Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)
1971-01-13 / nr. 7173
Proletari din toate tarile, unul val organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7173 miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun", întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de Predeal spre Sinaia, o preluniagire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico - administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !“. Primul secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei, aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, Nicolae Ceaușescu !", tovarășe „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!"— sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri și mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru succesele obținute pînă în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, in unități convenționale, față de 510.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a principalei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește : „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decit dumneavoastră. Bine ați venit !". Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trotil pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică - montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unității în care lucrează. al O oprire la locul de muncă maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între secretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că, an de an, întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgice și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți planul, împreună cu întregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pînă în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceți 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45.000 — 50.000 bucăți". De la „Neptun", conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — Întreprinderea de reparară t utilaj electric (I.R.U.E.), apartinînd Ministerului Petrolului. întreprinderea este creația socialismului , s-a născut dintr-un mic atelier și aniversează anul acesta 20 de ani de existență. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic - șef al economiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface necesitățile mai tuturor ramurilor economiei noastre naționale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producției întreprinderii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinderii poate și trebuie să crească substanțial în actualul cincinal și se recomandă ca, în acord cu salariații, planul să fie reevaluat, așezat pe bazele de care (Continuare in pagina o lll-a) Pe strada Ana Ipătescu din Suceava s-a dat în folosință un nou bloc turn Foto , D. VINTILA ÎN ATENȚiA CONSILIULUI INTERCOOPERATISTI Una din măsurile importante privind îmbunătățirea conducerii agriculturii o constituie și crearea consiliilor intercooperatiste — organe menite să asigure unirea forțelor mai multor cooperative agricole, folosirea rațională a pămîntului, a fondurilor de investiții, a mijloacelor mecanice, a specialiștilor, a întregului potențial de muncă, pentru creșterea continuă a producției, a avutului obștesc și a veniturilor cooperatorilor. în județul nostru au fost constituite 16 consilii intercooperatiste, fiecare avînd o rază de activitate corespunzătoare cu cea a stațiunilor de mașini și tractoare recent organizate. Pe baza cerințelor și specificului fiecărei cooperative, în concordanță cu necesitățile agriculturii județului și economiei naționale, fiecare consiliu intercoopertist și-a întocmit un plan de activitate: în cele ce urmează, oferim posibilitatea ca președintele consiliului intercooperatist SPATAREȘTI, inginerul CONSTANTIN PINTILIE, să relateze în ce constă acesta și cum s-a trecut la înfăptuirea lui. — Nu de mult, conducerile celor 6 cooperative agricole, (Baia, Bogdănești, Boroaia, Ciumulești, Fălticeni și Fîntîna - Mare), precum și primarii comunelor respective, s-au întrunit în ședință de constituire. Aceasta nu a avut un caracter administrativ, ci unul de lucru, toți participanții căutînd să aducă în discuție păreri, soluții și, uneori, chiar fundamentări de acțiuni care puteau să fie înscrise în programul de lucru al consiliului. Așadar, din prima clipă a existat climatul de muncă concretă, depășindu-se stadiul de acomodare specific oricăror începuturi. Propunerile cooperatorilor, aduse în discuție de reprezentanții lor, s-au cristalizat în proiecte cu adevărat posibil de înfăptuit. Majoritatea din ele s-au referit la o mai bună folosire a fondului funciar. Terenurile frămîntate ale satelor Nigotești și Movileni, ale C.A.P. Ciumuiești, ale satului Moișa, aparținind de CJSP. Boroaia, ale Sputăreștilor și Dumbrăviței, Cotu- Băii de la Fîntîna Mare, de la Șoldănești și Oprișeni, aparținând de C.A.P. Fălticeni, presupun cu îndreptățire o asemenea preocupare. Cu asentimentul conducerilor cooperativelor agricole de producție, consiliul va stabili terenurile cele mai propice, în primul rînd, culturilor de bază! porumbul, griul și cartoful, legumelor — acolo unde este cazul — în așa fel, încît acestea, printr-o mai corectă aplicare a agrotehnicii recomandate și îndeosebi la timpul cuvenit, deci fără investiții suplimentare, să dea maximum de randament. Pe restul suprafețelor, în pantă sau pe cele joase, în cazul C.A.P. Baia și Fîntîna Mare, s-au prevăzut lucrări adecvate hidroameliorative. Desigur, în planul nostru s-a schițat și profilul general care ar urma să-l aibă fiecare cooperativă, dar adunările generale sunt cele care vor fundamenta o problemă atît de importantă ca aceasta. Cooperatorii sunt cei care vor hotărî ce plante ar trebui să cultive cu precădere și ce specii și categorii de animale va fi necesar să crească. In strînsă legătură cu problema specializării, s-au discutat și formele de organizare care ar trebui adoptate, adecvate, bineînțeles, specificului