Zori Noi, noiembrie 1972 (Anul 25, nr. 7733-7758)

1972-11-08 / nr. 7739

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7739­­ miercuri 8 noiembrie 1972 j 4 PAGINI 30 BANI PENTRU ÎNFĂPTUIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE tERmen FONDURILOR MATERIALELOR TIMPULUI FIECARE GRAM DE METAL­­ UTILIZAT CU CHIBZUINȚĂ, EFICIENT • DEPĂȘIREA ANGAJAMENTELOR DOVEDEȘTE MULTITUDINEA REZERVELOR • ȘI METALUL TREBUIE CÎNTARIT CU GRAMUL • „SĂ LUCRĂM O ZI PE TRIMESTRU CU METAL ECONOMISIT“ — O INIȚIATIVĂ CE SE IMPUNE A FI GENERALIZATĂ • „LA MASORI DE 10 ORI ȘI SĂ TAI O DATĂ“, O ZICALĂ CE TREBUIE SĂ DEVI­NĂ O NORMA A MUNCII FIECĂRUIA. Alături de ramurile tradi­ționale ale economiei județu­lui nostru, întreprinderile ca­re au ca principală materie primă metalul ocupă, cu fie­care an, o pondere tot mai însemnată. Să amintim că, du­pă 10 luni de activitate din 1972, colectivele acestor uni­tăți au produs, peste preve­deri, mașini și utilaje pentru industria materialelor de con­strucții în valoare de 6,2 mi­lioane lei, mașini pentru aș­­chiere însumînd aproape 4 mi­lioane lei și mașini și utilaje pentru industria lemnului în sumă de 5 milioane și jumă­tate lei. Evident că pentru astfel de succese nu ne pu­tem căuta un termen de com­parație în trecut, rămînîtul­­ sa ne confruntăm doar cu exi­gențele prezentului și cele de perspectivă. Ca producători și, în ace­lași timp, ca proprietari ai mijloacelor de producție, oa­menilor muncii nu le poate fi și nici nu le este indiferent în ce condiții dobîndesc a­­ceste succese, care-i rentabi­litatea unităților din care fac parte. înflăcăratei chemări a secretarului general al parti­dului „Mai iute, mai bine, mai eficient!", i s-a răspuns aproape peste tot cu inițiati­ve și fapte. In acest context se înscriu și căutările pe li­nia economisirii și gospodă­ririi judicioase a metalului, materie primă de importanță primordială pentru economia națională. Rezerve în această privință există, nero dovedesc realizările obținute pe an­samblul industriei județului și la nivelul fiecărei întreprin­deri în parte. Primele trei tri­mestre s-au încheiat, de alt­fel, cu un bilanț pozitiv și la acest capitol, economiile de metal ridicîndu-se la 1.018 tone, de 4 ori mai mult de­cit prevedea angajamentul pe întregul an. Raționalizarea aprovizionă­rii și croirii metalelor, repro­­iectarea unor repere, ridica­rea gradului de tehnicitate a producției, extinderea folosirii înlocuitorilor, micșorarea a­­daosurilor de prelucrare — iată doar cîteva căi pe care l-a acționat. Merită să reți­nem că cele mai frumoase succese au fost obținute de U.A.P.S. Suceava, al cărei co­lectiv a și lansat chemarea la întrecere „Să lucrăm o zi pe trimestru cu metal economi­sit". Cele 594 tone redate circuitului industrial arată că atunci cînd întregul colectiv se mobilizează la înfăptuirea unui angajament rezultatele nu pot fi decît cele scontate. Din păcate chemarea metalur­­giștilor din lunca Sucevei nu este suficient generalizată în MIHAI TUDOR (Continuare în pagina a II-a) Reducerea consumului de metal se înscrie ca o preocupare constantă în activitatea colectivului U.A.P.S. Suceava. In imagine: comuniștii Vasile Luculescu și Constantin Cos­­tiuc rezolvînd o problemă curentă de producție Foto: D. VÎNTU COLECTIVUL FABRICII DE CHERESTEA DIN VAMA RAPORTEAZĂ: 6.940 m­. BUȘTENI RIȘI IlLE, ECONOMISIȚI IN 10 IONI Eforturile colectivului de lucrători de la Fabrica de cherestea din Vama subordo­nate îmbunătățirii permanen­te a organizării producției, ri­dicării productivității și cali­tății muncii, a eficienței în­tregii activități se concreti­zează, cu fiecare zi, în în­semnate realizări. Economisi­rea materiilor prime și a ma­terialelor, a timpului se nu­mără printre principalele o­­biective înscrise pe agenda de lucru. La finele celor 10 luni care au trecut din a­­cest an, spre exemplu, harni­cul colectiv de aici a rapor­tat, pe lingă succesele dobîn­­dite în realizarea planului de producție și a angajamentului asumat în întrecerea socialis­tă, economisirea a 6.940 m.c. de bușteni rășinoase. Intre căile și mijloacele utilizate care stau la baza acestui suc­ces se află introducerea sis­temului nordic de debitare, a cărui superioritate față de cel clasic a fost dovedită pe deplin de