Zori Noi, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 7113-7137)
1970-11-21 / nr. 7130
r KМ 150 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI FRIEDRICH ENGELS La 28 noiembrie 1970 se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels, personalitate politică și filozofică de mare prestigiu, eminent organizator și îndrumător al celor exploatați, revoluționar înflăcărat care, alături de Karl Marx, a fundamentat ideologia revoluționară a clasei muncitoare, socialismul științific, a călăuzit cu răbdare și perseverență primii pași ai proletariatului mondial. Numele lui Engels, devenit simbol de dăruire și luptă revoluționară, rostit cu mîndrie și respect de toți oamenii muncii din lume, nu poate fi separat de cel al tovarășului și prietenului său apropiat, Karl Marx, căruia i-a fost colaborator devotat în elaborarea celor mai înaintate idei menite să înarmeze proletariatul lumii în momentul cînd acesta făcea saltul de la „clasă în sine" la „clasă pentru sine". Intrat din tinerețe în iureșul luptei pentru dreptate socială și națională, devenit în scurt timp celebru datorită vastei sale opere politice și filozofice, Engels a studiat continuu fenomenele legate de dezvoltarea naturii și societății, s-a apropiat de clasa proletarilor, forța politică ce își anunța intrarea în societate pe ușa principală a istoriei, clasă al cărei organizator și îndrumător va rămîne pînă la sfîrșitul vieții sale. Marx și Engels au crescut și s-au maturizat odată cu proletariatul lumii, această nouă clasă socială apărută ca rezultat firesc al întregii dezvoltări social - economice. Datorită geniului lor, uriașei puteri de analiză și sinteză, acești doi titani ai gîndirii materialiste au anticipat și fundamentat riguros științific viitorul omenirii, societatea în care trăim noi astăzi și ai cărei constructori sîntem — societatea socialistă și comunistă. Readucerea în memorie a personalității și activității lui Engels are pentru clasa muncitoare din România semnificații deosebite, aniversarea celor 150 de ani de la nașterea sa avînd loc în pragul semicentenarului creării Partidului Comunist Român - detașament revoluționar care, călăuzindu-se după nepieritoarea învățătură a lui Marx, Engels, Lenin, conduce poporul nostru din victorie în victorie și asigură înaintarea vertiginoasă a României pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Vorbind gîndirea sa despre Engels și revoluționară nu putem să nu ne amintim de primele îndrumări pe care, acum un secol, înaintașii noștri le primeau de la el, fie prin lucrările sale traduse și difuzate, fie prin sfaturile directe date reprezentanților proletariatului din țara noastră. Faptul acesta e cu atît mai important de subliniat cu cît se știe că Engels putea să citească și să se exprime și în limba română. Legăturile lui Engels cu elementele înaintate ale poporului român au început încă de pe baricadele revoluțiilor de la 1848, în apusul Europei, acolo unde, alături de marele fondator al socialismului științific, au luat parte și unii revoluționari români. Aceste legături au continuat și s-au consolidat în deceniile următoare ale secolului trecut, cînd și la noi apar organizațiile profesionale și apoi politice ale proletariatului, cînd iau ființă cercurile socialiste. Mulți români, dintre care unii deveniți celebri, au fost membri ai Internaționalei întemeiată, în 1864, de Marx I. și Engels. Intre revoluționarii înflăcărați care au făcut parte din Internaționala I și au întreținut legături cu Marx și Engels, fie prin presa din țară sau străinătate, fie prin contacte directe, se numără Vasile Conta, Zamfir C. Arbore, Mircea Rosetti, Dumitru Rosetti — Tescanu, Nicolae Bonca. Prestigiosul for internațional, a cărui puritate ideologică era păstrată cu sfințenie de Marx și Engels, a căpătat, în curînd, numeroși adepți și simpatizanți. In anul 1869, datorită ideilor