Zori Noi, noiembrie 1973 (Anul 26, nr. 8043-8068)

1973-11-08 / nr. 8049

ZORI NOI ® PAGINA 2 j­­ WVWW»*iWWVWtfW LA BĂDEUȚI Ceea ce s-a realizat inspiră încredere în noi succese Funcționarea prestărilor de servicii la sate depinde, înainte de toate, de „cota" de interes investit de facto­rii responsabili. De acest lu­cru ne-am convins o dată mai mult vizitînd recent co­muna Bădeuți. Aici activea­ză, de mai mult timp, dife­rite secții și ateliere pres­tatoare de servicii, între care le amintim pe cele de construcții, frizerie, croito­rie, reparații radio și televi­zoare, cizmărie, fierărie. — Deși nu se poate spu­ne că toate „merg ca cea­sul“ •—• ne-a precizat tova­rășul Ion Seniuc, secretarul comitetului comunal de partid —, considerăm to­tuși că avem asigurat stric­tul necesar în acest dome­niu. De altfel, contează mult crearea cadrului organizato­ric pentru activitatea dife­riților meseriași. Avem lu­crători în toate satele, unii care au învățat meseria de la părinți, iar alții care au fost calificați printr-o mă oarecare. Desigur, tot­pe primul plan se situează de­servirea bună a populației, dar, evident, are mare im­portanță și problema renta­bilității acestor secții. Tovarășul Ion Vraci, pri­marul comunei, ne-a oferit unele informații privind ac­tivitatea cîtorva dintre sec­ții. — Consiliul popular — a arătat dumnealui — are o echipă de lucrători în con­strucții care, pînă în acest moment, a depășit planul a­­nual de producție cu 20.000 lei. Din beneficiile realizate de ei sperăm să ne cumpă­răm un camion, care ne va fi foarte util în acest do­meniu. — Care este ponderea de­servirii populației în ca­drul prestărilor de servicii în construcții ? V-am pus a­­ceastă întrebare, cunoscînd că, în unele locuri, se ma­nifestă tendința de a se contracta lucrări mai mari, cu unele organizații socia­liste, lăsînd solicitările oa­menilor pe seama meseria­șilor particulari. — Este adevărat, am folosit echipa de și noi con­strucții la lucrări mai mari, cum e cea a noului cămin cultural din Iaslovăț. Dar a­­cesta e tot obiectivul nos­tru. Nu însă în detrimentul onorării cererilor primite de la populație. Să ofer cîteva exemple. In acest an au fost făcute peste 100 garduri la diverși cetățeni, precum și construcții sau reparații de case. Cetățenilor Ștefan Cîr­­dei, Elena Turchevici și Mi­­hai Breabăn li s-au înălțat case noi. — O echipă de meseriași are și C.A.P., după cite știm. — Da, la C.A.P. activează vreo 40 de meseriași, în timp ce la noi doar 20. Nu suntem­ însă mulțumiți de ceea ce fac tovarășii de la C.A.P. Deși sunt bine dotați cu scule și alte unelte, din lipsa unei organizări cores­punzătoare și a unui control exigent, se întîmplă ca mulți să uite că lucrează la C.A.P. și că trebuie să a­­ducă beneficii acestei uni­ ÎN DOMENIUL PRESTĂRILOR DE SERVICII tăți. In consecință, în anul viitor vom interveni pentru a-i uni cu ai noștri, făcînd o singură echipă de meseriași în construcții. Vom folosi un fost local de moară pen­tru amenajarea unor atelie­re corespunzătoare. Se va e­­limina pe această cale și un paralelism devenit anacro­nic. Ne-am interesat, în conti­nuare, mai îndeaproape de modul cum „merg" unele a­­teliere ale cooperației de consum. Discuțiile purtate cu unii cetățeni, printre ca­re Simion Petrescu, Leonti­na Lavric, Eleonora Varva­­roi și alții, au evidențiat faptul că, în general, aces­tea reușesc să satisfacă ce­rințele oamenilor. Deși dis­tanța pînă la Rădăuți nu e prea lungă, acum nu se mai fac deplasări de soluționarea determinate a felurite nevoi cotidiene, cum e tun­sul și bărbieritul, reparații­le încălțămintei și hainelor, aparatelor de radio și TV­, chiar și a ceasurilor. Este, de altfel, un lucru firesc, o cerință imperioasă a