Zori Noi, februarie 1971 (Anul 24, nr. 7190-7213)

1971-02-26 / nr. 7211

ZORI NOI IN PAGINA 2 IPOCRIZIA ȘI DUPLICITATEA MORALA ȘI-AU PRIMIT­­ O PUTERNICĂ REPLICA­­ Avind drept scop ridicarea continuă și sistematică a bu­năstării poporului, dezvolta­­r­ea multilaterală a tuturor membrilor societății, orîndui­­rea noastră socialistă a creat, în același timp, un rodnic cli­mat moral care înnobilează ființa umană, statornicindu-i libertatea de manifestare de­plină a demnității. Dinamica societății românești contem­porane cuprinde un trainic sistem de valori, întemeiat pe justiția socială, pe integritatea etică a omului devenit stăpîn și făuritor al propriului său destin. In ordinea acestor rea­lități, umanismul socialist în­seamnă cea mai amplă per­spectivă asupra omului care a fost deschisă vreodată. Am fost și sîntem martorii atîtor eforturi constructive care au dus la înflorirea Ro­mâniei socialiste, la afirmarea plenară în istorie a unui po­por vitregit veacuri de-a rîn­­dul, azi arhitect al propriei sale înălțări. Trăim cu toții sentimentul, izvorît din con­știința identificării totale cu țelurile, cu idealurile care a­­nimă societatea noastră, idea­luri fundamentate prin politi­ca Partidului Comunist Ro­mân, că îndeplinirea lor co­respunde propriilor noastre aspirații. Programul partidu­lui e programul țării. E o con­statare unanimă care face ca premisele acestui program să aibă din capul locului o te­meinică susținere populară. Numai așa se explică abnega­ția și consensul în care între­gul nostru popor acționează pentru dezvoltarea și moder­nizarea industriei și agricultu­rii, pentru valorificarea bogă­țiilor cu care este dăruit pă­­mîntul românesc. Participarea activă la treburile obștești, înalta responsabilitate pentru soarta patriei, vibrația pro­fundă, personală, a fiecărui cetățean cinstit față de efor­turile și izbînzile din fiecare așezare a țării, oraș sau sat, ilustrează unitatea indestruc­tibilă dintre partid și popor, vasta polarizare a conștiințe­lor în jurul politicii sale știin­țifice. • In zilele noastre și în condi­țiile societății noastre, cînd bilanțul rodnic cu care oamenii muncii au încheiat un cincinal, pășind cu elan în ur­mătorul, constituie o confir­mare strălucită a altitudinilor vieții de azi, conștiința înain­tată, patriotismul socialist nu sînt simple noțiuni abstracte, ci realități vii, stimulatoare de energie, o expresie a angajă­rii efective, majore, în înfăp­tuirea tuturor planurilor con­cepute și dirijate de partid, planuri menite să sporească bunurile materiale și spiritu­ale ale țării. A fi integrat organic în cli­matul social - moral al patriei socialiste implică un înalt grad al responsabilității civi­ce, corectitudine etică în fața concepțiilor și ideilor avansa­te ale epocii. Nimănui nu îi este îngăduit, de pildă, ca trăind în acest climat gene­ros, beneficiind de tot ceea ce socialismul a asigurat în fapt, profitînd de atîtea drepturi cîștigate prin lupta și munca aprigă a întregii colectivități, să-și manifeste în ascuns și cu ipocrizie duplicitatea morală, reacredința vădită, obtuzita­tea și îngustimea de cuget. E absolut firească în asemenea cazuri, sporadice și izolate ce-i drept, jalnice supraviețu­iri ale unor vremi de mult și definitiv apuse, atitudinea fermă a opiniei publice, de în­fierare neșovăitoare a oricăror derogări și abateri de la nor­mele conviețuirii socialiste. E o dovadă de înaltă valoare morală a uneia dintre cele mai prețuite și fundamentale virtuți cetățenești. Există azi un puternic curent de opinie, creație a maselor care