realitate, folosirea la întreaga capacitate a fe­­răstrăului panglică, precum și mecanizarea unor operațiuni, cum este cea privind alimen­tarea cu bușteni a gaterului 2. Analizînd cu maturitate și responsabilitate posibilitățile și condițiile de care dispune, colectivul de aici, în frunte cu comuniștii, a ajuns la con­cluzia că există și alte rezer­ve interne care, valorificate în circuitul economic, pot du­ce la îmbunătățirea întregii activități productive. Astfel, prin folosirea la gatere a pîn­­zelor subțiri, și ca urmare și a altor măsuri tehnico - or­ganizatorice întreprinse, pier­derile de material lemnos în rumeguș s-au redus de la 14 la sută la 8,21 la sută. Sporirea volumului econo­miilor de „aur verde" concen­trează, în permanență, efor­turile lucrătorilor de la fabri­ca din Vamna și, îndeosebi, ale comuniștilor de aici care, ca întotdeauna, se situează în fruntea tuturor acțiunilor în­treprinse. Exemple de dărui­re în muncă, de hotărîre și abnegație în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan oferă comuniștii Alexandru Lipan și Constantin Baltag — gateriști, Gheorghe Ciornei— circularist, Viorel Badale — mecanic, și alții. 4­i.> ADUNARI ȘI CONFERINȚE DE DĂRI DE SEAMA SI ALEGERI In organizațiile de partid • Comunistul — prezență activă, militantă • Atitudinea gospodărească să „pună în miș­care“ rezervele • Spiritul critic a vizat o situa­ție critică • Pecetea răspunderii și gîndirii co­lective • Educația — definitorie pentru etica profesională PAGINA 3 Pe versantul Negoiu românesc din Călimani, continuă intens bătălia pentru descopertarea zăcămintelor de minereu Foto : I. MĂNDRESCU DESPRE CONSTRUCȚIILE ZOOTEHNICE $1 ALTELE. LA C.A.P. LITENI IARNA BATE LA UȘĂ, CONSILIUL... BATE PASUL PE LOC Calendaristic, ne aflăm în pe­rioada cînd taurinele au intrat în perioada de stabulație. Fi­resc era ca pînă acum, în toa­te unitățile agricole, noile con­strucții agrozootehnice să fie terminate, iar adăposturile existente pregătite pentru ier­­narea corespunzătoare a maselor. Care este stadiul ani­ac­tual al acestor obiective ? Dintr-o situație centralizată la D.G.A.I.A.A. rezultă că, la finele lunii octombrie, în C.A.P. se terminaseră de construit abia 4 grajduri din cele 32 planificate. Deși termenul de dare în folosință a expirat, ce­lelalte adăposturi se aflau : 12 în curs de finisaj, 6 la înveli­­toare, 4 la șarpantă, 5 la cen­tură și una la fundație (C.A.P. Satu Mare­). Cu gîndul la a­­ceastă situație, inevitabil îți pui întrebarea: care sînt șan­sele pentru ca efectivele să poată fi „mutate" grabnic în grajduri noi ? In unele uni­tăți este posibil ca adăposturile să fie, în curînd, gata pregă­tite. In altele. . . Ferma zootehnică a C.A.P. 5 Liteni (Fălticeni). La data de noiembrie a. c. unitatea a obținut de la efectivul mediu de vaci furajate (281 exemplare) o producție to­tală de 3.026 hi­ lapte, ceea ce reprezintă o realizare a pla­nului anual în procent de 61,7 la sută. Indicatorul lapte-marfă era îndeplinit în proporție de 59,3 la sută, iar producția me­die de lapte pe vacă furajată ajungea abia la 1.085 litri, față de 1.600 litri cît s-a stabilit în planul anual de producție. In legătură cu această situa­ție am cerut explicații tova­rășului Eduard Gafițeanu, in­ginerul șef al C.A.P., și ajuto­rului șefului de fermă, Vasile C. Dascălu. A început un pe­nibil joc de­ a „pasa“ răspunde­rile, de a „dovedi" că alții sunt vinovați. Tovarășul Gafițeanu ne spunea că, potrivit reparti­zării sarcinilor, președintele se ocupă de zootehnie. Tova­rășul Dascălu acuză inițiativă, delăsarea în lipsa de muncă dovedite de șeful fermei, lipsa de preocupare a întregului con­siliu de conducere al coope­rativei care, după spusele dîn­­sului, „lasă zootehnia la voia întîmplării, neacordînd nici un sprijin lucrătorilor din fermă“. Scuze sînt chiar destul de mul­te. Dar cu ele nu poate fi în­lăturată nici starea bilă în care se găsește deplora­ferma și nici asigurată sănătatea a­­nimalelor, obținerea unor pro­ducții corespunzătoare. ION BANCESCU (Continuare în pagina a IV-a) Instaurarea unui climat să­nătos de muncă în cadrul fie­cărui colectiv, a unui spirit de înaltă responsabilitate, con­centrarea tuturor forțelor pen­tru traducerea exemplară în viață a sarcinilor reprezintă în­datoriri de