înaintate care își făceau tot mai mult loc în conștiința maselor și preocupării muncitorilor români Gh. Ungureanu și Carol Barcaș, ia ființă o secție a Internaționalei I și la Timișoara. Această secție, de a cărei activitate Marx și Engels se interesau cu insistență, a devenit unic centru de răspîndire a ideilor noi, revoluționare. Alarmate de influența sa în mase, autoritățile timpului consemnau : „...Timișoara, Arad, Sibiu, Brașov, Reșița, Anina, Orâștie... s-au declarat a fi internaționaliste..., ele aparțin celor care urmează Internaționala". Numeroși alți reprezentanți ai proletariatului român, intelectuali cu vederi largi,, au devenit colaboratori ai publicațiilor revoluționare din Apus. Unii au făcut parte din batalioanele de luptători pe baricadele Comunei din Paris (1871), primul stat al proletariatului din lume. Dintre aceștia, documentele vremii menționează pe Constantin Cantacuzino, Dimitrie Dobrescu, Ion Cernătescu, Gh. Rojniță, Mihail P. Georgescu, Alex. Cociu, Constantin Harralambie, Alex. Sabadiu și Titus Dunca, luptători cu care Engels a intrat în legături și pentru care avea cuvinte de înaltă prețuire. Engels purta o corespondență permanentă cu socialiștii români și primea cu regularitate vizite ale delegaților proletari din România. In ianuarie 1868, de pildă, într-o scrisoare adresată lui Marx, Engels arăta : „ ... Intenționam să-ți scriu astăzi în mod detaliat, dar au intervenit un sîrb și un valah, care m-au făcut să zăbovesc cîteva ore". In anul 1888, Engels răspundea la o scrisoare a lui Ion Nădejde, exprimîndu-și satisfacția pentru faptul că . socialiștii din România primesc, în programul lor, principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit anunchi de aduna într-un măluptători mai pe toți socialiștii din Europa, din America. . .“ Legăturile lui Engels cu mișcarea socialistă din România au după devenit și mai puternice înființarea, în 1889, a Internaționalei a ll-a, al cărei fondator a fost. In România se ducea atunci lupta pentru un partid al proletariatului. Pentru a primi indicații mai clare în acest sens, Ion Nădejde a trimis la Londra pe socialistul Ion Panaitescu spre a-i cere sfaturi lui Engels, care sprijinea îndeaproape efortul de creare a partidelor proprii ale clasei muncitoare în fiecare țară. Engels a primit cu plăcere pe trimisul român, ca și pe alții care i-au urmat, în 1893, ca urmare a condițiilor interne maturizate, ia ființă Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România, primul partid propriu clasei muncitoare din țara noastră. Vestea creării P.S.D.M.R. a fost primită cu multă satisfacție de Engels. El și-a manifestat o bucurie deosebită, iar peste puțin timp, cînd Constantin Dobrogeanu Gherea i-a făcut o vizită la Londra, marele dascăl al proletariatului și-a exprimat simpatia pentru socialiștii români. Schimbul de cărți pe care l-a făcut cu Gherea și corespondența permanentă pe către a întreținut-o cu acesta sînt dovezi concludente de interes și simpatie pentru România din partea lui Engels. Dorința lui Engels de a cunoaște și a afla cît mai multe despre români și de faptul că, este ilustrată deși era în vîrstă, a început să învețe sistematic limba noastră, a întărit și mai mult legăturile cu mișcarea muncitorească din România, făcîndu-și parteneri de corespondență pe Raicu Ionescu - Rion, George Diamandy, Panait Mușoiu și alții. Lenin consemna că .. spaniolii, românii, rușii,... toți sorbeau din bogata comoară de cunoștințe și de experiență a bătrânului Engels“. Moartea lui Engels (5 august 1895) a pricinuit o mare durere sufletească socialiștilor români, întregului proletariat mondial, care a găsit în opera și activitatea sa practică singura cale luminoasă în lupta cu exploatatorii. Cu ocazia tristului eveniment, la Clubul muncitorilor din București s-a ținut un impresionant miting de doliu. In telegrama trimisă la Londra de către