Zori Noi, aprilie-iunie 1984 (Anul 37, nr. 10737-10813)

1984-04-01 / nr. 10737

Anul XXXVIII Nr. 10737 duminecă 1 aprilie 1984 4 pag. 50 bani Vasile Ciocan, unul dintre fruntașii în pro­ducție de la Fabrica de încălțăminte „Montana" din Cîmpulung Moldo­venesc Amplu efort creator pentru înfăptuirea sarcinilor reieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. TEMELII TRAINICE PRODUCȚIEI­­— RECORD DE EFECTE-----­ Afirmîndu-și competența și vrednicia, consacrînd, aseme­nea tuturor lucrătorilor ogoa­relor sucevene, ample străda­nii înfăptuirii obiectivelor noii revoluții agrare în țara noas­tră, colectivul Asociației eco­nomice intercooperatiste po­micole Rădășeni obține, an de an, rezultate remarcabile în producție. Răsplătindu-i-se munca harnică desfășurată a­­nul trecut, unității i-a fost con­ferit, recent, prin Decret pre­zidențial, „ORDINUL MERI­TUL AGRICOL“ CLASa A II-a, această dovadă a înaltei prețuiri a responsabilității priceperii constituind, totoda­­i­tă, pentru cei ce muncesc aici, un puternic imbold spre noi succese, pentru a transpune în fapte sarcinile reieșite, și pen­tru domeniul respectiv, din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. în legătură cu acest eveniment deosebit Răspunsul nostru: responsabilitatea, hărnicia, faptele din viața unității, tovarășul inginer Toader Aluaș, direc­torul asociației, ne-a spus : — Distincția acordată ne o­­noreaza pe iuți, afrimarea ei încununînd un an de succese remarcabile în producție. In 1983, planul la fructe a fost realizat în proporție de­­ 114 la sută. La fondul de stat am livrat — față de 1.800 tone de fructe, ci­ fusese planificat — 2.850 tone. Cheltuielile la mia de lei producție au fost dimi­nuate cu 146 lei, iar beneficiul suplimentar se ridică la aproa­pe 1,6 milioane lei. De mențio­nat, de asemenea, că majorita­tea fructelor au fost de cali­tăți superioare.­­ In lumina orientărilor și indicațiilor formulate la ple­nara C.C. al P.C.R. din mar­tie a.c., a celor din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru de la ȘTEFAN URSACHI (Continuare în pagina­­ a II-a) Pentru înlăturarea excesului de umiditate de pe unele su­prafețe, utilaje de mare productivitate ale I.E.E.S.I.F. acțio­nează la săparea canalelor de scurgere a apei Foto , I. MIHOVEANU La soare­­ răsare și la soare­­apune, orașul și-a statornicit te­meliile, intrînd în istorie printr-o nouă și demnă dimensiune Industria. Fascinată privea copi­­­lăria mea mușcătura excavatoa­relor în lut tare, incrîncenat de vreme și de intîmplări, fascinan­te erau dansul macaralelor și „fierberea" betonului, păienjeni­șul cofrajelor și al structurilor metalice. Și-apoi camioanele gre­le, strunite de oameni aspri drepți, și-apoi constructorii spri­și­jinind cerul cu fruntea de-abia încăpeau in propria-mi­strată, erau legendă, o legendă pe care o trăiam ca simplu martor, nu m-a părăsit niciodată admi­ni­rația față de ei, pentru că dru­murile mele trec zilnic prin lun­ca Sucevei și trec des prin ceta­tea de dincolo de oraș. Și­ abia mai tîrziu, cu cerul frumos așe- Despre cetăți sar peste suflet, aveam să aflu vreme și putere ca să admir și să înțeleg fantastica geometrie care definește Suceava timpului pe care îl trăiesc. Pentru că o­­rașul e faptă și fapta există in cele două cetăți, de la soare-ră­­sare și de la soare - apune. Pen­tru că, sub zodia faptei, se pun temelii noi, orașul năvălește în­spre sat, îl văd și ti aud venind, cu aceeași intensitate îl aud ca pe creșterea ierbii. Pentru că trăiesc intr-un timp, pentru că trăim într-un timp in care ver­bul „a construi“ a devenit cea mai frumoasă și mai generoasă cuprindere a existenței. Privesc deci cu mîndrie geometria cetăți­lor noastre de suflet — cetățile industriei sucevene. Intre timp orașul a crescut pînă peste cuvinte. ION DRAGUȘANU­­ In BOROAIA, Saca a fost multă vreme o apă cunoscută — așa cum o arată și numele — doar prin lungi perioade de absență și prin altele, mai rare, dar năprasnice, de inundații. Atunci valurile se repezeau deopotrivă spre gospodării și spre unul din cele mai bune terenuri ale