Zori Noi, octombrie-decembrie 1981 (Anul 34, nr. 9962-10040)

1981-10-01 / nr. 9962

ProWlari éin toata tSrtlo, untfl-vS ori noi Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și ai Consiliului popular județean Anul XXXVI Nr. 9962] joi 1 octombrie 1981 4 pagini 30 bani ^ ^ ­\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­^ XXXXXXXXVsXXXXXXXXXX** V v\\\\\\\\\\\\\',\''i\\V .WWV v\\\VC\\\\ La Ferma legumicolă a C.A.P. Salcea STRÂNSUL RECOLTEI ESTE ÎN TOI Legumicultorii din Salcea au adunat și predat, pînă în prezent, la fondul de stat 26 tone de ardei grași, 81 tone de roșii, 60 tone de varză de vară, 81 tone de ceapă, 4 tone de țelină, 11 tone de morcov și 295 tone de castraveți, în­treaga producție fiind de cali­tate bună. Pe cîmp există în­că la ora actuala, importante cantități de legume. Ce se în­treprinde pentru recoltarea și depozitarea într-un timp cit m­ai scurt a întregii recolte ? — Mai avem de strîns pro­ducția — ne spunea inginera Margareta Gemeniuc, șefa fer­mei — de pe 9 ha. cu morcov, 2 liu cu felină și 8 ha._ cu varză de toamnă. Adunam si livrăm, de asemenea, ultimele gogonele pentru murat __ Cum v-ați organizat munca ? — Se lucrează zi-lumină. Participă la recoltat, pe lingă cooperatori, și un însemnat număr de elevi. Pînă acum preluarea producției s-a făcut conform graficelor. De cîteva zile, însă, la acest capitol a­­vem unele greutăți. —. Despre ce este vorba 7 — Dispunem în stoc de circa 6 tone de morcov, pe care I.P.I.L.F. Suceava, bene­ficiarul­ nostru, nu s-a pre­zentat să-l ridice pe motiv că nu ar fi gata spațiile de depo­zitare. Dacă mai stă mult în magaziile noastre, producția se deshidratează, existînd ch­iar riscul deprecierii aces­teia. Insistăm și pe această ȘTEFAN URSACHI (Continuare în pagina a II-a) ^XXVXVXXVXXXXX­-^XVXV#XXXXVXXX\XXM­>^CSM­XV\NN La C.A.P. Burdujeni, da­torită unei bune organizări a muncii, folosirii la întrea­ga capacitate a tractoarelor, semănatul păioaselor de toamnă s-a încheiat, ieri, după cum ne-a informat to­varășa Dorința Golcea, pre­ședintele unității, pe întrea­ga suprafață planificată de 225 ha ~ SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ȘI ADUNAREA CETĂȚENEASCĂ Ieri au avut loc sesiunea con­siliului popular județean și a­­dunarea cetățenească organi­zată în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 57/1968 de or­ganizare și funcționare a con­siliilor populare, la care , au luat parte, ca invitați, depu­tații Marii Adunări Naționale cu domiciliul în județul nos­tru, membrii consiliului jude­țean al Frontului Democrației și Unității Socialiste, conducă­torii unor întreprinderi, in­stituții, direcții și ai secțiilor din aparatul propriu al comi­tetului executiv al consiliului popular județean, președinții birourilor executive ale consi­liilor populare orășenești și comunale, delegații sătești. După alegerea prezidiului, tovarășul Traian Gîrlea, prim­­secretar al comitetului jude­țean de partid, președintele comitetului executiv al consi­liului popular județean, a pro­pus, iar sesiunea a adoptat, următoarea ordine de zi : 1. Raport cu privire la hotă­­rîrile adoptate, executarea la timp și în bune condițiuni a lucrărilor edilitar - gospodă­rești, asigurarea aprovizionării populației, întreținerea și gos­podărirea fondului locativ, re­partizarea locuințelor în con­dițiile prevăzute de lege, solu­ționarea propunerilor, sesiză­rilor și reclamațiilor în peri­oada 1 ianuarie — 31 august 1981 . 