socialiștii români, se spunea : „Regrete profunde pentru moartea lui Engels din partea partidului muncitorilor din România". Opera lui Engels, de la Manifestul Partidului Comunist, elaborat împreună cu Marx, la Situația clasei muncitoare din Anglia. Originea familiei, a proprietății private și a statului, Ludwig Feuerbach și sfîrșitul filozofiei clasice germane, Anti - Dühring. Dialectica naturii, ca și altele, a însemnat și înseamnă o comoară inestimabilă pentru întreaga clasă muncitoare mondială în lupta sa pentru scuturarea jugului exploatării și construirea societății noi, societatea comunistă. Partidul Comunist Român, fidel steagului revoluționar înălțat de clasicii marxism - leninismului, preia și dezvoltă în mod creator această măreață învățătură, aplicînd-o la condițiile concrete ale țării noastre. In felul acesta Partidul Comunist Român își aduce partea sa de contribuție la transformarea revoluționară a societății, la progresul neîntrerupt al civilizației umane. Construirea societății socialiste multilateral dezvoltate în România constituie omagiul cel mai înălțător pe care partidul nostru marxist - leninist îl aduce celui care s-a numit Friedrich Engels, învățător și conducător devotat al proletariatului lumii. GEORGE L. OSTAFI PRIETEN APROPIAT AL PROLETARIATULUI DIN ROMÂNIA Program competițional Duminică, 23 noiembrie, pe stadioanele din Gura Humorului și Fălticeni au loc două derbiuri, în ambele sunt angajate echipe din județul Suceava. Unul dintre acestea, cel de rugbi, divizia B, se va desfășura la Gura Humorului, unde Minerul Broșteni va primi replica echipei Constructorul Suceava (orele 9,00). Celălalt, pe stadionul din Fălticeni. Aici, echipa locală Foresta își va disputa punctele cu Chimia Suceava (orele 11,09). Cele două echipe de fotbal înaintea etapei de duminică, se află pe locul 3 — 4, la egalitate de puncte, golaveraj, jocuri ciștigate, egale și pierdute. La Suceava, in sala sporturilor, este programată partida de volei, divizia B, dintre Constructorul și Ealonul Săvinești (orele 11,00). Sucevenii, creditați cu două victorii în deplasare, vor reuși să învingă, sperăm, și acasă. Afară, pe terenurile din complexul sportiv, sînt programate mai multe partide de handbal (băieți și fete), din cadrul campionatului pentru calificare in divizia școlarijuniori. (Cîteva asemenea meciuri de handbal, dar și de baschet, au loc și azi). Pe stadionul Arini, două restanțe din cadrul campionatului județean de fotbal : Autorapid — Avîntul Rădăuți (orele 11,00) Străduința Suceava — Unișirea Cîmpulung (orele 14,00). Tot la Gura Humorului, fotbal divizia C, Minerul va juca avînd ca adversară echipa dorohoiană Fulgerul. La Vatra Dornei, echipa locală Minobradul are de înfruntat, în cadrul diviziei C de fotbal, puternica formație Victoria Roman. Cea de-a cincea echipă din divizia C, Rarăul Cimpulung, se va deplasa la Iași, unde va întîlni pe Nicolina, într-un meci destul de greu pentru oaspeți. FOTBAL : Mimne, la Fălticeni, va avea loc un adevărat derbi al seriei I, din divizia C , Foresta - Chimia Suceava. Vom vedea oare o fază ca cea în care Goran a înscris in jocul precedent, cu I.T.A. Pașcani, primul gol ? Foto : I. MÎNDRESCU LOTO Tragerea din 20 noiembrie 1970 Extragerea I : 1; 82; 2; 14; 7; 11; 30; 85; 52. Fond de premii : 553.120 lei. Extragerea a II-a : 66; 22; 42; 74; 88; 55; 76. Fond de premii : 498.395 lei. ms Pentru turiști, un nou și confortabil loc de recreere : hanul de la Ilișești Foto : D. VINTU yy Este în puterea noastră...