Zori Noi, februarie 1971 (Anul 24, nr. 7190-7213)

1971-02-23 / nr. 7208

BIROUL C. C. aL U.T.C. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetu­lui U.T.C. la Combinatul petro­chimic — Pitești, Ion Comă­­nescu, prim - secretar al Co­mitetului municipal — Hune­doara al U.T.C., Marțian Dan, Florea Diaconescu, strungar, secretarul Comitetului U.T.C. la întreprinderea „Electromag­netica" din București, Radu Enache, student la Institutul politehnic din București, Iuliu Feteș, președintele Biroului de Turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor șef al zia­rului „Scînteia Tineretului", Dumitru Gheorghișan, prim - secretar al Comitetului muni­cipal­­ București al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim - se­cretar al Comitetului județean — Caraș - Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, ingi­ner, locțiitor al secretarului Comitetului U.T.C. de la Uzi­na de autocamioane din Bra­șov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, țesătoare, secretara Comitetu­lui U.T.C. de la Fabrica „Bu­­cegi" din Pucioasa, Lucia Mi­­hăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii proiectări energetice din Bucu­­i­rești, Ioana Nae, filatoare, se­cretara Comitetului U.T.C. la Filatura Română de Bumbac din București, Vasile Nicolcio­­iu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Tra­­ian Ștefănescu, președintele Consiliului U.R.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. Căzănești, județul Ialo­mița, Francisc Torok, secretar al Comitetului județean­­ Satu Mare al U.T.C., Coriolan Voi­­nea, prim - secretar al Comi­tetului județean — Prahova al U.T.C., Iosif Walter. Ca prim - secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarășul Dan Marțian, iar ca secretari tovarășii : Silvia Ilie, Vasile Nicolcioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel Ioan Stoica, Traian Ștefănescu, Io­sif Walter. MEMBRII SUPLEANȚI AI BIROULUI C.C. aL U.T.C. Elena Zoia Ceaușescu, stu­dentă la Universitatea din București, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Comi­tetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Bucu­rești, Gabor Cseke, redactor­­șef al ziarului „Ifjúmunkás", Dobrița Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Gîrbovi, județul Ilfov, Celul Neagoe, mecanic agricol, secretar al Comitetului U.T.C. la I.M.A. — Balș, Ag­­neza - Dori Neurohr, croito­reasă, secretara­­­ Comitetului U.T.C. al întreprinderii „1 Iu­nie" — Timișoara, Petru Po­pescu, scriitor, membru al Bi­roului organizației de bază U.T.C. de la Uniunea Scriito­rilor, Constantin Cantacuzino Șerban, actor, secretarul Or­ganizației de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă" din București. încheierea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist (Urmare din pagina I) La deschiderea ședinței s-a anunțat, de asemenea, că pe adresa Congresului au so­sit un mare număr de telegra­me prin care organizațiile­­ U.T.C. din întreprinderi, uni­­­tăți agricole, școli, facultăți și instituții raportează despre rezultatele obținute în mun­că, în activitatea de organi­zație în cinstea Congresului și se angajează să aplice în via­ță hotărîrile pe care le va a­­dopta forumul suprem al or­ganizației de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Con­gresului, la dezbaterile din șe­dințele plenare au luat cuvîn­­tul 59 de delegați și invitați, iar în cadrul ședințelor pe co­misii 194, care, în lumina lo­cului și rolului tinerei genera­ții în ansamblul vieții sociale, politice și economice, au ana­lizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală și de perspectivă a organizației U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegații tineretu­lui au aprobat în unanimitate raportul și activitatea Comi­tetului Central al Uniunii Ti­neretului Comunist, precum și raportul Comisiei centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unani­mitate Statutul Uniunii Tine­retului Comunist. S-a adoptat, apoi, în formu­lare îmbunătățită, Rezoluția Congresului al IX-lea al U.T.C. Cu puternice aplauze, dele­gații au adoptat moțiunile­­ privind situația din Indochi­na ; referitoare la Orientul A­­propiat; privind solidaritatea cu lupta popoarelor și mișcări­le de eliberare națională; pri­vind securitatea europeană; cu privire la dezarmare ; cu pri­vire la mișcarea internaționa­lă de tineret și studenți. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanți și Co­misia Centrală de Cenzori, al­cătuită din 35 membri. După - amiază a avut loc ședința de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniu­nii Tineretului Comunist, la care au luat parte tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Gheor­ghe Pană, Virgil Trofin, Du­mitru Popa, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de ședințe a conducătorilor de partid și de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroși invitați — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organi­zații obștești, vechi militanți ai partidului, activiști de par­tid și de stat, oameni de ști­ință, cultură și artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziariști români și străini. Erau prezenți delegații or­ganizațiilor de tineret de pes­te hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea ședinței s-a adus la cunoștința Congresu­lui că în prima sa ședință plenară, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a ales Biroul format din 25 de membri, pe cei 8 membri su­pleanți, precum și secretarii C.C. al U.T.C. Prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales to­varășul Dan Martian. Președinte al Comisiei Cen­­trale de Cenzori a fost ales to­varășul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvîntul, tovarășul Dan Marțian, prim - secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegați că noul Comitet Central nu va precupeți nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredințat, hotărî­­rile adoptate de Congres, sar­cinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Co­munist. Cu deplină satisfacție și vie emoție — a spus în continua­re vorbitorul — participanții la Congres au ascultat cuvîn­­tarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. In spiritul gîndirii realiste, înnoitoare, larg des­chise spre cerințele vieții, se­cretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înal­tă apreciere tineretului, apor­tului său profesional și cetățe­nesc la dezvoltarea economică, culturală și socială a patriei, a configurat locul și rolul spo­rit al tinerei generații, al U­­niunii Tineretului Comunist în contextul social -politic al Ro­mâniei socialiste, a indicat sar­cinile noastre de viitor, do­meniile în care trebuie să crească atribuțiile și răspunde­rile organizațiilor U.T.C. în mecanismul vieții economice și sociale a țării. Dovadă grijii statornice a partidului­­ pentru creșterea și formarea multilaterală a tinerei genera­ții, a încrederii în tineret, a­­ceste sarcini și responsabili­tăți noi reprezintă o învesti­tură socială cu profundă sem­nificație, pentru a cărei în­făptuire vom munci cu tot elanul și dăruirea tinerească. Exprimînd mulțumiri dele­gațiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiri­tul politicii externe a partidu­lui și statului nostru, tinere­tul român este hotărît să în­tărească și să dezvolte conti­nuu legăturile de prietenie și colaborare cu organizațiile de tineret din toate țările socia­liste, cu organizațiile comunis­te de tineret din întreaga lu­me, cu organizațiile revoluțio­nare, socialiste, democratice de diferite orientări politice și fi­lozofice, să-și afirme și în vii­tor solidaritatea sa internațio­­nalistă cu mișcările de tineret de pe toate continentele, care militează activ împotriva im­perialismului, a