dezvol­tării comunei. Avînd în me­morie unele „argumente" privind nerentabilitatea u­­nor asemenea ateliere, ofe­rite de tovarăși din alte lo­calități, am vizitat respecti­vele puncte de lucru, între­ținându-ne cu mai mulți lu­crători. — Avem spațiu bun — ne-a spus tovarășul Vasile Maruțeac, care lucrează la repararea aparatelor de ra­dio și televizoarelor. Ar mai trebui unele aparate și scu­le, pentru că o parte din cele ce le vedeți mi le-am procurat singur. In rest, treaba merge bine. Repar și aici, și la domiciliu, dar num­ai defecțiunile din post­­garanție, îmi fac lună de lu­nă planul. Pentru deplasare am o motocicletă, așa că mai mult merg la domici­liul oamenilor, pentru a nu avea ei necazuri cu trans­portul. Am aflat că sunt încă mulți oameni, cu aparate în perioada de garanție, care se deplasează la Rădăuți. Oare conducerea cooperati­vei de consum zonale nu ar putea găsi o soluție pentru preluarea atribuțiilor celor din cadrul cooperației meș­teșugărești ? Dacă există cadre calificate, de ce să nu fie investite și cu dreptul de a repara totul? La frizerie și coafură do­tările sunt încă modeste. To­tuși, cei doi salariați ne-au declarat că se poate merge înainte — apropo de ren­tabilitate — dacă se mai in­tensifică și activitatea de reclamă, de atragere a cli­enților. Și ceasornicarul ne-a spus că nu are proble­me cu realizarea planului, pentru că „ceasurile sunt a­­cum un obiect indispensabil fiecărui om". Am trecut și prin atelierul de croitorie, încă neprimitor și cu o ma­șină de cusut defectă. Con­ducerea cooperației de con­sum, organele locale tre­buie să manifeste mai mul­tă inițiativă în „consolida­rea" unor asemenea atelie­re. Altfel, acestea riscă să nu „treacă pragul rentabili­tății", pentru că clienții aș­teaptă să li se ofere mai mult, îndeosebi în privința calității muncii. Cu această ocazie trimitem un „mesaj" și Cooperativei de consum Rădăuți, în legătură cu fap­tul că atelierul de croitorie­­broderie din această locali­tate așteaptă, finalizarea lu­crărilor la noul local (e vor­ba de sobe, pentru că iarna a și sosit). La Bădeuți există un în­ceput bun, în domeniul pres­tărilor de servicii,­ ce se cere a fi îmbogățit în viitor. Condiții există. ION PÎNZARU înființarea livezii intensive cere preocupare „intensivă“ (Urmare din pagina I) de partid. Nu ați cerut con­siliului de conducere al C.A.P., organizației de partid din a­­ceastă unitate să acționeze pentru transpunerea în viață a hotărîrilor organului comu­nal de partid ? — Așa ar fi fost normal. Trebuie să recunoaștem că și noi ne facem vinovați de fap­tul că nu am urmărit proble­ma la care vă referiți. Nu este însă mai puțin adevărat că avem și unele greutăți. în primul rînd, aprobarea pentru scoaterea terenului din circui­tul arabil ne-a sosit abia că­tre finele lunii octombrie. A­­poi, cu întîrziere am intrat și în posesia documentației teh­nice pentru extinderea live­zii intensive, întrucît înființarea unei plantații pomicole de mări­mea celei pe care trebuie s-o realizeze cooperatorii din Ră­­dășeni necesită importante fonduri bănești, ne-am intere­sat dacă consiliul de condu­cere al C.A.P. Rădășeni s-a preocupat pentru deschiderea finanțării la bancă. Tovarășul Dumitru Aniculăesei, preșe­dintele unității, s-a dovedit a fi străin de această problemă, după cum nimic precis nu cu­noșteau inginerul șef al C.A.P. Rădășeni, tovarășul Ion Țăr­­mure, și șeful fermei pomico­le, inginer Cecilia Florea. To­varășa Florea încerca să ne convingă ca a fost trimisă o cerere la bancă, dar ce s-a intîmplat cu ea n-a mai putut spune. Am aflat, însă, de la tovarășul Sidor Lupu, directo­rul băncii agricole din Fălti­ceni, că cei din conducerea Cooperativei agricole de pro­ducție Rădășeni nu