“ (Urmare din pagina I) navea profesională de care are nevoie. Pentru o specializare viguroasă, dar și pentru un orizont profesional multilaterali, necesar oricărui muncitor, am colaborat îndeaproape cu tovarășul Casian Zaporojan, secretarul organizației U.T.C. din fabrică, colaborare indicată și de legătura directă dintre procesul de umezire și uscare, la care noi participăm în paralel. Combinatul de celuloză și hîrtie beneficiază de tineri calificați în diverse școli de specialitate, în întreprinderi similare, în incinta combinatului, totodată, se desfășoară calificarea unor muncitori vor lucra in întreprinderi care de același profil, ce vor intra în funcțiune în viitor, cum ar fi Combinatul de la Turnu Severin. Amintindu-și de prima zonă de hîrtie realizată de acest obiectiv industrial în 1963, în cinstea zilei de anul 23 August, Casian Zaporojan sublinia că această realizare a fost, pînă acum, mult amplificată. Astfel, numai în primele 10 luni ale anului în curs s-au obținut peste plan 1.440 tone de hîrtie, existînd posibilități ca acest volum să crească pînă la finele anului. Realizările vor spori, desigur, ca rod al muncii desfășurate de întregul colectiv. Certitudinea pentru aceasta ne-au dat-o și cuvintele de încheiere a celor doi tineri comuniști : „este în puterea noastră să împlinim ceea ce dorim cu posibilitățile și elanul de care dispunem". In valorificarea doborâturilor de vânt, fasonarea este doar o prima faza (urmare din pagina I) încă, doborâturi ce acoperă versanți însoriți. Ritmul de fasonare a foioaselor este, de asemenea, încetinit. Restanța de 50.700 m.c. se localizează la Rădăuți (39.400 m.c.), Fălticeni (8.900 m.c.) și Moldovița (4.800 m.c.). La Rădăuți, rămînerea în urmă persistă încă din prima jumătate a anului și se datorește slabei preocupări a colectivului de conducere, a specialiștilor de aici. Aprecierea este îndreptățită pentru simplul motiv că marea majoritate a doborîturilor sînt în raza Ocolului silvic Marginea, pe suprafețe accesibile, unde există o rețea suficientă de drumuri auto. In completare, consemnăm faptul că, lucrînd în condiții similare sau mult mai grele, U.E.I.L. Gura Humorului a fasonat întreg volumul de doborituri identificat pînă la 1 noiembrie a.c., iar U.E.I.S. Fălticeni a asigurat un stoc de peste 30.000 m.c. de fag pentru sezonul cald, îndeplinindu-și planul anual la bușteni de gater în numai 9 luni. Urmarea unor practici asemănătoare cu cea a rădăuțenilor și a superficialității cu care se sortează lemnul este faptul că C.E.I.S. are de soluționat la ora actuală o situație dificilă privind realizarea sortimentelor de diverse specii. Astfel, gestionarii Gheorghe Pașcu, Vasile Mihăilă și Mihai Sîrbu de la Fălticeni au îngăduit declasarea lemnului de lucru în lemn de foc. Alteori, gestionarii „omit“ la expediere evidențierea separată a buștenilor de diverse specii din totalul volumului de fag. Am relatat aceste cîteva carențe pentru ca, știindu-le, forestierii să nu le mai accepte prezența în continuare. Pînă la finele anului, fiecărui colectiv de muncă îi revine datoria să fasoneze importante cantități de lemn. In paralel, și acest obiectiv se înscrie ca o obligație primordială, trebuie asigurat decalajul între celelalte faze de lucru. Cu alte cuvinte, efortul forestierilor trebuie orientat în scopul scoaterii și valorificării efective a doborîturilor. Restanțe mari la faza scos sunt la Cîmpulung și Rădăuți. La faza apropiat, rămînerea în urmă față de grafic se cifrează, pe total combinat, la 64.900 m. c., majoritatea fiind la foioase. Ritmul în această fază va trebui, deci, intensificat la Vatra Dornei, Cîmpulung, Rădăuți, Moldovița. Rezumînd, rezultă că s-a creat o neproporționalitate a stocurilor în faze. Există un excedent la fasonat și un minus la scos și apropiat (in aceste ultime faze, planul s-a realizat in proporție de numai 19 și, respectiv, 11 la sută). Dacă în următoarele două luni nu se va asigura reîntregirea stocurilor, există riscul ca desfășurarea producției anului viitor, cînd vor trebui dați în producție peste 3.000.000 m.c. lemn, să nu fie, in prima perioadă, cea scontată. Evitarea unei asemenea situații, nedorită, este posibilă prin înfăptuirea prevederilor exprese din planul de măsuri adoptat la ședința de lucru, prin contribuția, efectivă, a fiecărui cadru tehnic angajat la unități. BUCUREȘTI DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radio jurnal. 