pentru orchestră de coarde de Mircea Hoinic. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Muzică populară. 14.00 Compozitorul săptămînii : Henry Purcell. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică populară. 15.30 De la A la Z — muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Muzică de estradă. 16.30 Revista economică. 16.45 Frumoasa ești, patria mea — cîntece. 17.00 Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în S.U.A. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington. 17.30 Melodii populare 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Doine și jocuri populare. 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugnariu. 20.10 Microbecital Gică Petrescu. 20.20 Argheziană. Versuri de abecedar. 20.25 Solista serii : Lili Ivanova. 20.45 Teatru document. Premieră. „Un caz de dispariție“ de Haralamb Zincă. 21.45 Piese de estradă. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Album liric. 23.00 Concert de seară. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. MARȚI 27 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05 - 6.00 Muzica dimineții. 6.05- 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Fonoteca pentru copii „George Enescu“, scenariu de Ionel Hristea. 11.05 Rapsodie bănățeană de Vasile Ijak. 11.20 Cîntece și jocuri populare. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii. 13.45 Ansambluri corale studențești. 14.00 Compozitorul săptămânii : Henry Purcell. 14.30 Cîntă Luminița Cosmin. 14.50 Formația Sile Dinicu. 15.00 File de poveste . „Măr și Păr“ de Ion Pop - Reteganul. 12.25 Cîntece și jocuri. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Recital de operetă. 16.50 înaltă-te liberă țară — cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Cîntă Mihaela Mihai. 18.10 Radiosimpozion. Valorificarea gîndirii progresiste românești. 18.30 Melodii. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pilda gramofonului. 20.05 Tableta de seară de Dragoș Vrânceanu. 20.10 Microrecital Ana Gherman. 20.20 Argheziană. Trebuie. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntuilui românesc. 21.30 Solista serii: Connie Francis. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03 — 5.00 Estrada nocturnă. IAȘI LUNI 26 OCTOMBRIE Program de dimineață : 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matirneu muzical. 6.30 Emisiune pentru sate. 6.40 Cu cîntecul și jocul pe plaiuri moldovene. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe traneul științăproducție. 17.45 Cîntece patriotice. 18.00 File din istoria României. 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Jocuri populare românești. 19.30 De luni, pînă luni. 20.00 Odă limbii române. 20.30 Enciclopedie muzicală. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Sport. 21.15 Melodii de pretutindeni. 21.30 Revista revistelor literare. 21.40 Melodii de pretutindeni (continuare). MARȚI 27 OCTOMBRIE Program de dimineață : 6.00 Buletin de știri. 6.05 Matineu muzical. 6.30 Actualitatea în agricultură. 6.40 Zi-i lăută, cîntă-n strună. 7.00 Informații și muzică. Program de seară . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Pe teme cetățenești. 17.45 La microfon , soliști și formații de amatori. 18.00 Descripție Moldaviae. 18.20 Cîntecul care mi-e drag. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Soliști români de operă: Arta Florescu și Octav Enigărescu. 19.30 Teatru la microfon : „Fedra“, de Racine. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Voci din fonoteca de aur. 21.20 Jazz . . . concert. 21.30 Cinemeridian. 21.40 Jazz. . . concert (continuare) , 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii și școlari. Noile aventuri, ale echipajului Val - Vîrtej . Pe urmele argonauților. 9.45 Desene animate. 10.00 Viața satului. 11.15 Amfiteatru muzical. Din creația lui W. A. Mozart. 