fiecărei unități. Astfel, la Fălticeni, unde legumicultura se va dezvolta de la 20 ha. la 50 ha. în cîmp și de la 0,25 ha. la 0,70 ha. în sere, se va înființa o fermă specializată în această ramură. Cooperatorii din această formațiune de lucru, prin munca lor, vor aduce unității peste 1.700.000 lei venituri, din care 800.000 lei au(Continuare in pagina a ll-a) UN PROGRAM DE LUCRU CONCRET, CU FINALITATE ECONOMICA f i j—" IN ACEST NUMĂR ____________ I CONTRAPUNCT - LEGE - LEGALITATE - RĂSPUNDERE SPORT - SPORT în pag. 2 MEMENTO - MEMENTO DIALOG în pag. 3 I Replica faptelor certe la obiectivele de plan din 1910 . ASTĂZI, dispoisim 1 Orientată pe valorificarea resurselor materiale locale, pe materializarea unor cunoscute și unanim apreciate tradiții populare și organizată pe criterii de eficientă, producția de mărfuri destinate exportului a concentrat bună parte din investiția de inteligență făcută pe parcursul anului trecut în economia județului. Analiza periodică a stadiului și condițiilor în care se îndeplineau obligațiile contractuale asumate de unitățile a căror marcă urma să reprezinte peste hotare iiscusința și priceperea sucevenilor a avut darul să mențină indicatorul export în atenția tuturor factorilor cu răspunderi în acest resort, să conducă spre un bilanț rodnic, avantajos. Sunt concretizate, în cifrele și procentele globale ale anului încheiat, saltul înregistrat de colectivele de muncitori pe linia perfecționării profesionale, rodul studiilor privind organizarea proceselor tehnologice pe criterii raționale, receptivitatea conducătorilor producției față de noutăți. Valoric, planul anual de export revenit economiei sucevene s-a depășit cu 30.249.000 lei. Față de angajamentul asumat s-au încasat în plus aproape 4 milioane lei valută. Cantitativ, față de planul inițial, s-au contractat și livrat în plus produse valorînd 30.488.000 lei. Și-au găsit, astfel, utilizate resurse localizate la forestierii Platformei industriale a C.E.I.S. Suceava și ai Fabricii de mobilă Cîmpulung, la minerii de la Le$u Ursului, la Industria de morărit și panificație și la I.A.S. Burdujeni. CUM SPORIȚI CRRBIRE DARULUI VERDE? Reale posibilități de reducere a consumului de cherestea pentru ambalarea mobilei Considerind ambalajul ca unul dintre produsele importante ale fabricii, care asigură 8 la sută din valoarea producției marfă, colectivul nostru i-a acordat atenția cuvenită atît din punct de vedere tehnic, cit și economic. El este proiectat, ca oricare produs ce se realizează în fabrică, de către tehnicieni din cadrul serviciului tehnologic, specializați în proiectarea ambalajelor. Acest lucru a făcut ca, în ultima perioadă (in special în ultimii 2 ani), consumul de cherestea, exprimat în m.c./milion lei valoarea mobilei la fabricarea ambalajelor să fie din ce în ce mai redus . Pînă la începutul anului 1969, toată mobila livrată la export se ambala în lăzi din rame de rășinoase placate cu P.F.L. Acest mod de ambalare prezintă urrmătoarele dezavantaje : — se consumă multă manoperă, ceea ce influențează negativ productivitatea muncii ; — se consumă cherestea de rășinoase și PFL, care pot fi folosite, în condiții mai bune la fabricarea mobilei sau pot fi livrate, ca atare, la export ; — sunt necesare utilaje pentru prelucrarea cherestelei și P.F.L.ului, precum și suprafețe de producție ; — greutatea acestora este mare, fiind sporite pentru necesare eforturi manipulare, iar cheltuielile de transport pentru mobilă sunt influențate negativ, deoarece acestea se plătesc în general în funcție de greutate (greutatea mobilei plus a ambalajului). Avîndu-se în vedere cele de mai sus, s-a procedat la ambalarea mobilei în cutii de carton, trecere care s-a făcut la început mai timid, iar apoi din ce în ce mai mult, urmărindu-se în momentul de față să se generalizeze ambalarea tuturor produselor pentru export în cutii de carton. Ambalajul în cutii de carton prezintă următoarele avantaje : — se economisește o mare cantitate de cherestea de rășinoase, PFL și cuie. In anul 1970 am economisit 574 m.c. cherestea, 340 tone P.F.L. și 3,72 tone cuie ; — se eliberează capacități ale utilajelor care prelucrau P.F.L.-ul și cheresteaua destinate ambalajului, precum și suprafețele de producție pe care se depozitau MIRCEA NUȚU inginer șef la Fabrica de mobilă din Rădăuți (Continuare în pag. a III-a) Denumirea 1965 1967 1970 - cherestea rășinoase pentru export 41,106 38,588 19,360 - cherestea diverse esențe pentru intern 39,542 39,967 35,420 - consum mediu 40,637 38,949 25,177 I Bilanț bogat In întîmpinarea Zilei ceferiștilor și petroliștilor, succese de seamă înscriu în activitatea lor lucrătorii Depoului Suceava Nord. Acestea au un suport trainic în realizările anului 1970, încheiat cu un bilanț rodnic. Astfel, planul de producție exprimat in tone brute kilometri echivalate a fost îndeplinit în proporție de 110 la sută, iar productivitatea muncii a înregistrat o creștere de 9,36 la sută față de prevederi. Totodată, consumul specific de combustibil convențional a fost redus cu 7,5 la sută față de plan, obținîndu-se pe această cale economii de 3772 tone combustibil convențional, cu care se pot remorca 686 trenuri pe distanța Suceava - llva Mică și retur. Demn de menționat este și faptul că în această perioadă timpul de imobilizare a locomotivelor la revizii și reparații a fost redus cu 5 la sută și că economiile la prețul de cost realizate pe depou se ridică la peste 800 mii lei. In ultimii ani, mai ales pe măsura dării în folosință a spațiilor de la parterul unor blocuri de locuit, în orașul Cîmpulung s-a extins spațiul comercial, asttel că, acum, la dispoziția populației stau 20 de magazine alimentare, peste 30 de magazine cu produse industriale, 19 unități de alimentație publică - majoritatea modernizate și bine utilate. In actualitate, stropirea pomilor fructiferi în scopul combaterii bolilor și dăunătorilor