Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-13 / nr. 7173

Proletari d­in toate tarile, unu­l­ val organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7173 miercuri 13 ianuarie 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprin­deri industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lu­cru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministe­rele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mă­­nescu, Petre Blajovici și Va­sile Patilineț, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzi­na de mecanică fină din Si­naia, Uzina mecanică „Nep­tun", întreprinderea pentru re­parații de utilaj electric (I.R.U.E) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică­ Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu nu­mai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi con­structoare de mașini — Uzina de mecanică fină, producătoa­re de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîm­­­pinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți con­ducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a dom­nit pe întreg traseul de Predeal spre Sinaia, o prelun­ia­gire a vibrantei primiri făcu­te secretarului general al par­tidului la Azuga, Bușteni, Po­iana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața nou­lui pavilion tehnico - adminis­trativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîm­­pinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul", „P.C.R. — Ceaușescu". Se fluturau ste­­gulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă u­­rarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu !“. Primul secretar al Comitetului județean­­ Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Ilie Cîșu, rosteș­te un cuvînt de bun sosit. Di­rectorul uzinei, inginerul Au­rel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfăți­șate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de in­jecție necesare echipării tutu­ror tipurilor de motoare Die­sel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoa­re hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul gene­ral al partidului se interesează de desfășurarea procesului de producție, de modul de organi­zare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor meca­nice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calita­te Ion Monta, lăcătușului a­­justor Georgeta Voiculescu, to­varășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pen­tru creșterea producției și pro­ductivității muncii, se intere­sează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Munci­torii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei, aflat la acea oră la locurile de produc­ție, întrerup cîteva clipe ac­tivitatea și fac oaspeților o cal­dă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, Nicolae Ceaușescu !", tovarășe „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe se­cretar general al partidului!"— sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimente­lor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moder­ne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nu­trește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va în­registra înnoiri și mai impor­tante în actualul plan cinci­nal. Se află în construcție ari­pa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie, înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul ge­neral al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii acestei unități pentru succesele obținute pînă în pre­zent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a în­ceput sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, consta­­tînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necon­tenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii între­prinderii și ministerului de re­sort să analizeze toate posibi­litățile pentru depășirea pre­vederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajun­gă la o producție de aproxima­tiv 600.000 pompe de injecție, in unități convenționale, față de 510.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secreta­rul general al partidului adre­sează colectivului uzinei în­demnul mobilizator de a de­pune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesi­tăți proprii, cit și pentru în­zestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat“. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîm­pina — este adunată de o par­te și de alta a principalei ar­tere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere ce ies c­u flori în întîmpinarea se­cretarului general al partidu­lui, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîr­­stnic cetățean al Cîmpinei, ca­re, cu emoția firească a momen­tului, rostește : „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decit dumneavoastră. Bi­ne ați venit !". Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprinde­re producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria con­structoare de mașini — și de trotil pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică - montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovară­­șului Nicolae Ceaușescu, adre­­sîndu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l a­­vea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspec­tivelor de dezvoltare ale uni­tății în care lucrează. al O oprire la locul de muncă maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între se­cretarul general al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că, an de an, întreprinderea a fost între­gită cu noi suprafețe de pro­ducție. Dezvoltarea uzinei, a­­rată secretarul general al par­tidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de re­sort, colectivului de conduce­re al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o ve­che tradiție, potențial ce se ce­re valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale in­dustriei metalurgice și con­structoare de mașini din Cîm­pina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o ca­pacitate de 35.000 tone, reali­­zabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Ni­colae Ceaușescu adresează co­lectivului îndemnul mobiliza­tor de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să revedeți planul, îm­preună cu întregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pînă în februarie să prezentați un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să produceți 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se a­­jungă la 45.000 — 50.000 bu­căți". De la „Neptun", conducăto­rii de partid și de stat se în­dreaptă spre o unitate alătura­tă — Întreprinderea de­ repara­ră t utilaj electric (I.R.U.E.), a­­partinînd Ministerului Petrolu­lui. întreprinderea este creația socialismului , s-a născut din­­tr-un mic atelier și aniversea­ză anul acesta 20 de ani de e­­xistență. Pe drept cuvînt, des­pre uzină se spune că este un fel de mecanic - șef al econo­miei naționale, deoarece în ma­terie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface ne­cesitățile mai tuturor ramurilor economiei noastre naționale. Discutînd cu conducerea în­treprinderii, cu adjunctul mi­nistrului petrolului, Ion Nico­lae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii perma­nente a producției întreprinde­rii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinde­rii poate și trebuie să crească substanțial în actualul cincinal și se recomandă ca, în acord cu salariații, planul să fie reeva­luat, așezat pe bazele de care (Continuare in pagina o lll-a) Pe strada Ana Ipătescu din Suceava s-a dat în folosință un nou bloc turn Foto , D. VINTILA ÎN ATENȚiA CONSILIULUI INTERCOOPERATISTI Una din măsurile importante privind îmbunătățirea conducerii agriculturii o con­stituie și crearea consiliilor intercooperatis­­te — organe menite să asigure unirea forțe­lor mai multor cooperative agricole, folosi­rea rațională a pămîntului, a fondurilor de investiții, a mijloacelor mecanice, a specia­liștilor, a întregului potențial de muncă, pentru creșterea continuă a producției, a a­­vutului obștesc și a veniturilor cooperatori­lor. în județul nostru au fost constituite 16 consilii intercooperatiste, fiecare avînd o rază de activitate corespunzătoare cu cea a stațiunilor de mașini și tractoare recent organizate. Pe baza cerințelor și specificului fiecărei cooperative, în concordanță cu necesitățile agriculturii județului și econo­miei naționale, fiecare consiliu intercoope­­rtist și-a întocmit un plan de activitate: în cele ce urmează, oferim posibilitatea ca președintele consiliului intercooperatist SPATAREȘTI, inginerul CONSTANTIN PIN­­TILIE, să relateze în ce constă acesta și cum s-a trecut la înfăptuirea lui. — Nu de mult, conducerile celor 6 cooperative agricole, (Baia, Bogdănești, Boroaia, Ciu­­mulești, Fălticeni și Fîntîna - Mare), precum și primarii co­munelor respective, s-au întru­nit în ședință de constituire. Aceasta nu a avut un caracter administrativ, ci unul de lucru, toți participanții căutînd să a­ducă în discuție păreri, soluții și, uneori, chiar fundamentări de acțiuni care puteau să fie înscrise în programul de lucru al consiliului. Așadar, din pri­ma clipă a existat climatul de muncă concretă, depășindu-se stadiul de acomodare specific oricăror începuturi. Propuneri­le cooperatorilor, aduse în dis­cuție de reprezentanții lor, s-au cristalizat în proiecte cu ade­vărat posibil de înfăptuit. Majoritatea din ele s-au referit la o mai bună folosire a fon­dului funciar. Terenurile fră­­mîntate ale satelor Nigotești și Movileni, ale C.A.P. Ciumu­­iești, ale satului Moișa, aparți­­nind de CJSP. Boroaia, ale Spu­tăreștilor și Dumbrăviței, Cotu- Băii de la Fîntîna Mare, de la Șoldănești și Oprișeni, aparți­nând de C.A.P. Fălticeni, presu­pun cu îndreptățire o aseme­nea preocupare. Cu asentimentul conducerilor cooperativelor agricole de pro­ducție, consiliul va stabili tere­nurile cele mai propice, în pri­mul rînd, culturilor de bază! porumbul, griul și cartoful, le­gumelor — acolo unde este ca­zul — în așa fel, încît aces­tea, printr-o mai corectă apli­care a agrotehnicii recomanda­te și îndeosebi la timpul cuve­nit, deci fără investiții supli­mentare, să dea maximum de randament. Pe restul suprafe­țelor, în pantă sau pe cele joa­se, în cazul C.A.P. Baia și Fîn­tîna Mare, s-au prevăzut lucrări adecvate hidroameliorative. Desigur, în planul nostru s-a schițat și profilul general care ar urma să-l aibă fiecare coo­perativă, dar adunările gene­rale sunt cele care vor funda­menta o problemă atît de im­portantă ca aceasta. Coopera­torii sunt cei care vor hotărî ce plante ar trebui să cultive cu precădere și ce specii și ca­tegorii de animale va fi nece­sar să crească. In strînsă legă­tură cu problema specializării, s-au discutat și formele de or­ganizare care ar trebui adop­tate, adecvate, bineînțeles, spe­cificului fiecărei unități. Astfel, la Fălticeni, unde legumicultu­ra se va dezvolta de la 20 ha. la 50 ha. în cîmp și de la 0,25 ha. la 0,70 ha. în sere, se va înființa o fermă specializată în această ramură. Cooperatorii din această formațiune de lu­cru, prin munca lor, vor aduce unității peste 1.700.000 lei ve­nituri, din care 800.000 lei au­(Continuare in pagina a ll-a) UN PROGRAM DE