reacțiunii și războiului, pentru democrație, pace și progres social. Reamintind că peste puțin timp, la 8 mai a.c., întregul nostru popor va sărbători ani­versarea semicentenarului cre­ării Partidului Comunist Ro­mân, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus : Asigurăm conducerea partidului și sta­tului nostru, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobosit militant pentru progresul Ro­mâniei și bunăstarea poporu­lui, prieten apropiat și îndru­mător atent al tineretului nos­tru, că toți membrii U­­niunii Tineretului Comu­nist, întregul tineret al pa­triei vor munci cu nestăvi­lit elan, cu pasiune ardentă și patos revoluționar pentru în­făptuirea obiectivelor ce stau în fața organizației noastre, a politicii Partidului Comunist Român. Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm, Congresul a hotă­rît să adreseze o scrisoare Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, secreta­rului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Textul scri­sorii este aprobat cu puterni­ce și îndelungate aplauze și urale. Delegații și invitații o­­vaționează minute în șir pen­tru Partidul Comunist Român și Comitetul său Central, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu.­­ Se scandează „P.C.R., P.C.R.", „P.C.R. — Ceaușescu", „Ceaușescu și po­porul", „Ceaușescu — tineret". Lucrările Congresului iau sfîrșit într-o atmosferă de înălțător patriotism. Din mii de piepturi tinere răsună im­nurile „Trei culori" și „Sub steagul partidului". Delegații de tiner­i — muncitori, țărani, elevi, studenți, militari — alcă­tuind o gardă de onoare, pără­sesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Comunist Român și Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simboli­că prezență, timp de cinci zile, reprezentanții celor aproape două milioane și jumătate de uteciști din patria noastră au exprimat, în deplină unanimi­tate, hotărîrea de nestrămu­tat a tinerei generații de a participa cu toate forțele, cu tot entuziasmul și capacitatea sa creatoare la înfăptuirea mărețelor idealuri ale Româ­niei socialiste . In sală răsună imnul cla­sei muncitoare — „Internațio­nala". Se scandează lozinci pentru triumful socialismului în lume, pentru pace și prie­tenie între toate popoarele. Minute în șir se ovaționează entuziast pentru Partidul Co­munist Român și secretarul său general, pentru patria noastră Republica Socialistă România. Entuziasmul vibrant și elanul tinereții exprimă încă o dată adeziunea fermă a întregului nostru tineret politica marxist - leninistă la partidului nostru, politică în­­­chinată ridicării României pe culmile civilizației și progresu­lui. (Agerpres). CONFERINȚA UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚEȘTI DIN ROMÂNIA In cadrul Congresului al IX-lea al U.T.C., duminică au avut loc lucrările celei de-a VIII-a Conferințe a Uniunii Asociațiilor Studențești din România, în care au fost dez­bătute cu exigență și respon­sabilitate activitatea asociații­lor studențești din ultimii doi ani, contribuția lor la forma­rea multilaterală a specialiști­lor, corespunzător cerințelor dezvoltării economiei, științei și culturii noastre socialiste. In sală se aflau aproape 300 de împuterniciți ai celor peste 150.000 de studenți din întrea­ga țară, numeroși invitați — activiști de partid și de stat, conducători ai unor organiza­ții obștești și instituții cen­trale, rectori ai instituțiilor de învățămînt superior, academi­cieni, cadre didactice, studenți străini aflați la studii în țara noastră, studenți fruntași la învățătură și în activitatea ob­ștească. Printre cei care au luat loc în prezidiu se aflau tovarășii Ion Iliescu, prim - secretar al C.C. al U.T.C., ministrul pen­tru problemele tineretului, Mircea Malița, ministrul învă­­țămîntului, precum și Dușan Ulcak, președintele Uniunii Internaționale a Studenților. Raportul