7.15 Melodii distractive. 7.35 Răsună cîntecul și jocul pe întinsul patriei. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră cotidiană. 8.22 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport.. 13.15 Noutățile săptămînii. 13.30 Unda veselă. 14.00 Orchestra de muzică ușoară a Radioteleviziuinii. 14.15 Sport și muzică. 16.45 Melodii. 17.15 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret). 18.00 Concert de muzică ușoară. 18.40 Muzică de café - concert. 19.00 Gazeta radio. 19.15 Transmisiune sportivă. Repriza a II-a meciullui de handbal dintre selecaționatele R. S. România și R. D. Germane. 19.35 Cîntă Angela Moldovan. 20.05 Teatru scurt : „Praf în ochi“ de E. Labiche. 20.40 Recital de operetă. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Romanțe. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Recital Riccardo del Turco. 22.50 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 9.03 — 5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Matineu duminical. 8.05 Teatru radiofonic pentru copii. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Caleidoscop muzical. 9.50 Salutul cravatelor roșii — program de cîntece. 10.00 Opera și cele cinci necunoscute.. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Transmisiunea concertului corului și orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul“ din Timișoara. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Cine știe cîștigă. Tema . Pagini din istoria viorii. 14.35 Albumul vocilor celebre. 15.00 Muzică de promenadă. 15.15 Poemul simfonic „Narcisse“ de Ion Nonna Otescu. 15.45 Orchestra Raymond Lefèvre. 16.00 Soliști de muzică populară. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah sonor . șlagăre 1970. 18.00 Revista literară radio. 18.30 — 365 de cîntece. 18.40 Din operetele lui Sullivan. 19.05 Romanțe. 19.25 Soliști și orchestre de pretutindeni. 20.30 Destinul estetic și social al simfoniilor de Beethoven. Simfonia a VI-a „Pastorala“, 22.00 Muzică de dans. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 Muzică ușoară pe versurile poeților noștri. 23.05 Fragmente din concertul laureaților celui de-al 19-lea Concurs de interpretare muzicală München 1970. 24.00 — 1.00 Concertul pentru orchestră de Frank Martin ; Simfonia I în Re major de Sigismund Toduță. Program de dimineață : 7.00 Buletin de știri. 7.05 Matineu muzical. 7.30 Satul românesc contemporan. 7.50 Asta-i hora horelor. 8.00 Buletin de știri. 8.05 Raliul melodiilor. 8.30 Cutezătorii. Program de seara . 17.00 Buletin de știri. 17.05 Estrada zilei. 17.30 Cîntecul care mi-e drag. 18.00 Magazin duminical. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Voci care au cucerit lumea: Maria Callas și Nicolai Gedda în opera „Madame Butterfly“, de Puccini. 19.30 Jurnal literar. 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată. 20.45 Pe-un picior de plai. 21.00 Buletin de știri. 21.05 Melody - club. TELEVIZIUNEA SIMBATA 21 NOIEMBRIE 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.10 Publicitate. 18.15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.15 Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal masculin: România — Iugoslavia (repriza a II-a). Transmisiune de la Cluj. 20.30 Tele enciclopedia. 21.30 Film serial. Incoruptibilii. Coniacul de Bouverais. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.00 Comici vestiți ai ecranului. Chariot. 