2. Proiect de hotărîre pri­vind perfecționarea activității consiliilor populare pentru transpunerea în viață a indi­cațiilor cuprinse în cuvînta­­rea tovarășului N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, secretar gene­ral al partidului, la Congresul al II-lea al consiliilor popu­lare, cu privire la organizarea și desfășurarea întrecerii so­cialiste între consiliile popu­lare ; 3. Raport al comisiei per­manente pentru construcții, sistematizare, gospodărie co­munală și drumuri asupra modului cum sunt aplicate prevederile Hotărîrii Consi­liului popular județean Sucea­va, 1980, nr. 11 din 4 octombrie privind îmbunătățirea activității de sistematizare teritoriului și localităților ju­­­dețului. Intrîndu-se în ordinea de zi, tovarășul Traian Gîrlea a pre­zentat raportul privind activi­tatea­­ comitetului executiv­­ al consiliului popular județean în perioada 1 ianuarie — 31 august 1981. In continuare, to­varășul deputat Ion Simini­­ceanu, prim - vicepreședinte al comitetului executiv al consi­liului popular județean, prezentat expunerea la proiec­a­tul de hotărîre privind punc­tul al doilea din ordinea de zi, după care tovarășul depu­tat Vasile Sava, vicepreședin­tele comisiei permanente plan, buget, finanțe, a prezentat ra­portul comun al comisiilor permanente cu privire la avi­zarea proiectului de hotărîre supus dezbaterii și adoptării. Apoi, tovarășul deputat Tudor Done, președintele­­ comisiei permanente pentru construc­ții, sistematizare, gospodărie comunală și drumuri, a pre­zentat raportul comisiei asu­pra modului cum sunt aplicate prevederile Hotărîrii Consiliu­lui popular al județului Su­ceava, nr. 11 din 4 octombrie 1980, privind îmbunătățirea activității de sistematizare teritoriului și localităților ju­­­­dețului In legătură cu problematica supusă dezbaterii au luat cu­­vîntul tovarășii : Dimitrie Hre­­ciuc, Nicanor Strugaru, Ecate­­rina Cenușă, Vasile Porodi, Livia Busuioc, Costică Arteni, Mihai Chiriac, Vasile Părău, Gheorghe Podiuc, Teodor Țur­­canu, Vasile Prelipceanu. Materialele prezentate și intervențiile participanților la dezbateri au reliefat climatul democratic, deosebit de fertil, în care oamenii muncii suce­veni, asemenea întregului nos­tru popor, au obținut, in pe­rioada care a trecut de la Congresul al V-lea al consi­liilor populare, importante succese pe plan economic, so­cial și spiritual. Călăuzindu-se după orientăr­ile și indicațiile date de secretarul general­ al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la înaltul forum al (Continuare în pagina a IlI-a) LA SUCEAVA SE DESCHIDE ASTAZI „Salonul cărții“ — ediția a Vl-a Incepînd de astăzi, timp de zece zile, la Suceava se des­fășoară, sub emblema Festivalului național „Cintarea Ro­mâniei", cea de-a VI-a ediție a „Salonului cărții“. Sub egi­da comitetului județean de cultură și educație socialistă și a centrului de librării, tradiționala acțiune programea­ză o amplă serie de manifestări culturale, atît în spațiul Galeriei de artă din municipiu, unde a fost amenajat un bogat stand de carte, cit și în întreprinderi și instituții din Suceava, Fălticeni, Gura Humorului. Lansarea unor volume recent apărute, întîlniri cu scriitori și alte perso­nalități ale culturii și științei românești, momente lirice, dezbateri pe teme literare se înscriu pe agenda acestor zile ca evenimente importante ale vieții