s-au inte­resat despre așa ceva. Evident, cei vinovați de a­­ceastă stare de lucruri vor trebui să răspundă. Dar pînă atunci este necesar să se în­treprindă măsuri energice pen­tru începerea lucrărilor de ex­tindere a livezii intensive. în acest scop considerăm că este de datoria organelor comuna­le de partid și de stat din Rădășeni, a consiliului de con­ducere al C.A.P. să treacă ne­­întîrziat la fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale. Deși președintele cooperativei agri­cole susține sus și tare că te­renul afectat livezii intensi­ve este corespunzător, admi­nistrarea gunoiului de grajd trebuie făcută în mod obliga­toriu conform regulilor agro­tehnice. In plus, această ope­rațiune poate fi realizată fără cheltuieli deosebite, deoarece cooperativa dispune de atela­je, tractoare, remorci etc., iar bălegar există din belșug la ferma zootehnică. Paralel cu aceasta, organele agricole ju­dețene, împreună cu consiliul de conducere al C.A.P. Rădă­șeni și cu organele Sucursalei Suceava a băncii agricole să analizeze neîntîrziat posibilită­țile existente pentru deschi­derea finanțării. Odată cu de­finitivarea documentațiilor trebuie acționat energic pen­tru procurarea stîlpilor, a ce­lorlalte materiale necesare îm­prejmuirii viitoarei livezi in­tensive. De asemenea, se im­pune urgentat la maximum desfundatul terenului, opera­țiunea trebuind a fi realizată pînă la venirea­­ înghețului. Este adevărat că tovarășii din consiliul de conducere al C. A.P. Rădășeni nu cunosc încă de unde își pot procura tractoarele și plugurile cores­punzătoare executării acestei lucrări. Sperăm că în rezolva­rea problemei vor găsi înțele­gere la organele de conducere ale Trustului S.M.A. Suceava și ale I.A.S. Fălticeni. Ținînd seama de faptul că toate operațiunile amintite tre­buie făcute într-un ritm ac­celerat, că este necesară nive­larea solului, pichetarea tere­nului, săpatul gropilor de plantare, aducerea materialu­lui săditor, un ajutor efectiv la realizarea acestui mare vo­lum de muncă este așteptat de la organele de resort ale D. G.A.I.A.A., U.J.C.A.P., I.S.F. Suceava și Stațiunea pomicolă Fălticeni. (Urmare din pagina I) Nu am mai văzut asemenea becușoare de foarte multă vreme. Ne adresăm și maistrului e­­lectrician Severin Bejenar : — Mai aveți și alte neca­zuri ? — Am încercat noi să fa­cem ceva în direcția redistri­buirii rețelei de iluminat. Zi­durile sunt din beton. Lipsesc bolțurile și „pistolul" pentru încrustarea acestora. La secția de vulcanizare găsim îndemnuri scrise, de fe­lul acesta : „Fiecare pereche de încălțăminte — cu cheltu­ieli există minime". Foarte bine că astfel de îndemnuri spre economisire. Dar consta­tăm că linia tehnologică de la fereastră nu are nevoie de cele cîteva zeci de becuri a­­prinse, în plină zi, lingă fe­­restrele largi. Recunoaște și brigadierul Dumitru Georges­­cu : — Aveți dreptate, becurile acelea ard degeaba, spiritul de economie trebuie să cu­prindă și această problemă... Atelierul de finisare... fa­ce baie de lumină. E drept, Pe valea Bistriței, la Iacobeni PRIMUL CAMPIONAT DE TENIS LA VATRA DORNEI Jocul de tenis cucerește tot mai mult teren, fiind îndră­git și practicat de un număr mare de tineri. La Vatra Dor­­nei s-a desfășurat, recent, pri­mul campionat orășenesc, la care, în etapa I, au luat parte peste 50 de iubitori ai aces­tui sport, din asociații sporti­ve și școli. La etapa a II-a, orășenească, au participat 18 băieți și 4 fete, care și-au dis­putat întîietatea, pentru ocu­parea primului titlu de cam­pion al orașului. La fete, pe primul loc s-a clasat Dana Marin, urmată de Ana Cris­tian și Adriana Carpen, toate de la liceul din localitate. La băieți, primul loc a fost ocu­pat de Adrian Chiriluș, fiind