veghea­ză cu intransigență la apăra­rea cuceririlor revoluționare. Orișice manifestare a unor atitudini și concepții străine climatului moral al societății noastre își primește replica hotărîtă în viața cotidiană. Am asistat, recent, la o a­­semenea manifestare de opi­nie în orașul Rădăuți. Sute de cetățeni, întruniți în sala ca­sei orășenești de cultură, și-au exprimat cu tărie indignarea și reprobarea față de acțiunile potrivnice orînduirii noastre de stat ale cîtorva elemente înapoiate, străine de etica so­cialistă. Este vorba de Iancu Istrate și Ghedeon Coca, inși a căror vîrstă ar fi presupus cel puțin un dram de lucidi­tate. Nutrind în mod parado­xal pentru epoca noastră con­cepții învechite, profund reac­ționare, generatoare într-un trecut ce nu poate fi ușor ui­tat a atîtor atrocități și sufe­rințe umane, acești inși, îm­preună cu Teofil Coștiug, în­cercau să-și difuzeze concep­țiile nocive și retrograde. Riposta opiniei publice din orașul Rădăuți a fost promptă și fermă. Intelectuali cin­stiți, care-și dăruiesc puterea de muncă, aptitudinile, capa­citatea și entuziasmul, promo­vării progresului social, au veștejit cu justificată mînie astfel de fapte nedemne. . în cuvîntul lor, primarul orașu­lui, Gheorghe Cuciureanu, medicul Anton Ionescu, profe­sorul Ion Jacotă, procurorul Vasile Boroiu, activistul cul­tural Ion Țicaliuc, scriitorul Marcel Mureșeanu, subliniind faptul că întreaga noastră in­telectualitate se simte trainic și sincer integrată în vastul front al energiei comune, mul­tiplu creatoare, au condamnat astfel de tentative dușmănoa­se, nesăbuința unor oameni care au pierdut simțul realită­ții. Revelatoare în acest sens apar cuvintele medicului An­ton Ionescu : „Cîteva spice de neghină într-un lan de grîu bogat nu vor izbuti niciodată să schimbe gustul curat al pîinii noastre". în același context și-au ex­primat atitudinea și oameni care într-un trecut mai înde­părtat au împărtășit idei si­milare celor incriminați, a­­vînd chiar posturi de răspun­dere în regimurile reacționa­re. Erau oameni care, sub evi­dența uriașelor realizări din anii puterii populare, și-au re­vizuit optica, și-au limpezit concepțiile, înțelegînd care sînt factorii ce asigură pro­gresul social. Vasile Cîrciu, Pe­tru Trufin, Aurel Furtună, Ar­tende Colibaba și alții, dezvă­luind în spirit autocritic rătă­cirile propriului trecut, și-au arătat dezacordul adine cu ră­mășițele unor concepții vădit antiumaniste. „Am călătorit mult prin ța­ră, spunea unul din ei. Pretu­tindeni în jurul nostru, la fie­care pas aproape, te întîmpi­­nă mereu alte înnoiri. Trăim într-o țară puternică, în plină ascensiune, unde omul și munca lui sint prețuite cum n-au fost nicicînd altădată. Nu se poate să nu fii de par­tea celor care au întinerit a­­ceste pămînturi străbune. Nu­mai un răuvoitor sau un bol­nav mintal nu-și dă seama de asta". Combătînd deschis unele manifestări degradante și re­trograde, adunarea cetățe­nească din orașul Rădăuți s-a definit prin afirmarea vigu­roasa a opiniei publice, a unui înalt sentiment al răspunderii și demnității umane, de încre­dere nestrămutată în valorile etice ale societății noastre so­cialiste. GEORGE SIDOROVICI I ! Contra­­ punct „FANTEZIE" PĂGUBITOARE Conducerea Consiliului popular al comunei Broș­­teni ne roagă să interve­nim pe lângă cetățeanul Vasile Odob­eanu, din satul Dlrmoxa, pentru a-și mai domoli „fantezia" din care bune de se țes „povestiri“ speriat copiii. Acesta a inventat, recent, pe seama unor cetățeni, un „ghem" de pricini. A trebuit să-l descllceascâ organele locale, ca să constate, pinâ la urmă... .