primă importanță pentru fiecare organizație de partid. Ne este bine cunoscut că majoritatea covîrșitoare a co­muniștilor își îndeplinesc cu cinste sarcina de a mobiliza membri de partid, ceilalți oa­meni ai muncii la înfăptuirea măsurilor adoptate de condu­cerea superioară a partidului și statului, a propriilor hotă­­rîri. In acest context, cei che­mați să conducă activitatea or­ganizațiilor comuniștilor re­prezintă promotorii principiilor eticii și echității socialiste. Apariția unor lipsuri în ac­tivitatea unei organizații de partid trebuie să constituie, de aceea, un mobil de acțiune imediată, pentru îndepărtarea lor. Tărăgănarea înlăturării cestora, mersul în virtutea a­­i­­nerției, neglijența și rea,­ superficialitatea și nepăsa­lipsa de răspundere în organizarea muncii nu pot avea decît con­secințe negative pentru des­fășurarea activității în asam­­blul ei. Intr-o astfel de manieră ne­corespunzătoare și-au furat munca unii membri desfă­ai biroului Comitetului comunal de partid Frătăuții Vechi. Ac­tivitatea sectară, lipsită de orizont, de spiritul exigenței a permis crearea, aici, a unui climat în care abuzurile și ne­regulile să nu fie pedepsite multă vreme, ceea ce a dus la slăbirea încrederii oamenilor in cei ce se aflau în fruntea comunei. Cunoașterea insufi­cientă a cadrelor de către se­cretarul comitetului comunal de partid, neurmărirea stilului de muncă al membrilor a­cestuia, a modului cum fiecare comunist își duce la îndepli­nire sarcinile încredințate au dus la acumularea unor stări de lucruri negative. La toate acestea s-a adăugat și înțe­legerea eronată a felului cum trebuie câștigat prestigiul în fața oamenilor din partea se­cretarului comitetului de par­tid, care trebuia să știe că nu prin trecerea cu vederea a lip­surilor poți obține stima și res­pectul oamenilor, ci prin dez­văluirea hotărîtă a acestora, prin atitudinea exigentă, prin­cipială, comunistă față d­e cei ce nu și-au îndeplinit sarci­nile încredințate. Atitudinea de gură cască nu poate fi în nici un caz admisă, ea avînd implicații nocive. Funcționarii consiliului popu­lar, alți factori de răspundere, profitînd de lipsa de orizont a membrilor biroului comitetului de partid, au săvîrșit abuzuri, falsuri, furturi, însușindu-și în­semnate sume de bani, folo­sind funcția pe care o deți­neau ca pe o platformă pen­tru îmbogățire, știrbind auto­ritatea organului de stat. Sub „nașul lor", Vasile locțiitorul secretarului Costan, comi­tetului comunal de partid, om chemat să facă, prin acțiunile inițiate și organizate, edu­cație maselor, își însușește importante sume bănești, cedează la falsuri, profită pro­be funcția avută pentru a soli­cita diferiților cetățeni bu­nuri pentru trebuință perso­nală, adoptă ,o­ poliție neprin­cipială față de­ oameni, dă do­vadă de o comportare străină principiilor eticii și echității socialiste. , Vespazian Bida, funcționar la consiliul popu­lar, înșeală cetățenii comunei percepînd, la eliberarea auto­rizațiilor de construcții, o taxă în plus de aproape 800 lei, bani pe care și i-a însușit. Pus în discuția adunării de partid, propunerea comuniștilor de a fi sancționat cu excluderea, s-a lovit de opacitatea secreta­rului comitetului comunal, după care „ar trebui să i se dea o sancțiune mai ușoară“. A avea un asemenea punct de vedere, cînd lucrurile erau evidente, cînd cel în cauză a folosit postul pe care-l de­ținea înșelînd oamenii, repre­zintă o atitudine bizară, lip­sită de discernămînt. In aceeași atmosferă de a­­morțeală, profitînd de ingă­­d­uința celor chemați să veri­fice și să urmărească bunul mers al treburilor comunei, Gheorghe Iancu, contabil, a­­duce consiliului popular pre­judicii de cîteva mii de lei, prin aplicarea în mod superfi­cial a unor vize de control fi­nanciar preventiv asupra u­­nor documente de plăți cu conținut nelegal. Severin Bu­­zic, agent fiscal, cauzează pre­judicii în valoare de 3.723 lei; Mihailpușchi Vera-Larisa, me­dic Veterinar, și Ilie Luchian, ION RACARU (Continuare în pagina a 11-a) 1 %, FRATAUȚII vechi 11 CLIMATUL NOCIV AL I­ADKiEI ȘI FAMILLARISMULUI - IfiniTEA A PROSPERAI IMIN DI ROMIIIM IN ISYMIIM IMIUI SIMIN TIPIE, SECȚII SIBIU DI SIM­I­OI COMUNICATUL MINISTERULUI EDUCAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI IN PAGINA 4

Next