Consiliului U.R.S.R. cu privire la activitatea uni­unii în perioada dintre Con­ferința a VII-a și Conferința a VIII-a a fost prezentat de to­varășul Traian Ștefănescu, secretar al C.C. al U.T.C., pre­ședintele Consiliului U.A.S.R., iar Raportul comisiei de cen­zori a U.A.S.R., de către Gheorghe Milea, președintele comisiei. Pe marginea documentelor prezentate au luat parte la dezbateri Alexandru Soare, președintele Consiliului U.R.S. din centrul universitar Bucu­­­rești, Ionel Reghini, student la Facultatea de drept, pre­ședintele Consiliului U.A.S. de la Universitatea din Cluj, Ioan Petru, șeful Comisiei politico­­ideologice a Consiliului U.R.S. din centrul universitar Iași, Adriana Teubert, studentă în anul I la Institutul politehnic din Timișoara, Constantin Ni­­colaescu, student la Institutul de subingineri din Pitești, Do­rel Cherecheș, student la In­stitutul politehnic din Brașov, președintele Asociației stu­dențești de la Facultatea de silvicultură, Daniela Duțescu, studentă la Universitatea din Craiova, Ion Drăgan, student la Institutul pedagogic din Tîrgu Mureș, președintele Con­siliului U.R.S. pe institut, Sil­via Alecu, studentă la Institu­tul politehnic din Galați, șefa Comisiei sociale pe centrul u­­niversitar Galați, Laura Bocan, studentă la Institutul pedago­gic din Oradea, președinta Consiliului U.R.S. pe institut, Grigore Calotă, student la In­stitutul de mine din Petroșani, președintele asociației studen­țești din cadrul Facultății de electromecanică, Bereczki Bal­­tazar, student la Institutul agronomic din Cluj, Emil Po­pescu, asistent universitar, președintele Consiliului U.R.S. din Institutul de arhitectură, Florin Miclea, student la In­stitutul de medicină din Ti­mișoara, președintele Consi­liului U.R.S. pe institut, Dan Moisescu, student, președintele Consiliului U.R.S. din Institu­tul de artă teatrală și cinema­tografică, Radu Linte, student la Institutul politehnic din Iași, Gheorghe Manea, pre­ședintele Consiliului U.R.S. de la Institutul de construcții. In numele Uniunii Interna­ționale a Studenților, Dușan Ulcak, președintele U.I.S., a transmis un mesaj de salut Conferinței Uniunii Asociații­lor Studențești din România. De asemenea, conferința a fost salutată și a primit mesaje din partea unor colective de stu­denți străini care învață în România. In încheierea dezbaterilor conferinței a luat cuvîntul to­varășul Ion Iliescu, prim-se­­cretar al C.C. al U.T.C., mi­nistrul pentru problemele ti­neretului. Vorbitorul a subli­niat spiritul constructiv al dezbaterilor și al propunerilor făcute de delegați, a relevat faptul că Uniunea Asociațiilor Studențești din România a de­venit o puternică organizație, cu o fructuoasă experiență do­­bîndită de-a lungul anilor, in mobilizarea tineretului univer­sitar pentru pregătirea la ni­velul exigențelor actuale și de perspectivă ale producției ma­teriale și spirituale. Primul - secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat, totodată, importantele îndatoriri ce re­vin studențimii din țara noas­tră de a se pregăti cit mai te­meinic, astfel ca după absol­vire să se poată încadra cit mai rapid și eficient în munca vastă de realizare a sarcinilor mobilizatoare ale noului plan cincinal, în vederea înfăptuirii obiectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru edificarea societății so­cialiste multilateral dezvolta­te în patria noastră. Participanții la conferință au aprobat în unanimitate ac­tivitatea Consiliului U.R.S.R. și rapoartele prezentate. De asemenea, au fost aprobate modificările la statutul UASR și adoptată rezoluția conferin­ței. In consiliul U.A.S.R. au fost aleși 97 membri și 28 membri supleanți, iar în Comisia de cenzori a U.A.S.R. 15 membri. In Comitetul Executiv al U.A.S.R. au fost aleși : Ștefă­nescu Ion Traian — președin­te, Bereczki Baltazar, student la Institutul agronomic Cluj, Miclea Florin, student la Insti­tutul de medicină Timișoara, Șorina Gheorghe, student la Institutul politehnic București, Tomozei Mihaela, studentă la Universitatea din Iași , vice­președinți, Bîrliba Dan, Boști­­nă Constantin, Coca Gheorghe, Ionescu Sorin, Mănăilă Ana Maria, Pusztai Kalman — se­cretari, Alecu Silvia, studentă la Institutul politehnic Galați, Calotă Grigore, student la In­stitutul de mine Petroșani, Cherecheș Dorel, student la Institutul politehnic Brașov, Crețn Gheorghe, președintele­­ Consiliului U.A.S.