LUCRU CONCRET, CU FINALITATE ECONOMICA f i j—" IN ACEST NUMĂR ____________ I CONTRAPUNCT - LEGE - LEGALITATE - RĂSPUNDERE­­ SPORT - SPORT în pag. 2 MEMENTO - MEMENTO DIALOG în pag. 3 I Replica faptelor certe­­ la obiectivele de plan din 1910 . ASTĂZI, d­ispoisim 1 Orientată pe valorificarea resurselor materiale loca­le, pe materializarea unor cunoscute și unanim apreciate tradiții populare și organizată pe criterii de eficientă, producția de mărfuri destinate exportului a concentrat bună parte din investiția de inteligență făcută pe par­cursul anului trecut în economia județului. Analiza pe­riodică a stadiului și condițiilor în care se îndeplineau obligațiile contractuale asumate de unitățile a căror mar­că urma să reprezinte peste hotare iiscusința și pricepe­rea sucevenilor a avut darul să mențină indicatorul ex­port în atenția tuturor factorilor cu răspunderi în acest resort, să conducă spre un bilanț rodnic, avantajos. Sunt concretizate, în cifrele și procentele globale ale anului încheiat, saltul înregistrat de colectivele de muncitori pe linia perfecționării profesionale, rodul studiilor pri­vind organizarea proceselor tehnologice pe criterii ra­ționale, receptivitatea conducătorilor producției față de noutăți. Valoric, planul anual de export revenit economiei sucevene s-a depășit cu 30.249.000 lei. Față de angaja­mentul asumat s-au încasat în plus aproape 4 milioane lei valută. Cantitativ, față de planul inițial, s-au contractat și livrat în plus produse valorînd 30.488.000 lei. Și-au găsit, astfel, utilizate resurse localizate la forestierii Platformei industriale a C.E.I.S. Suceava și ai Fabricii de mo­bilă Cîmpulung, la minerii de la Le$u Ursului, la Indus­tria de morărit și panificație și la I.A.S. Burdujeni. CUM SPORIȚI CRRBIRE DARULUI VERDE? Reale posibilități de reducere a consumului de cherestea pentru ambalarea mobilei Considerind ambalajul ca unul dintre produsele importante ale fabricii, care asigură 8 la sută din valoarea producției marfă, colec­tivul nostru i-a acordat atenția cuvenită atît din punct de vede­re tehnic, cit și economic. El este proiectat, ca oricare produs ce se realizează în fabrică, de către tehnicieni din cadrul servi­ciului tehnologic, specializați în proiectarea ambalajelor. Acest lucru a făcut ca, în ultima pe­rioadă (in special în ultimii 2­ ani), consumul de cherestea, ex­primat în m.c./milion lei valoa­rea mobilei la fabricarea amba­lajelor să fie din ce în ce mai redus . Pînă la începutul anului 1969, toată mobila livrată la export se ambala în lăzi din rame de răși­­noase placate cu P.F.L. Acest mod de ambalare prezintă ur­­rmătoarele dezavantaje : — se­ consumă multă manope­ră, ceea ce influențează negativ productivitatea muncii ; — se consumă cherestea de ră­­șinoase și PFL, care pot fi folo­site, în condiții mai bune la fa­bricarea mobilei sau pot fi livra­te, ca atare, la export ; — sunt necesare utilaje pentru prelucrarea cherestelei și P.F.L.­­ului, precum și suprafețe de pro­ducție ; — greutatea acestora este mare, fiind sporite pentru necesare eforturi manipulare, iar cheltuielile de transport pentru mobilă sunt influențate negativ, deoarece acestea se plătesc în general în funcție de greutate (greutatea mobilei plus a amba­lajului). Avîndu-se în vedere cele de mai sus, s-a procedat la amba­larea mobilei în cutii de carton, trecere care s-a făcut la început mai timid, iar apoi din ce în ce mai mult, urmărindu-se în mo­mentul de față să se generali­zeze ambalarea tuturor produse­lor pentru export în cutii de car­ton. Ambalajul în cutii de carton prezintă următoarele avantaje : — se economisește o mare can­titate de cherestea de rășinoase, PFL și cuie. In anul 1970 am e­­conomisit 574 m.c. cherestea, 340 tone P.F.L. și 3,72 tone cuie ; — se eliberează capacități ale utilajelor care prelucrau P.F.L.-ul și cheresteaua destinate ambala­jului, precum și suprafețele de producție pe care se depozitau MIRCEA NUȚU inginer șef la Fabrica de mobilă din Rădăuți (Continuare în pag. a III-a) Denumirea 1965 1967 1970 - cherestea rășinoase pentru export 41,106 38,588 19,360 - cherestea diverse esențe pentru intern 39,542 39,967 35,420 - consum mediu 40,637 38,949 25,177 I Bilanț bogat In întîmpinarea Zilei ceferiști­lor și petroliștilor, succese de seamă înscriu în activitatea lor lucrătorii Depoului Suceava Nord. Acestea au un suport trai­nic în realizările anului 1970, în­cheiat cu un bilanț rodnic. Ast­fel, planul de producție exprimat in tone brute kilometri echivalate a fost îndeplinit în proporție de 110 la sută, iar productivitatea muncii a înregistrat o creștere de 9,36 la sută față de preve­deri. Totodată, consumul speci­fic de combustibil convențional a fost redus cu 7,5 la sută față de plan, obținîndu-se pe această cale economii de 3772 tone com­bustibil convențional, cu care se pot remorca 686 trenuri pe dis­tanța Suceava - llva Mică și re­tur. Demn de menționat este și faptul că în această perioadă timpul de imobilizare a locomo­tivelor la revizii și reparații a fost redus cu 5 la sută și că econo­miile la prețul de cost realizate pe depou se ridică la peste 800 mii lei. In ultimii ani, mai ales pe măsura dării în folo­sință a spațiilor de la par­terul unor blocuri de lo­cuit, în orașul Cîmpulung s-a extins spațiul comer­cial, a­sttel că, acum, la dispoziția populației stau 20 de magazine alimen­tare, peste 30 de maga­zine cu produse industria­le, 19 unități de alimenta­ție publică - majoritatea modernizate și bine uti­late. In actualitate, stropirea pomilor fructiferi în scopul combaterii bolilor și dăunătorilor

Next