urmat, în ordine, de Miki A­­mariei și Dumitru Bosancu. A. COSTIN Foto : I. NEGREA IN CUPA ROMÂNIEI LA FOTBAL Azi, la Bacău, C.S.M. Suceava își va disputa, cu echipa locală Parti­zanul, din campionatul județean, dreptul de a merge mai departe în Cupa României. Meciul poate fi considerat și ca o utilă verificare în ve­derea etapei din 11 no­iembrie, cînd echipa su­­ceveană va juca acasă în compania Victoriei Roman. • Pe stadionul central din Craiova, în prezența a circa 30.000 de spectatori, s-a dis­putat, ieri după - amiază, me­ciul retur dintre formația lo­cală Universitatea și echipa belgiană Standard Liege, con­­tînd pentru turul II al­­„Cupei UEFA“ la fotbal. Partida s-a încheiat la egalitate , 1—1, după ce la pauză scorul era favorabil cu 1—0 fotbaliștilor craioveni. Învingătoare în primul joc cu 2—0, echipa Standard Liege s-a calificat pentru turul următor al com­petiției. Eliberarea terenului în vederea executării arăturilor de toamnă la C.A.P. Stroești Foto : D. HUȘANU IșvițiJ CETOTEANU1­UI Neglijență ce-i nemulțumește pe cetățeni In luna august au început lucrările de instalare a unei conducte pentru mărirea de­bitului de apă potabilă în o­­rașul Fălticeni. Mobilizați de organele lo­cale de partid și de stat, la efectuarea acestor lucrări au participat, prin muncă pa­triotică, sute de cetățeni ai orașului, tineri, elevi. S-au depus mii de ore de mun­că patriotică. Putem spune că este o mare realizare pentru orașul nostru. Dar, pe parcurs, s-au ivit și unele necazuri pentru locuitorii de pe străzile Pictor A. Bă­­ieșu, Maior Ioan și Zorile. Astfel, de la începutul lu­nii septembrie, și pe stră­zile amintite s-au făcut să­păturile pentru instalarea conductei. Șanțul fiind exe­cutat pe o distanță de circa 1 km. drept pe mijlocul străzii, întreaga cantitate de pămînt dislocat a fost arun­cată de,o,parte,și alta,a ,­pg. naiului. . „ Din această cauză, circula­ția autovehiculelor, cit și a pietonilor este mult îngreu­nată și chiar de nepracticat. Sîntem în plină toamnă, iar aprovizionarea cu lemne de foc, alimente și butelii de a­­ragaz este o problemă de prim ordin. Or, situația mai sus relatată ne pune o pie­dică în realizarea acestor treburi, pentru simplul fapt că proiectantul a pus țea­va în mijlocul străzii. Pe aceste străzi circulă, zilnic, un număr mare de copii, care se expun astfel la ac­cidente. De aceea, sperăm că factorii care răspund de lucrarea începută vor bine­voi să ducă treaba pînă la capăt în timpul cel mai scurt. ELENA BABAN, NICOL­AE BRAJINCA și un grup de cetățeni din Fălticeni ■­t f .’V-A, I"1 I Cînd vom putea viziona un­­ film în condiții normale ? I încă de la începutul anu­lui 1972, conducerea cămi­nului cultural și apoi Con­siliul popular al comunei­­ Dărmănești au sesizat Cen­trul mixt energetic de la Rădăuți, de care aparține satul Măriței, că postul de transformare nr. 1 din a­­cest sat fiind suprasolicitat nu furnizează energie elec­trică normală, îngreunînd vizionarea filmelor la că­minul cultural și a emisiu­nilor de televiziune. Sunt fi­nele seri cînd, din cauza tensiunii slabe, imaginea la aceste aparate nu apare de­loc. E drept, a venit atunci o echipă și a controlat ten­siunea. în loc de 220 volți pe rețea au găsit 175 volți. S-a hotărît cu acest prilej racordarea căminului cultu­ral și a școlii la postul de transformare nr. 2 care are­­ mai puțini abonați. In fe­lul acesta se putea asigura o vizionare în condiții opti­me atît la televizor, cit și a J__________ filmelor. Echipa a plecat și noi am rămas în­ situația de mai înainte. Am revenit și în acest an la sus - numita I instituție, dar lucrurile nu­­ și-au găsit nici pînă astăzi­­ rezolvarea. A sosit din nou o echipă­­ și a făcut iarăși măsurătoa­rea tensiunii. A