­ Timișoara, Bocan Laura, studentă la In­stitutul pedagogic Oradea, De­­leanu Ion, președintele Consi­liului U.A.S. Cluj, Dumitrașcu Constantin, student la Univer­sitatea Craiova, Kovács De­­zideriu, student la I.M.F. Tg. Mureș, Kronenberger Maria­ne, studentă la Universitatea Timișoara, Mateescu Ioana, studentă la Institutul politeh­nic Cluj, Medîică Mariana Eu­genia, studentă la Academia de studii economice București, Negrescu Radu, student la In­stitutul de artă teatrală și ci­nematografică București, Ni­­culescu Nicolae, președintele Consiliului U.A.S. Iași, Ștefan Angela, studentă la Institutul agronomic Iași, Soare Alexan­dru, președintele Consiliului U.A.S. București, Stoian Nico­­lae, redactor-șef al revistei „Viața studențească" — mem­bri. Ca președinte al Comisiei de cenzori a fost ales tovară­șul Paul Bran, președintele Consiliului U.R.S. de la Aca­demia de studii economice București. (Agerpres). i ZORI NOI PAGINA 3 MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTE­NARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ÎN ȘCOLI Aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Co­munist Român prilejuiește pionierilor și elevilor de pe în­treg cuprinsul județului, inițierea și organizarea unei bo­gate game de manifestări cultural - artistice, prin care ei omagiază intensa activitate desfășurată de partidul clasei muncitoare pentru dreptate socială și națională și în ace­lași timp își îmbogățesc cunoștințele referitoare la istoria par­tidului și a țării, la realizările contemporane ale poporului nostru condus de partid. • Elevii anului III D, de la Liceul nr. 2 din Suceava, au închinat sărbătorii se­micentenarului o seară li­terară. Diriginta clasei, prof. Viorica Niculariu, le-a vorbit participanților des­pre însemnătatea istorică a făuririi P.C.R. A urmat apoi un montaj literar în care au fost evocate mo­mente din trecutul de lup­tă al partidului, ca și din realizările obținute în con­strucția socialismului. • La Școala generală din satul Pîraie, comuna Mălini, a avut loc un fru­mos concurs pe tema „Fapte și locuri legate de activitatea Partidului Co­munist Român", susținut de pionieri din clasa a V-a. Scriindu-ne despre a­­ceastă manifestare, eleve­le Norocel Elena și Iacob Ștefănica ne informează că ea a întrunit o nume­roasă asistență — majori­tatea formată din părinți ai elevilor, în același timp — ne scrie pioniera Anița Ani­­șoara, președinta unității — ceilalți elevi ai școlii au audiat expunerea „Rea­lizări ale județului nos­tru în anii cincinalului". • Un alt original con­curs a fost organizat de către pionierii clasei a VI-a A, de la Școala ge­nerală nr. 1 din Gura Hu­morului, povestește intitulat „Cine mai frumos despre eroii clasei munci­toare", concursul a prile­juit participanților o pa­sionantă documentare, con­stînd în consultarea a nu­meroase cărți și reviste. Președinta detașamentului, pioniera Orheian Olga, confirmă interesul trezit de această manifestare în rîndurile copiilor. • Elevii Școlii generale din Bădeuți au participat la o întîlnire cu secreta­rul comitetului comunal de partid și președintele consiliului popular co­munal, care au evocat, în fața copiilor, momente din lupta comuniștilor în ile­galitate. In continuare, — ne scrie eleva Paraiean Lucia — o formație de re­citatori și cîntăreț­i a pre­zentat montajul