12.00 De strajă patriei. Emisiune festivă, consacrată Zilei Forțe- à „CATIHEȚII DE LA HUMULEȘTI“ spectacol prezentat de Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ din Iași De cîteva săptămîni a revenit în actualitate așteptata „stagiune suceveană de spectacole". După pauza de aproximativ două luni avanpremiera nu este concludentă : două spectacole cu Take, Janke și Cadir, de V. I. Popa. (Teatrul „Mihai Eminescu' din Botoșani) și sîmbătă seara — Catihețir de la Humulești de I. I. Mironescu (Teatrul Naționali din Iași) ; spectacolul botoșănean - submediocru, fără coloană vertebrală ; nici cel ieșean - despre care vom vorbi pe larg mai încolo — nu satisface decit în parte. Nu e prima dată cînd se pune problema calității artistice a spectacolelor pre-ocolită Suceava ? A încercat cineva să dea soluția acestui „mister"? Vizitele oarecum regulate ale teatrului din Iași ne-au obișnuit cu lucruri de bună calitate, dintre care voi aminti Din jale se întrupează Electra de O’Neill, prezentat cu doi ani in urmă, un Tartuffe foarte interesant — anul acesta. Nu e mai puțin adevărat că tot ieșenii au venit și cu spectacole mediocre. Publicul sancționează prompt și cu severitate ezitările între artă și improvizația comercială, astfel că la Catiheuir... n-a fost o prea mare afluență dezentate în turneu la Suceava și a ritmicității, a structurii stagiunii care trebuie neapărat să poarte amprenta nevoiilor de teatru specifice municipiului nostru. In ultimul său interviu acordat revistei Teatrul (nr. 11, 1969), regretatul Ștefan Ciobotărașu afirma : „După ce am auzit scandînd publicul de la Suceava (...) , am reflectat la unele aspecte mai puțin tonice din București și aș invita teatrele din Capitală, cu tot ce au ele mai bun, să facă o mișcare de translație spre Suceava unde am avut plăcerea să joc într-o sală nouă, UNICĂ IN ȚARA (subl. n.)". Ne întrebăm ț dacă îndemnul citat, apar iținînd unui artist care, știm bine, nu se juca cu cuvintele, a ajuns acolo unde trebuie, adică la direcțiile și impresariatele teatrelor din Capital 1 i, și dacă forurile culturale sucevene s-au servit de această „carte de vizită" exicepțională sau de alta, similară. Un lucru, în tot cazul, i ar trebui să dea de gîndit : 1 orașul Bacău (la 160 km. de Suceava) este vizitat regulat de cele mai bune teatre bucureștene, cu cele mai bune spectacole. De ce, totuși, este CRONICA DRAMATICĂ spectatori, deși, ca să fim drepți, și piesa și spectacolul sunt, ambele, interesante. I. I. Mironescu este unul dintre membrii grupării de la Viața Românească și dramaturg ocazional. Aprecierea lui G. Călinescu este categorică : „Printr-o greșită valutară a mijloacelor sale, I. I. Mironescu a teatralizat Amintirile lui Creangă făcînd, precum e lesne de înțeles, o operă de prisos, strivită de geniul, el însuși dramatic, al lui Ceangă". E adevărat, dar nu e mai puțin adevărat că dramatizarea lui I.I. Mironescu e deschisă unor valorificări scenice de mare savoare. Faptul este înlesnit de existența (în noi) a unei „imagini" Creangă și fiecare trimitere, oricît de vagă, la acest punct de referință aperceptiv provoacă spontan reacția afectivă adecvată. Subrezenia structurii, puerilitatea unor rezolvări dramaturgice nu deranjează . Imaginația spectatorului e generoasă și umple toate golurile.E locul să spunem aici că piesa aceasta convine foarte mult formațiilor teatrale de amatori ; nu întîmplător, la penultima ediție a Bienalei de teatru de amatori „I.L. Caragiale“, o formație sătească din actualul județ Neamț a luat premiul I cu Catihețir...). Spectacolul ieșean, în viziunea regizorului Dan Alexandrescu, pune în valoare, fără nici un fel de ezitări, întreaga savoare a vorbirii neoase moldovenești ; pe de altă parte, în marginea teatrului naturalist, regizorul acordă recuzitei maximum de funcționalitate : în scenă se mănîncă de-a adevăratelea pui fript cu mămăligă, castraveți murați, mere etc. Și nu e lipsită de umor panica actorilor ca replica să nu-i prindă cu gura plină. Decorul (scenografia — Mircea Marcalofi), cu un minimum de modificări — același în toate cele patru tablouri ale piesei, este sugestiv. Nu același lucru se poate spune despre costumație, care, la „catiheți" mai ales, pare împrumutată de la un ansamblu folcloric. Nu ne-au plăcut anteriele de doc și încălțămintea, niște cipici bizari care