venit, a con­statat și . . . dusă a fost. După spusele lor lucrarea ar dura circa două ore. Pe 9 august, cu adresa nr. 1184, Consiliul popular al comu­nei Dărmănești revine la Centrul mixt energetic Ră­dăuți, însă tot fără rezultat. S-au mai dat de atunci și cîteva telefoane. Degeaba ... De un an și jumătate noi, cei din Măriței, nu putem viziona filme sau asista la televizor. Ne întrebăm cu­ vor mai persista în neglijen­ța lor tovarășii de la Cen­trul mixt energetic Rădăuți? V. COZARIUC directorul căminului cultural „Scurtcircuit“ in spiritul gospodăresc prin construcție, nu benefi­­i citate. Aparatul fluxmetru e­­ciază de iluminat direct. Ar­xistă, dar responsabilii nu e­­trebui, însă, să se facă o e­­nergia nu s-au gîndit să-l fo­­naliză a gradului de lumina- ‘­losească. Cine blochează „mîna gospodinei“... Secția ștanțe se determină la concluzii valabile și pentru celelalte sectoare. sectare și construcție. Prin pro­balele sunt foarte înalte. Sursele de iluminat au fost montate după metoda clasică , lipite de pla­fon. Ar trebui coborîte, prin suspendare, mai aproape de utilaje. S-ar găsi un izvor de economie foarte important: în dorința înfrumusețării locu­lui de muncă, toate ferestrele au fost drapate cu perdele, pe o suprafață de 1/4. Mate­rializarea ideii a fost neinspi­rată. Pînza este de culoare închisă și constituie adevăra­te ecrane opace,care fură din lumina naturală. Dar mai sînt și alte opacități. Privim sticla ferestrelor și credem că n-a mai fost spălată de la inaugu­rarea fabricii. La ea acasă, o gospodină n-ar admite așa ce­va. Iar aici majoritatea sala­riaților o constituie femeile. Deci nu mîna de lipsește. Bineînțeles, gospodină și aici lipsesc becurile de la lămpile utilajelor. Argumentul că „sa­lariații nu le foloseau" n-are suport. Un popas mai de durată în fața benzii de lucru de la sec­ția „tras S.L.". Observație : ea funcționează mai mult în gol. Gesturile salariatei care a­­provizionează, cu fețe de în­călțăminte, cele două ventila­toare pentru aer cald nu sunt corelate cu întreaga mișcare. Aproape 70 la sută din timp motorul electric nu funcțio­nează cu eficiență. S-ar putea folosi un motor de turație mai mică (banda se mișcă cu in­termitență), dar soluția tehni­că trebuie să o găsească ener­­geticianul. In sfîrșit, ne aflăm și în afara secțiilor. Constatăm că chibzuință ar mai putea să acționeze și aici, in exterior. Pe lingă faptul că sunt prea dese, sursele de iluminat au și prea mare intensitate. Becu­rile de 250 w. ar putea fi în­ Pentru încadrarea în nor­mele raționale de consum și înfăptuirea balanței energeti­ce (obiectiv care, până în pre­zent, a rămas formal) tre­buie să se înceapă cu procu­rarea aparatelor de măsură și control. I.R.E. este dispusă să acorde un sprijin substanțial în acest sens. Secționarea re­țelei de iluminat este efi­cientă dacă se face pe baza unei analize temeinice a ne­cesităților procesului tehnolo­gic. Pentru a se materializa locuite cu altele de 125 w. A­­poi, trebuie scoase globurile protectoare, în loc să difuzeze lumina ele o înghit pentru că insectele și praful le-au îm­brăcat într-o peliculă neagră. Experiența a dat bune rezul­tate în rețeaua largă a ilumi­natului public. Becurile nu sunt sensibile la intemperii. Dar, oare acest lucru nu-l știa specialistul energetician, trebuie să-i aducă alții „solu­ții pe tavă?" . . . Dacă este vorba s-o facem, prezentăm și altele în completare, dove­dind că . . . propunerea valoroasă de în­locuire a unor motoare, necesar să se înceapă cu este in­ventarul, respectiv, cu anali­za numărului acestora, cu măsurarea sarcinilor și pu­terilor existente. Mai concret, aici este necesară mai multă gîndire tehnică, cu soluții operative și concrete, depășin­­du-se