literar­­muzical „Chemarea sire­nei". • O întîlnire —• între secretarul comitetului co­munal de partid Frasin, tovarășul Ion Florea, și pionierii din satul Buc­șoaia — a avut loc, recent, la școala generală din a­­ceastă localitate. Invitatul le-a vorbit copiilor despre grija cu care partidul și statul socialist îi înconjoa­ră pe tineri, despre marile investiții destinate creării unor condiții optime de în­vățătură tuturor copiilor din patria noastră, exem­plul viu, grăitor, fiind chiar noua clădire a școlii din Bucșoaia. Dreiciuc Mioara, preșe­dinta unității,­­își încheie scrisoarea afirmînd că a­­ceastă adunare a constituit un nou prilej pentru pio­nierii unității de a-și ma­nifesta dragostea și recu­noștința față de partidul clasei muncitoare, angajîn­­du-se să învețe și să mun­cească fără preget pentru înflorirea patriei noastre socialiste. • Cel mai important o­­biectiv din programul de activități pe care elevii clasei a Vl-a B, de la Școa­la generală nr. 1 din Pojo­­rîta, le închină aniversării partidului, este angaja­mentul de a obține, în a­­cest an școlar, numai note bune și foarte bune. Ală­turi de el, pionierii au în­scris o suită de manifestări culturale și artistice, din­tre care o parte au și fost înfăptuite. Astfel sînt con­cursurile „cine știe cîști­­gă" pe temele : „Mai 1921 — Mai 1971" și „16 Fe­bruarie 1933”, călătoria imaginară pe hartă inti­tulată „Mereu ești mai frumoasă și mai bogată, patrie iubită", precum și o întîlnire cu secretarul comitetului comunal al P.C.R. . Recent, Casa de cul­tură din orașul Solca a fost gazda unei impresio­nante manifestări artisti­ce pionierești, concursul de coruri intitulat „Parti­dului să înălțăm un imn de slavă". In deschiderea progra­mului, învățătoarea Mag­dalena Zamfirescu a pre­zentat expunerea „Parti­dul Comunist Român, fă­uritorul vieții fericite a copiilor din patria noas­tră". Apoi, formațiile cora­le ale celor nouă detașa­mente de pionieri din liceu au evoluat în fața unui numeros public din oraș, interpretînd cîntece în­chinate patriei și partidu­lui, luptătorilor comuniști din ilegalitate, marșuri și cîntece pionierești. i (Urmore din pagina I) I­pru sporește în această­­ perioadă de aproape 3 ori,­­ iar cea de barită de 2,3 ori. 1 Pe altitudini montane,­­ intr-un univers de fra [UNK] [UNK]­­­pantă noutate, ni se dez­­­văluie concret și sugestiv­­ sensul genezelor contem­­­­porane. Nu numai minere­­­urile cuprifere, smulse din­­ adincuri, sau bulgării de­­ barită dizlocați prin explo­­­zii sunt decantate și inno­­­bilate aici. Sute de oameni­­ și-au însușit noi mese­­­rii. Forța transformatoare­­ a politicii de industriali­­­zare socialistă, de valorifi­i­care a bogățiilor naturale­­ ale patriei, a schimbat, o­­­dată cu peisajul, și viața­­ oamenilor. S-a închegat a­­­ici un puternic detașament­­ muncitoresc, de o mare va­­­rietate a profesiilor, nu-i mărind peste 4000 mineri,­­ mecanici, preparatori, ar­­­tificieri, sudori, electrici­i­eni. Oamenii veniți pe Va­­­le­a Bistriței, atrași spre a­­­cest centru vital, au învă­­­țat să sfredelească munții,­­ sunt autorii atîtor lucrări­­ de prestigiu, au atins și au­­ depășit recorduri în ga­­­leriile de înaintare. Din r r­ndul lor se detașează bri­­­găzi și echipe fruntașe, Í bărbați cu un înalt simț­­­ al răspunderii, cum sunt­­ șefii de brigadă Petru Mo­­ ­ raru, Gheorghe Bodnar, i Gheorghe Pírja, Constan- J­tin Trifan, Teodor Curcă,­­ Virgil Richel, sau cadre­­ tehnice și ingineri ca Du­­­mitru Ursaciuc, Simion­­ Gavrilean, Gavril Bosîn­ceanu, Mircea Drob, Se­verin Orheianu, Gavril Ghergheli, Foca Mașină. Exploatarea minieră Leșu Ursului e azi o zonă di­namică, de profunde schimbări în fizionomia morală și socială a oame­nilor, de făurire a lor din aliajul acelor trainice e­­lemente sufletești, de voin­ță, perseverență și dăruire. Reținem o scenă din va­ra anului 1965. La