„seamă de nimic“. II sfă­tuim și noi pe cel în cau­ză să nu mai spoiască cu negru cinstea unora. I ATENȚIE LA PARCARE ! 1 Un grup de locatari din * Suceava, strada Dragoș I Vodă (prin zona nr. 29), * ne anunță că orele de o­­dihnă le sint­­ ișiate de hartagul motorului I.M.S.­I ului cu numărul 1 — Sv — * 684. Unii dintre locatari­i au muncă de teren, râs­­■ pundere in producție și suste cum iși dispută cli­pele de liniște cu un au­­toturism ce parchează la domiciliu. Ei ne roagă să­­ intervenim pentru regle­mentarea situației. Noi fa- I cern apel la miliție. Rubrică realizată de VICTOR MICU Un nou instrument de economisire: LIBRETUL DE ECONOMII CU CÎȘTIGURI IN MATERIALE DE CONSTRUCȚII Depunătorilor, care economisesc pe acest libret de eco­nomii, li se oferă posibilitatea realizării, în condiții avanta­joase, a dorinței de a-și construi o casă proprietate perso­nală. Prin tragerile la sorți trimestriale, titularii libretelor beneficiază de importante cîștiguri în­ bani, cu care își pot procura, cu prioritate, principalele materiale necesare construirii unei locuințe : cherestea, ciment, tablă, carton asfaltat etc. Fondul de cîștiguri se constituie din dobinda de 3,5 la sută, pe care C.E.C. o acordă la depunerile pe acest libret. Cîștigurile se acordă titularilor libretelor ieșite prin tra­gere la sorți, ale căror depuneri au fost păstrate la C.E.C. în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează trage­rea. Pe libretul de economii cu cîștiguri în materiale de construcție se efectuează o singură depunere, în valoare fixă, de 1.000 lei. Acest libret se emite pe numele persoa­nei care efectuează depunerea sau, la dorința acesteia, pe numele altei persoane. Libretul nu se emite la purtător, și pe el nu se pot efectua depuneri condiționate, depuneri pe termen, sau depuneri ulterioare. Emiterea libretului și restituirile de sume se efectuea­ză astfel: libretele se emit de unitățile C.E.C. din mediul rural și din orașele în care nu se construiesc locuințe pro­prietate personală cu sprijinul statului. In localitățile în care nu funcționează unități C.E.C.,­ libretul se emite de unitățile poștale sau de filialele și agențiile în a căror rază de activitate intră comunele respective. Restituirea sumei depuse se face, integral, de unitatea C.E.C. care a emis libretul, precum și de celelalte unități C.E.C. proprii din localitatea în care funcționează unitatea emitentă. De asemenea, filialele C.E.C. pot efectua resti­tuiri de pe libretele emise de agențiile C.E.C. și de unită­țile poștale a căror evidență contabilă o țin și în cazul în care acestea funcționează în alte localități. La tragerea la sorți din trimestrul IV 1970 a ieșit cîștigător libretul nr. 922—220—28, titular Petru Monora­­nu, din comuna Boroaia, județul Suceava, cu un cîștig în materiale de construcție în valoare de 5.000 lei. FĂURIREA PARTIDULUI unite AL CLASEI MON­OARE - INCUMUNIARE A LUPTEI PENTRU TRIUMFUL MARXISM-LENINISMULUI (Urmare din pagina I) 20 ianuarie 1948, birourile or­ganizațiilor de bază, comitete­le de plasă, de sector și jude­țene ale partidului unic, în­tre 21 — 23 februarie 1948 a avut loc Congresul de unifi­care al P.C.R. cu P.S.D., de fă­urire a partidului unic al cla­sei muncitoare din România. Congresul a încununat lupta comună dusă de comuniști și social - democrați pentru u­­nificarea celor două partide ale clasei muncitoare. La data ținerii congresului, unificarea celor două partide era practic încheiată. Congresul desăvîr­­șea ceea ce se realizase încă înainte de lucrările sale