faza de tatonări de su­prafață. Opinie valabilă, după specialiștii care veghează la folosirea energiei electrice, și pentru alți mari consumatori. ...Opacitatea inerției e tocmai... sita risipei în flux de energie electrică VALERIA CRASNA Rădăuți : Vă recomandăm și noi ca, pînă la încorporarea pentru a satisface serviciul militar, fiul dv. să se angajeze la între­prinderea care l-a școlarizat. ILIE V. IONELI Dornești : Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale ne-a făcut cunoscut că prin Deci­zia nr. 23411 din 17 octom­brie 1973 vi s-a recalculat pensia, acordîndu-vi-se o pen­­sie de invaliditate pentru ac­cident în muncă, cu începere de la 1 septembrie 1972. GHEORGHE HOJBOTA Solea : Locuința proprietate perso­nală dobîndită în condițiile Legii nr. 4 din 1973 reprezintă un bun transmisibil prin suc­cesiune. De asemenea, locuin­ța poate fi vîndută în mod obișnuit în condițiile în care vînzătorul a achitat toate da­toriile față de stat. Dacă locuința nu este achi­tată, ea se vinde numai unui cetățean care întrunește toa­te condițiile legale pentru a beneficia de ajutorul statului. TRAIAN BANCULESCU Dolhasca : Nu puteți beneficia de alo­cația de stat pentru fiica dv., elevă , la Școala profesională textilă Lugoj, ea fiind bursie­ră. ILIE CIOCÎRLAN Todirești : Grupul de gospodării unde locuiți se află în afara vetrei de sat, iar pînă acolo se tra­versează un pîrîu care este destul de capricios în­­ ano­timpul ploios. In această si­tuație nu se poate extinde rețeaua de joasă tensiune­. UN GRUP DE CETĂȚENI Șaru Dornei . Consiliul popular al comu­nei Șaru Dornei, căruia i s-a trimis spre rezolvare scrisoa­rea, ne-a făcut cunoscut că, în baza H.C.M. nr. 299 din 1958, cu aprobarea unanimă a ce­tățenilor din comună s-a sta­bilit contribuția pentru elec­trificarea satelor. Deoarece gospodăriile dv. se află în­­ afara­ vetrei de sat, nu vi se poate instala deocam­dată lumină electrică. Sumele la care vă referiți constituie partea dv. de contribuție la electrificarea instituțiilor so­cial - culturale din comună, instituții de care beneficiau­ și dr. MIHAI ȚÂRÎNA Suceava. Conform I­.C.M. nr. 334 din 31 martie 1971 și circularei nr. 39695 din același an, ela­borată de Departamentul A­­griculturii de Stat, I.S.C.I.P. Verești nu vă poate elibera a­­deverința din care să rezul­te că aveți dreptul de a cu­mula pensia cu salariul, deoa­rece aveți funcția de primitor­­distribuitor furaje, funcție ne­prevăzută în circulară pentru a încadra persoane pensiona­te pentru limită de vîrstă. UN GRUP DE CETĂȚENI Rădăuți: Consiliul popular al orașu­lui Rădăuți ne-a informat că, deocamdată, organizația co­mercială locală nu poate a­­plica propunerea dv. DUMITRU PURUȘNIUC Suceava. Nemaifiind salariatul C.C.H. Suceava, cererea dv. de a primi locuință a fost anulată. NICOLAE I. ȚĂPOI Mălini. La cererea dv., U.F.E.T. Fălticeni v-a asigurat trans­portul zilnic la și de la domi­ciliu, urmînd să achitați con­travaloarea abonamentului lu­nar. DUMITRU C. CHITAU Dolhești: Pentru rezolvarea sesizării dv., conducerea întreprinderii pentru industrializarea lapte­lui din Cîmpulung Moldove­nesc a luat măsura ca prima cantitate de furaje ce îi va fi livrată să fie expediată în localitatea dr. MARIA VASILOV Rădăuți . Suma a fost reținută ca ur­mare a dispoziției de încasa­re emisă de I.C.S.S. mixt — Rădăuți pe adresa Consiliului popular comunal Frătăuții Vechi. Există o disciplină fi­nanciară care trebuie respec­tată. De cele petrecute vă fa­ceți vinovată și dumneavoas­tră. OCTAVIAN BÎRSAN Valea Moldovei. Spre­­ a răspunde cerințelor formulate de către călătorii din localitatea dv., conducerea Autobazei Suceava a luat mă­surile necesare pentru intro­ducerea unor curse noi.

Next