Broș­­teni, un grup de specialiști, topografi și constructori căutau un loc de așezare durabilă.. Și discutau des­pre blocuri muncitorești cu 3 și 4 nivele. Totul pă­rea atunci un fel de vis frumos. In cincinalul pre­cedent visul acesta s-a în­trupat în cărămidă și in beton, a devenit realitate. Din aria prezentului se înalță cutezătoare, la Broș­­teni și la Ostra, nuclee ci­tadine insumînd sute de apartamente confortabile. Manualele de geografie și hărțile n-au avut încă timp să consemneze aceste orășele ale minerilor in toată puterea cuvintului. Printre împlinirile ex­ploatării miniere in anii cincinalului care s-a în­cheiat se numără, drept o­­biectiv de importanță majoră, și uzina de pre­parare a baritei, inaugu­rată în cinstea­­ celui de-al X-lea Congres al Partidu­lui. Din vara lui 1969, de un an și jumătate deci, bulgării alburii de barită, cu greutatea lor specifică, parcurg o largă orchestra­ție, desfășurată succesiv în UN UNIVERS DE ERAPANTA NOUTA­TE trepte, pînă ajung pulbere fină și mătăsoasă, particu­le de ordinul micronilor insăcuite meticulos. Latura inedită a procesului tehno­logic, introdusă pentru prima oară la noi în țară, e cea a micronizării, a se­lectării particulelor ex­trem de infime, o opera­țiune subtilă de purifica­re, de concentrare a esen­țelor. Apariția noului o­­biectiv industrial în mun­ții Sucevei înseamnă, de fapt, o considerabilă spo­rire a producției prin fo­losirea minereului cu con­ținut scăzut in substanță utilă, înseamnă o pătrun­dere în adîncimi, in struc­tura intimă a materiei, căi deschise pentru desco­perirea de noi bogății. Intr-un univers de fra­pantă noutate cum e ex­ploatarea minieră Leșu Ursului, o convorbire asu­pra perspectivelor pare un lucru absolut firesc. Ele­mentele noi nu constituie aici surprize. Inginerul Iu­liu Crăciun, directorul ex­ploatării, subliniază citeva repere de viitor: In actualul cincinal, vom deschide noi orizon­turi, in adîncime și pe verticală. Vom adăuga încă o linie la uzina de prepa­rare a neferoaselor. Capa­citatea de extracție și de preparare va crește cu 45 la sută. La Broșteni se vor construi 950 de aparta­mente.­­ Sunt repere edificatoare și, totodată, certitudini în timp. 1 MEMENTO BUCUREȘTI MIERCURI 24 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 6.00 De la 6.00 la 9.30. 9.30 Viața cărților (reluare). 10.05 Muzica popu­lară. 10.30 Vreau să știu (emisiune de știință și tehnică pentru școlari). 11.05 Muzica ușoară. 11.15 Tribuna radio. Investiții — eficiența. 11.35 Cîntece. 12.00 Cînta Violeta Villas. 12.10 Reci­tal de operă Mihaela Botez și Ioan Hvorov. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră coti­diana. 13.22 Rebus melodii. 14.00 Com­pozitorul sâptâmînii : Jean Sibelius. 14.40 Soliști și formații artistice de a­­matori. 15.05 - 100 de legende româ­nești. 15.30 Piese vocale și orchestra­le din muzica de estradă. 16.00 Radio­jurnal. 16.15 Prelucrări corale. 16.30 Cîntece de Vasile Veselovski. 17.00 An­tena tineretului - Gaudeamus (emi­siune pentru studenți). 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Interpreți în­drăgiți ai cîntecului popular. 20.55 Ști­ința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 în întîmpinarea semicentenarului partidului. Consemnări de Eugen Flo­rescu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.30 Concert de muzică populară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de muzică ușoară (continua­re). 0.03 - 6.00 Estrada nocturna. PROGRAMUL II 6.00 - 8.10 Program muzical de di­mineață. 7.00 Radiojurnal. Buletin me­teo - rutier. Sport. 8.10 Tot înainte (e­­misiune pentru pionieri). 8.25 Mari in­terpreți : Christian Ferras. 8.55 Anii ti­neri plini de floare — cîntece. 9.10 Curs de limba germana. 9.30 Muzica populara. 10.35 Muzica ușoară. 11.00 Din muzica popoarelor. 11.20 Soliști și formații de muzica ușoară. 