în do­meniul unificării politice și organizatorice. După cum rezultă din docu­mentele congresului, la baza creării partidului unic au fost așezate ideologia de clasă a proletariatului — marxism-le­­ninismul — și principiile or­ganizatorice ale partidului de tip nou. Partidul unic al cla­sei muncitoare din România a avut la temelia sa principiali­tatea de clasă, lupta consec­ventă împotriva tuturor duș­manilor unității muncitorești. Partidul unic nu face nici un fel de concesii principiale față de alte partide și combate cu intransigență revoluționară pe toți dușmanii clasei muncitoa­re și ai aliatului ei, țărănimea muncitoare. Elementele apar­­ținînd claselor exploatatoare nu puteau deveni membri ai partidului clasei muncitoare. Partidul unic al clasei mun­citoare din țara noastră a fost creat pe baza principiului uni­tății organice. Unitatea sa a fost realizată în lupta împo­triva elementelor reformiste, scizioniste, combătîndu-se cu hotărîre orice concepție de u­­nitate mecanică, formală. Nu­mai un partid cu o unitate de monolit, sudat printr-un pro­gram și tactică unică, prin u­­nitate de voință și de acțiune a membrilor săi, este capabil să conducă proletariatul la victorie. Unitatea partidului și disciplina de partid constituie bunurile sale cele mai de preț, care trebuie păzite ca lumina ochilor și continuu consolida­te. Referindu-se la acest as­pect, rezoluția adoptată de Congresul de unificare (Con­gresul al VI-lea al P. C. R.), precizează că „rîndurile parti­dului nostru trebuie ferite de elemente reacționare, de cei care au activat în rîndurile le­gionarilor, de carieriști și afa­ceriști. Unitatea partidului trebuie apărată și întărită, neadmițîndu-se în rîndurile lui nici un fel de fracțiune sau grupulețe". Făurirea, în februarie 1948, a partidului revoluționar unic al clasei muncitoare, pe teme­lia marxism - leninismului, a pus capăt pentru totdeauna sciziunii din mișcarea munci­torească din țara noastră. A­­cest act a constituit o victorie măreață a forțelor revoluțio­nare din România. Prin el s-a realizat acea forță politică chemată să conducă masele de oameni ai muncii, toate forțe­le interesate în construirea so­cialismului. Formarea parti­dului unic al clasei muncitoa­re — care unește în rîndurile sale exponenții cei mai înain­tați ai clasei muncitoare, țără­nimii, intelectualității, între care există o profundă unitate de interese —, afirmarea par­tidului ca forță conducătoare a societății reprezintă, deci, rezultatul unui proces logic, o­­biectiv, al întregii dezvoltări istorice a României. Prin crearea partidului u­­nic, lupta clasei muncitoare din țara noastră a fost ridi­cată pe o treaptă superioară. Așa cum se subliniază în Ho­­tărîrea cu privire la aniversa­rea semicentenarului Partidu­lui Comunist Român, prin u­­nirea P.C.R. și P.S.D. în 1948 — „pe baza ideologiei mar­xist - leniniste — s-a consti­tuit partidul unic al clasei muncitoare, Partidul Muncito­resc Român, țara noastră fiind printre primele în care s-a realizat unitatea politico - or­ganizatorică a clasei munci­toare. Această însemnată vic­torie politică a împlinit o im­perioasă necesitate istorică, experiența României demon­­strînd că unitatea clasei mun­citoare constituie una din pre­misele fundamentale pentru cucerirea puterii și făurirea noii orînduiri sociale", îndeplinindu-și măreața mi­siune încredințată de popor, Partidul Comunist Român a condus și conduce cu fermi­tate poporul nostru pe calea luminoasă a socialismului: în cei peste 26 de ani de la eli­berarea sa de sub jugul fas­cist, România a cunoscut