23.00 Cîntec de dor. Transmisie de la restaurantul „Bucur“, 23.30 închiderea emisiunii. DIALOG iiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiimiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiiili PAVEL I. STAN Văleni - Mălini . Adeverința solicitată v-a fost expediată la data de 10 noiembrie a.c. ELENA CORBULEAC Marginea : Cererea dv. a fost rezolvată favorabil. ILIE POPOVICI Solea : Prezentați-vă la unitatea al cărei angajat au fost, pentru a încasa drepturile ce vi se cuvin pe 13 zile, conform normelor legale în vigoare. TERENTE PETROV Fălticeni : Prezentați-vă, așa cum vi s-a indicat, in ziua de 16 decembrie, la întreprinderea de produse ortopedice și protezare, secția Bacău. In caz contrar, comanda dv. nu va putea fi onorată. SPIRIDON TIMBALARIU Șiret : Cu recipisa ,nr. 1374, vi s-a trimis suma reprezentând contravaloarea celor 7 zile lucrate in luna iulie. LEON NIC. BUTUCAN Cirlibaba : In urma cercetărilor întreprinse, Comitetul județean pentru cultură și artă ne răspunde că s-au luat măsuri corespunzătoare, încît activitatea instituției la care vă referiți s-a îmbunătățit. VASILE AURICA Poiana, comuna Dolhasca : Din cele sesizate de dv., s-a confirmat că operatorul Mihai Chiriac lasă uneori aparatele pe seama unor tineri, ceea ce face ca, la anumite spectacole, să se producă unele întreruperi. Conducerea întreprinderii cinematografice județene i-a atras atenția în acest sens, avertizîndu-l că, dacă deficiențele semnalate se vor repeta, vor fi luate și alte măsuri disciplinare. UN GRUP DE CRESCĂTORI DE ANIMALE - Vatra Dornei : Prețurile sunt cele pe care, după cum ne-am dat seama, le cunoașteți și dv. imaniiiie.J.L sprw Sntet (Urmare din pagina I) știau să citească viitorul acestor țărmuri dăruite de natură cu toate frumusețile. Conducătorul principal al proiectului porțiunii muntenegrene, pe care l-am surprins în febra lucrului la o stațiune vecină cu Budva, la Iaz, a încercat să ne convingă că aceasta va avea condiții să devină faimoasă ca cele de pe riviera franceză, ba poate chiar să le întreacă în frumusețe (lucru de altfel foarte posibil, avînd în vedere condițiile naturale de care dispune localitatea, la care se vor adăuga amenajările ce se vor face în anii viitori, pînă in 1975 — o etapă — și pînă in 1980 — a doua). în Budva am petrecut o zi încîntâtoare, gustind din plin căldura și lumina locurilor (la plecarea din țară, în nordul nostru ninsese) și ascultând povești fantastice cu studente răpite de rechini și cu înotători viguroși ce pot să spintece valurile pe lungi distanțe. Seara era albastră și limpede. Marea era calmă și luminoasă. Pe cer sclipeau adînc stelele Sudului. Cetățeni ai satelor! Procurai-vă din timpulmanahul „SATUL SOCIALIST“ pe anul 1971, CARE SE GĂSEȘTE SPRE DIFUZARE IN TOATE LIBRĂRIILE ȘI RAIOANELE DE LIBRĂRIE DIN CADRUL MAGAZINELOR COOPERAȚIEI DE CONSUM. MEMENTO • MEMENTO @ MEMENTO £ MEMENTO • MEMENTO # MEMENTO @ MEMENTO # MEMENTO PE ECRANE SÎMBATĂ 21 NOIEMBRIE SUCEAVA : „Arta“ : Cu mine nu, madam ; „Modern“ : Departe de lumea dezlănțuită ; „Tineretului“ : Salariul groazei ; „Burdujeni“ : Dreptul de a te naște ; CÂMPULUNG : „Luceafărul“ : Alfa - Romeo și Julieta ; „Moldova“ : In arșița nopții ; FĂLTICENI: „Doina“ : Ultimul mohican ; „Popular“ : Ghici cine vine la cină ? ; RĂDĂUȚI : „Unirea“: Domnișoara doctor; „Flacăra“: Mayerling; VATRA DORNEI : „Dorna“: Patricia și muzica; GURA HUMORULUI : „Lumina“ : în fiecare seară la ora 11. SOLCA: „Solca“: Anchetatorul din umbră; ȘIRET: „Șiretul“: Sub semnul lui Monte Cristo; DOLHASCA : „Dolhasca“ : Această femeie ; FALGAU: „Falcău“: Explozie în munți; FRASIN : „Frasin“ : Prea mic pentru un război atît de mare; IACOBENI: „Minerul“: Castelul condamnaților; MOLDOVIȚA : „Moldovița“: Noapte cu ceață; VAMA : „Vama“: Străinii. ZOR! NOI O PAGINA 3 Cadru din filmul „Dreptul de a te naște" Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile, vreme relativ călduroasă, mai al ies în prima parte a intervalului. Vor cădea ploi locale și burniță. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vest , sud , vestic, apoi din sectorul nord - vestic. Temperaturile minime vor oscila între 2 și 7 grade, iar maximele între 8 și 13 grade