11.55 Ști­ința la zi. 12.03 Avanpremieră cotidia­nă. 12.15 Voci celebre : Mario Lanza. 12.30 Din operetele compozitorilor noș­tri. 13.00 Concert de prînz. 14.08 La microfon Sonia Vlașcovici și Ion Duca. 14.30 Cartea științifică. 14.40 Cvartetul de coarde opus 10 de Ionel Perlea. 15.01 Din melodiile lui Marius Mihail. 15.20 Rapsozi ai cîntecului popular. 15.30 Radio școala. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Cîntâ Jean Pâunescu. 16.30 Noi înregistrări de muzică românească. 16.50 Pe teme medicale. 17.00 Cînte­ce populare. 17.30 Selecțiuni din ope­rete. 17.45 Miniaturi orchestrale. 18.20 Muzică româneasca. 18.55 Partidului, inima și versul. 19.05 Cîntecul e pre­tutindeni. 19.30 Meridiane lirice : Ra­fael Alberti. 19.50 Noapte bună, co­pii. 20.00 Cîntece de leagăn. 20.15 Teatru radiofonic: „Alaia nebunul” de Kiril Cosmaci. 21.05 Muzica ușoara. 21.35 Lucrări instrumentale de Cornel Trailescu. 22.00 Pagini simfonice. 22.30 Comandantul de pionieri. 22.45 Aspec­te de la festivalul de jazz — Mon­treux 1970. 23.05 Interferențe muzicale. 24.00 Suita din baletul „Carrobi­ee” de John Antill. 0.25 - 1.00 Recitalul baritonului Kunikazu Ohashi. IAȘI MIERCURI 24 FEBRUARIE Program de dimineața : 6.OOL BULerii de știri. 6­5 Radiomati­­neu. Informații utilitare și muzică. 6.30 Actualitatea în agricultură. Radiomat­­­neu (continuare). 7.00 Medicul vă sfă­tuiește. Radiomatineu (continuare). Program de seară : 17.00 Buletin de știri. Publicitate ra­dio. 17.10 Pe portativul undelor, melo­dia preferată. 17.45 Șantierele cinci­nalului. 18.00 Personajele operetei „Ța­ra surîsului" de Lehar. 18.30 Descrip­ția Moldaviae. 18.50 Partid, lumină vie, 19.00 Radiojurnal. 19.15 Cincina­lul 1966 - 1970, la ora bilanțului. 19.30 Episodul IV al serialului Ultimul hai­duc : „Grenadele” (reluare). 19.40 Pe-un picior de plai. 20.00 Șapte arte. Cîntec drag moldovenesc. Album de lieduri. 20.30 Cărți, scriitori, opinii. Amintiri, amintiri. 21.20 Ecran. Formații Muzică populară. vocal - Instru­mentale de muzică ușoară. Mari in­terpreți de operă : Jacqueline van Quertze și Nicolai Gedda. 5 TELEVIZIUNE ’S MARTI 23 FEBRUARIE 10.00 — 11.00 Teleșcoala. Emisiune în colaborare cu Ministerul Învâțâmîntu­­lui. 18.00 Deschiderea emisiunii. Actu­alitatea muzicală. 18.30 Rămîneți pe recepție . . „ 18.30 Toate pînzele sus ! emisiune pentru pionieri. 19.15 Publi­citate. 19.20 - 1001 de seri. 19.30 Te­lejurnalul de seara. 20.00 *71. Azi - județul Satu Mare. 20.30 Seara de tea­tru. Premieră TV i „Ștafeta nevăzută” de Paul Everac. 22.30 Recital Connie Francis. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Pe ecrane MARTI 23 FEBRUARIE SUCEAVA: „Tineretului“ : Dumi­nică la ora 6 î Amintiri bucureș­­tene; 100 de carabine; „Modern": Bătălie pentru Alger ; „Arta" : Cadavrul viu ; „Burdujeni" : Hei­­tu !­l CÂMPULUNG ; „Moldova" : Căpitanul Florian ; „Luceafărul" : Salariul groazei ; FĂLTICENI ; „Popular" : O poveste veche, ve­che; „Doina": în ghiarele invizibi­le ale dr. Mabuse ; RADAUTI : „Flacăra" : Măsura riscului; „Uni­rea" : Călătorie în jurul craniului meu ; VATRA DORNEI : „Dorna": Alfa — Romeo și Julieta ; GURA HUMORULUI : „Lumina": Marele semn albastru; DOLHASCA: „Dol­­hasca" : Ambuscada; ȘIRET : „Și­retul" : Iubiri tăcute ; SOLCA : „Solca" : Afurisitul de bunic ; FALCAU : „Falcau": Jandarmul se însoară ; FRASIN : „Frasin" : A­­furisitul de bunic; IACOBENI: „Minerul" : Ferestrele timpului ; MOLDOVIȚA : „Moldovița" : Pa­­sări și ogari ; VAMA : „Vama": Dragostea lui Serafim Frolov. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vreme relativ închisă cu cerul noros. Vor cădea precipitații locale sub formă de lapoviță, burniță, ploaie, iar la munte ninsoare. Vintul va sufla slab din sectorul nordic. Tempera­turile maxime vor fi cuprinse între minus 2 și 3 grade, iar minimele, între minus 5 și mi­nus 2 grade. Local, ceață.

Next