transformări radicale în în­treaga structură economică și de clasă, în organizarea socia­lă și de stat, în modul de via­ță al oamenilor muncii ; ex­ploatarea burghezo - moșie­rească a fost lichidată pentru totdeauna, în țara noastră so­cialismul a triumfat definitiv la orașe și sate. După cum s-a arătat și la recenta plenară a C.C. al P.C.R., toate marile succese obținute în dezvolta­rea economică și socială a pa­triei, în înflorirea multilatera­lă a societății noastre socialis­te sunt o dovadă grăitoare a justeței liniei politice genera­le a partidului nostru care, în întreaga sa activitate, se că­lăuzește după învățătura mar­xist - leninistă. Stația C.F.R. Vatra Dornei-Băi (Urmare din pagina I) serie de alte realizări din a­­ni­i cincinalului precedent. A fost montată o centrală te­legrafică automată, cu o ca­pacitate de 60 de linii, dar cu posibilități de extindere la 100 de linii, pentru a conecta toți abonații telex din județ. Modernizarea rețelei prin cabluri subterane a cuprins 90,5 km. (cu mărirea cores­punzătoare a capacităților de linii). Numărul de legă­turi între centrele de co­mună și orașe, orașe și cen­trul de județ și cu alte lo­calități din țară a crescut, în perioada 1966—1970, de la 162 căi telefonice echivalen­te, la 430. S-a ajuns ca din 90 de comune existente, 65 să aibă unități poștale cu prestații și telefon de utili­tate publică. Semnificative sunt și următoarele cifre de comparație între primul și ul­timul an al cincinalului : de la 3.641 abonați telefonici, s-a ajuns la 5.556 , de la 34.963 abonați radio­­ la 46.359 ; de la 3.061 posesori de televizoare — la 22.701. Privim uluitoarea încren­gătură de fire și piese de mare finețe, din cadrul blocu­rilor centralei automate. Gîn­­dul că personalul care o deservește trebuie să aibă o înaltă pregătire tehnică vine de la sine. Despre a­­ceastă impresie discutăm cu șeful secției, Petru Grosu. — Intervin unele defecțiuni pe linie. Există și o limită de siguranță. Se poate vorbi de o perfecționare evidentă pe li­nia deservirii telefonice? — Utilajul centralei, cu 2.000 linii directe, e proiec­tat la următorii parametri : la 5.000 de apeluri se pre­vede o singură pierdere pe circuit. Treptat, oamenii noș­tri s-au perfecționat. Se poa­te spune că am atins para­metrii de siguranță proiec­tați. Dar grija față de de­servirea modernă merge mai departe. Sîntem în faza de cablare a unui circuit auto­m­at de verificări cu „robot de Incidență“. Mai clar spus, un deranjament va fi mar­cat automat, stabilindu-se și locul defecțiunii; înțelegem că e vorba de încă un element pentru con­fortul cetățeanului. Tabloul perspectivei din actualul cin­cinal însumează multe alte­le. Ni-l prezintă tovarășul Octavian Grosu, directorul direcției județene pentru poștă și telecomunicații. — Ce ne puteți spune despre perspectivele teleco­municațiilor in mediul ru­ral ? - Sunt pe măsura celor­lalte eforturi de investiții. Centralele telefonice cu pes­te 20 de abonați vor fi în­locuite cu echipament co­respunzător. Se vor introdu­ce cabluri subterane pentru legăturile telefonice dintre abonați, centralele de oficiu și între oficiile comunale. Toa­te localitățile centre de co­mună vor avea unități de prestații servicii poștale și telefoane de utilitate publi­că. — Populația orașului Su­ceava este în creștere. Noi cartiere extind aria urbanis­tică. Deservirea telefonică ține seama de aceasta ? — Toate cartierele nou construite vor fi cuprinse, integral, la racordul telefo­nic. Mai mult decit atît, vor fi instalate 6 posturi telefo­nice publice interurbane. Cu