înlocuiesc opincile. Am apreciat umorul sec și tirpatic al lui Dionisie Vitcu (Trăsnea). In spectacol, Oșlobanu (George Macovei) devine, paradoxal, personaj central, eclipsîndu-l pe Nică a lui Ștefan Petri (Petru Ciubotaru). Ne-au plăcut aparițiile scurte ale actorilor Constantin Cadeschi (Moș Vasile) și Liana Mărgineanu (Crișmărița). Și cam atît. Ceea ce este, totuși, puțin. Rămîne ca întîmplarea... să ne prilejuiască, într-un viitor incert, și plăcerea vizionării unui spectacol teatral de valoare. ^ M. B. RADULESCU \ PE ECRANE DUMINICA 25 OCTOMBRIE SUCEAVA : „Modern" : In arșița nopții; „Tineretului": Cei cinci din cer; „Arta": Republica fetelor; „Burdujeni": Picioare lungi, degete lungi; CÂMPULUNG: „Moldova": Argoman superdiabolicul; „Luceafărul“: Răzbunătorul; FĂLTICENI : „Doina": întoarcerea dr. Mabuse; „Popular": Monștrii; RĂDĂUȚI: „Flacăra": întoarcerea dr. Mabuse ; „Unirea" : Cine va deschide ușa 2: Dacii; VATRA DORNEI: „Dorna“: Afurisitul de bunic; GURA HUMORULUI: „Lumina": Dreptul de a te naște; ȘIRET: „Șiretul": Castelul condamnaților; SOLCA: „Solca" : Operațiunea „Leontine": DOLHASCA: „Dolhasca": Explozie In munți; FRASIN: „Frasin": Vinători de căprioare; FALCAU : „Falcău": Ghici cine vine la cină ? IACOBENI : „Minerul": Joc dublu in serviciul secret; VAMA: „Vama": Răzbunătorul ; MOLDOVIȚA : „Moldovița": Prieteni fără grai. DUMINICA 25 OCTOMBRIE lor Aimate ale Republicii Socialiste România. 13.00 In reluare la cererea telespectatorilor. 13.30 Emisiune în limba maghiară. 15.00 Fotbal . Dinamo București Steaua. Transmisiune de la stadionul „23 August", realizată în colaborare cu A. S. Pronosport. 17.30 Campionatul mondial de ciclobal. Imagini transmise de la Fraga. 18.00 „PATRIUM CARMEN". Concurs coral interjudețean. Participă județele : Brașov, Suceava și Municipiul București, Județul Brașov : Corul „Gh. Dima", Corul Cooperației „Igiena", Corul Căminului cultural Cincu, Municipiul București , Corul „23 August" și „Republica", Corul bărbătesc al Casei de cultură sectorul 5, Județul Suceava, Corul forestierilor din Pojorîta, Corul de cameră al municipiului Suceava, Corul Căminului cultural Putna. Prezintă Mihai Florea. Transmisiune directă de la București și Suceava. 19.15 Deserve animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Baletul „La piață“ ,de Mihail Jora (interviziiune). 20.30 Telex - varietăți. 21.20 Reportaj TV. 80 de bărbați. 21.35 Telex - varietăți. Partea a H-a. Telefoane de utilitate publică Agenția de voiaj C. F. R. 10413 Informata C.F.B. 10313 Agenția TAROM 10904 Autogara călători 10114 Comenzi ARAGAZ 11594 Militia 10800 Pompieri ■08 Policlinica 1041 Salvare Sed. mixt. energetic 10000 Deranjamente 11513 Spital 10024 Statia de taximetre 0920 Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme rece îndeosebi în prima parte a intervalului. Cerul va fi mai mult acoperit la început, apoi va deveni variabil, în prima parte a intervalului vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla potrivit din nordest. Temperatura aerului în creștere ușoară la sfîrșitul intervalului, minimele vor fi cuprinse între 2 și minus 4 grade, iar maximele, între 7 și 12 grade. 23.05 Campionatele mondiale de gimnastică : Exerciții liber alese, femei. Transmisiune directă de la Ljubljana, comentată de trimisul nostru Gabriel Bădescu. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.30 închiderea emisiunii programului 1. LUNI 26 OCTOMBRIE In jurul orei 17.30 . Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în S.U.A. Transmisiune directă de la Casa Albă — Washington. 18.00 Microavanpremieră. 18.05 Rampa. 18.25 Panoramic științific. 18.50 Actualitatea în economie. 19.05 Cu automobilul prin Austria. Reportaj filmat. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Teatru foileton . Războiul celor două roze. 20.55 Unul din doi. Transmisiune din Brăila. 21.55 Teleglob. Călătorie prin Iran. 22.20 Campionatele mondiale de gimnastică. Exerciții liber alese bărbați. Transmisiune directă de la Ljubljana. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.20 închiderea emisiunii. ZORI noi g PAGINA 3 J MICA PUBLICITATE închiriez garaj (încălzit, neincălzit), temporar, Suceava. Adresați-vă, telefon nr. 11837. „Săptămîna economiei 3. In fiecare an, în perioada 25 octombrie, se desfășoară „Săptămîna economiei", manifestare devenită tradițională. Pentru stimularea depunerii economiilor la C.E.C. sunt puse la dispoziția cetățenilor numeroase Instrumente. Dintre acestea, amintim citeva : — libretul de economii cu dobîndă, titularii acestuia beneficiind de o dobîndă de 3,5 la sută. In cazul cînd depunerile se fac pe termen de cel puțin un an, dobînda este de 5 la sută ; — posesorii libretului de economii pentru construirea de locuințe proprietate personală libretul de economii cu ciștiguri și în materiale de construcție sunt alte instrumente care aduc o dobîndă de 3,5 la sută anual, sub formă de cîștiguri în bani ,• — libretul de economii cu dobîndă și cîștiguri aduce o dobîndă anuală de 3,5 la sută, din care 0,5 la sută este folosită pentru acordarea de cîștiguri în mobilă, televizoare, aragaze cu butelie etc. ; — libretul de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme. Dobînda anuală la depunerile pe acest libret este de 4 la sută, din care 2 la sută, sub formă de cîștiguri în autoturisme ; — libretul de economii pentru turism oferă titularilor o dobîndă de 3,5 la sută pe an, din care 1,5 la sută sub formă de cîștiguri în excursii în străinătate, organizate de O.N.T., și cîștiguri in bani pentru efectuarea de excursii individuale în străinătate. Cîștigătorii care fac excursii individuale in străinătate primesc, la cerere, o parte din valoarea cîștigului (lei 3.000) valuta țării în care se deplanșează ; — libretul de economii cu ciștiguri. Dobînda ce se este de 3,5 la sută pe an, acordă Trimestrial, la fiecare 1.000 de librete se acordă cîte 15 cîștiguri între 250 la sută și 25 la sută, calculate la soldul mediu trimestrial al libretelor ieșite ciștigătoare ; — obligațiunile C.E.C. cu cîștiguri, la care se acordă o dobîndă de 4 la sută pe an sub formă de cîștiguri. Ciștigurile se atribuie prin trageri la sorți lunare, care au loc în ultima zi a fiecărei luni și au valori de 100.000 lei, 75.000 lei, 50.000 lei, 25.000 lei, 10.000 lei, 5.000 lei, 2.000 lei, 1.000 lei, 800 lei — cantul curent personal, pentru cei care doresc să aibă cale comodă de achitare în termen a unor plăți periodice către unități prestatoare de servicii j — cecurile de economii școlare și foaia cu timbre de economii pentru elevii școlilor. Incepînd din acest an, casa de economii și consemnațiuni efectuează o nouă operațiune de deservire a populației, și anume, acordarea de credite pentru construirea de locuințe proprietate personală. Numai în județul nostru, între 1 ianuarie și 30 septembrie a.c., s-au acordat următoarele împrumuturi pentru construirea de locuințe proprietate personală : 381 împrumuturi pentru construirea de locuințe proprietate personală în regie, 204 împrumuturi pentru constituirea avansurilor minime, 380 împrumuturi pentru construirea de locuințe proprietate personală în antrepriză. In săptămîna economiei se va înregistra o și mai intensă activitate de deservire a depunătorilor de către lucrătorii de la C.E.C. întreprinderea de mecanizare și transport Timișoara Str. V. Alecsandri nr. 1, tel. 22203 angajează: muncitori pentru calificare la locul de muncă în meseriile : — excavatorist — buldozerist — screperist Condițiile pentru admitere la cursurile de calificare sunt : studii — minim 4 clase elementare, vîrsta — între 21 — 35 ani și serviciul militar satisfăcut. La prezentare se depun următoarele acte : cerere ; certificat de naștere în original și copie ; certificat de studii în original și copie ; certificat de sănătate ; lichidarea și carnetul de muncă, dacă a fost angajat ; dovadă de la consiliul popular, în cazul că nu a mai fost angajat ; buletinul de identitate ; livretul militar. Se lucrează pe șantierele de irigații și desecări, unde se asigură cazarea gratuită și masa contra cost. Salarizarea este în acord. Prezentarea se face pînă la 1 noiembrie 1970, cînd vor începe și cursurile.