spirituale suce­vene. Autorii prezenți vor acorda autografe. Manifesta­rea inaugurală a actualei ediții a „Salonului cărții" are loc astăzi la ora 10, la Galeria de artă din Suceava. DIN PENALIZĂRI NU SE POT PRODUCE BUNURI MATERIALE Prin profilul activității lor, subunitățile I.J.G.C.L. Sucea­va au certe posibilități de co­lectare și valorificare a mate­riilor prime și materialelor re­cuperabile. Pornind de la a­­ceasta, și în concordanță cu cerințele economiei, au fost stabilite obligațiile de plan ce revin, în 1981, amintitei între­prinderi. Acum, la încheierea a două treimi din an, rezulta­tele sunt, în general, nesatis­­făcătoar­e. Astfel, din demolări au rezultat 450.000 cărămizi, 591 m.c. material lemnos, bun pentru folosirea în reparații­­construcții, și 170 m.c. lemn de foc, cantități care, în ceea ce privește materialul lemnos și lemnul de foc, reprezintă depășirea sarcinilor pe între­gul an. Cu totul alta este si­tuația colectării metalelor și hîrtiei. Pe total întreprindere, sarcinile pe opt linii au fost îndeplinite numai la (plan — 9,9 tone, realizat fontă — 13,6 tone),­­ în rest, rămînerile în urmă fiind de multe, foax-­ Economisirea 1 fu ofensiva de multe tone­­; 46 tone la fier ; 1,6 tone la cupru ; 1,6 tone la plumb ; 87 tone la hîrtie. De toate aceste materiale, ca și de bronz și alamă (pr­edate, de asemenea, în cantități ■ foarte mici), industria prelucrătoare are mare nevoie. Restanțele într­eprinderii sunt consecința nerealizării planu­lui ce revine subunităților a­­cesteia — exploatări și sec­toare. Spre exemplificare, cî­teva E.G.C.L. care, în acest domeniu, nu au colectat nimic, adică realizăr­ile sunt egale cu zero : Suceava, la cupru (plan anual, 300 kg.), bronz 100 kg.) și alamă (plan,­­plan, 300 kg.) ; Rădăuți, la cupru (plan 400 kg.) și bronz (plan, 150 kg.) ; Fălticeni, la alamă (plan, 100 kg.) și bronz (plan, 40 kg.); Vatra Dornei: la cupru (plan, 300 kg.) și alamă (plan, 100 kg.). Nici la hîrtie, care poate fi găsită în toate buncărele, planul nu a fost îndeplinit. DUMITRU MIRON (Continuare în pagina a Il-a) Drumurile Ostrei Două drumuri stau în Uit­a reporterului, rămas o secundă pe podul de la intrarea în Os­­tra. Unul ce cheamă sus, acolo unde­ se înalță blocuri de lo­cuințe „mai frumoase decât în Suceava“, cum spunea cu ne­clintită convingere Ieremie Giosan, secretarul comitetului de partid de la Exploatarea de preparare Tarnița, și cu îndrep­tățirea fiecăruia de a-și socoti ținutul natal ca no­tală a lumii. Cu blocuri, in orice caz, su­perbe, cu bogate magazine, creșă, casă de cultură, cu o școală in care învață peste 1.200 de elevi, „fiindcă, ziclea Gheorghe Teodorescu, directo­rul Exploatării miniere Ursului, minerilor le place Leșu să aibă copii mulți“. „Să nu trea­că prin lume degeaba“, cum a adăugat pe aceeași notă de veselie și seriozitate un alt interlocutor, Mihail Chiribucă, urcat din mină, după grelele examene ale mineritului, la înălțimea responsabilității de primar al așezării. Celălalt drum, fără de care Ostra n-ar fi fost, poate, nici un din ceea ce este, coboară, sfert și putem să-l urmăm pînă în punctul în care îl duc soții La­dea și Mihai Marin sau Con­stantin Căileanu și fiul său, Ilie, și Dumitru Duca și tatăl său, Alexandru, și tînărul ingi­ner Arcadie Rusu, adică pînă in intîia cetate, în care, odată DOINA CER­NIC­A (Continuare în pagina a III-a) In­­fIMM MARII SOCIALISTI

Next