o simplă fișă, cetățeanul va putea comunica și cu alte lo­calități. Pentru convorbiri lo­cale, se vor instala încă 20 de telefoane publice, avîn­­du-se in vedere zonele peri­ferice. Toate aceste cifre înscrise în planul de perspectivă, și multe altele, înseamnă tot atîtea soluții practice pen­tru ridicarea gradului de ci­vilizație de pe aceste me­leaguri. Sub impulsul unei asemenea impresii, instituția la care ne-am referit ne-a apărut ca unul din etaloane­­le de măsură a modernizării și confortului. Modernizare si confort DAT­ DO­VADA ASTFEL SPIRIT GOSPODĂRESC TRUSTUL ALIMENTAȚIEI PUBLICE LOCALE ___SUCEAVA____ RECRUTEAZĂ TINERI ÎNTRE 18 ȘI 35 ANI PENTRU CALIFICARE ÎN MESERIILE DE OSPĂTAR, BARMAN, BUFETIER ȘI BUCĂTAR CONDIȚII: — studii medii — pentru ospătari și barmani, iar pentru bufetieri și bucătari — școala ge­nerală (7 sau 8 clase); — cunoștințe generale, minimum o limbă străină de circulație internațională (germa­na, engleza, franceza), pentru ospătari și bar­mani ; — stagiul militar satisfăcut pentru bărbați, la toate meseriile, înscrierile se fac la T.A.P.L. Suceava și la filialele din Rădăuți, Fălticeni, Cîmpulung și Vatra Dornei pînă în ziua de 27 februarie 1971. Informații suplimentare se pot obține de la biroul personal, telefon 10490. MEMENTO • MEMENTO A MEMENTO BUCUREȘTI SÎMBATA 27 FEBRUARIE PROGRAMUL 1­ 0.00 De la 6.00 la 9.30 9.30 Miorița. 10.05 Arii și duete din opereta „Vin­­zătorul de pasuri" de Zeller. 10.20 Mi­niaturi instrumentale. 10.30 Emisiune muzicală de la Moscova. 11.05 Cîntă Alga Florescu. 11.15 Atențiune șoferi, atențiune pietoni ! 11.30 Măreț pa­mînt al patriei iubite - cîntece. 12.00 Zece minute cu orchestra Max Greger. 12.10 Un interpret și rolurile sale — Mario del Monaco. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avan­premieră cotidiană. 13.22 Piese in­strumentale. 13.30 Radiorecording 16.00 Radiojurnal. 17.00 Știință, teh­nică, fantezie. 17.30 Muzică populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Romanțe. 20.55 Știința la zi 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 în în­tîmpinarea semicentenarului partidu­lui. Consemnări de Gheorghe Dolgu, 21.30 Revista șlagărelor, 22.00 Radio­jurnal, 22.30 Muzică de dans, 22.55 Moment poetic, 23.00 Expres melodii 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile , vremea va deveni în general umedă cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea ninsori temporare. Vintul va sufla potrivit. Temperatura aerului va scădea ușor, minimele vor fi cuprinse între minus 7 și minus 2 grade, iar maximele, în­tre minus 2 și 3 grade. ^TELEVIZIUNEA VINERI 26 FEBRUARIE 10.00 - 11.30 Emisiuni - lecții pentru lucratorii din agricultură. Îngrășarea taurinelor. 17.00 Deschiderea emisiu­nii. Teleșcoala. 18.00 Căminul. 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic, de la Lyon. Proba individuala masculină. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de sea­ră. 20­00 România '71. Azi — județul Sibiu. 20.20 Film artistic : „Domnul Piperet". 21.45 Handbal masculin : Steaua — Partizan Bjelovar­. 22.15 Di­namica societății românești. Exigențe ale perfecționării democrației. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închide­rea emisiunii. MPORT­ANI­ Combinatul textil BOTOȘANI ANGAJEAZĂ • ECONOMIȘTI CU STUDII SUPERIOARE și vechime in muncă de peste 9 ani • CONTABILI CU STUDII MEDII și vechime in muncă de peste 11 ani Salarizarea, conform H.C.M. nr 914/1968 Relații suplimentare se pot obține la sediul combinatu­lui, din Calea Națională nr. 4 Botoșani, telefon 11412

Next