comunei. De câți­­va ani cursul i-a fost regulari­zat, cu cheltuieli de ordinul milioanelor, în­să întîmplarea a făcut ca toc­mai de atunci apa să lipseas­că iar. Așa că acum, zic oame­nii, cîntărind din ochi zăpe­zile bogate ca­re au pornit să se topească, va fi primul anotimp în care re­gularizarea o să-și dovedeas­că efectele. Este o concluzie la care țin tot atît de mult ca la speranța că pămîntul, bine hrănit cu mustul troienelor, va face ca răsplata muncii să fie mai dreaptă. Anul trecut, cu producția de porumb obținută, boroienii s-au situat pe locul 4 pe județ. Anul acesta, însă, poate, poate. . . Și se opresc cu exprimarea gîndului aici, fiindcă nu le place să se fă­lească mai ales cu ce va fi și fiindcă treburile nu le îngă­duie prea mult timp pentru cuvinte. Zorul la fertilizat — zice și Constantin Sandu, in­ginerul șef al C.A.P., — este mai important. Totuși, dacă vrea, reporterul poate să reți­nă și locul 5 la producția de lapte, tot pe județ și tot anul trecut. La vreme de curățit po­mii, de griji cu preluarea pro­duselor contractate, dar și de un scurt răgaz pentru aminti­­re ^,c<î ?u am putea să povestesc și o zi întreagă(“), privirea, de pe podul nou, solid, spre șu­voiul deja dezlegat al apei, a lui Mir­cea Covătaru se supra­pune peste cea din memorie, a băiatului de 11 ani, cîți avea în 1944, și cînd aici „multe s-au petrecut, că noi am fost chiar pe linia întîi a frontului“. „Dar de schimbat s-au schimbat multe in 40 de ....................... ani întreabă reporterul, profitînd de aceas­tă plonjare în trecut ca să re­facă un drum, intenție necesa­ră oricînd și cu deosebire in acest 1984 al marii aniversări a actului istoric de la 23 Au­gust. De fapt el știe răspunsul (și așa și sună, previzibil „Mai încape vorbă ?“). Insă îl solici­tă pentru amănuntele sale, co­mune majorității așezărilor ro­mânești, dar și cu­ inevitabile particularități. „Cum să vă spun ? Ca reședință de plasă și înainte Boroaia a avut mul­te merite. Apoi a fost ambiția indîrjită dintotdeauna (și din greu plătită) a celor mai multe familii de a-și trimite și a-și ține câte un copil la școală. Cei DOINA CERNICA (Continuare în pagina a n-al 4 DECENII DE EROICE ZIDIRI COMUNISTE PREVIZIBILUL RĂSPUNS IN PUL­IN PARTEA OAMENILOR W WWVV WWW/WWWWVNWWWVWVVtfW Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază, începînd de astăzi, de majorarea retribuției Preocupări susținute pentru desfășurarea unei activități de înaltă calitate, eficiente Expresie elocventă a grijii partidului și statului nostru pentru ridicarea continuă nivelului de trai al întregului­­ popor, începînd de astăzi, alte categorii de oameni ai muncii din sectoare de mare impor­tanță ale economiei beneficia­ză de majorarea retribuției tarifare, precum și a sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate. De aceas­tă dată este vorba de colecti­vele de muncă din transpor­turi, telecomunicații, precum și de cele din unitățile indus­triale subordonate Ministerului Transporturilor și Telecomuni­cațiilor. Un prim eșalon muncitoresc care se bucură de creșterea veniturilor este cel­­ al ceferiș­tilor, oameni aflați permanent la datorie, asigurînd desfășu­rarea în flux continuu a trans­porturilor de mărfuri și de persoane pe magistralele de o­­țel. In semn de prețuire muncii de înaltă responsabili­a­tate pe care o desfășoară, lu­crătorii din acest comparti­ment de bază al transporturi­lor beneficiază de importante sporuri ale retribuției, așa cum rezultă și din exemplele pe care le oferim în­ tabelul ur­mător : — în lei — WM WWWyWWWW W WWWWtfWWWWtfWWWW^­1 Retribuția Spor Total Retrib. Spor Total . tarifară vechime venituri tarif. vechime venituri MESERIA plnă la pînă la pîna la după după după 1. IV. a.c. 1. IV. a.c. 1. IV.a.c. 1.IV.a.c. 1. IV. a.c. 1. IV.a.c. Mecanic de locomotivă. els. 29­ IN­_______________________3670________440______4110 3850______693_______4543 Lăcătuș S.D.E. categorie specială_______________ ________3356_______336______3692 3539______531_______4070 Impiegat de mișcare, cls. 27­ V________________________3350_______402______3752 3520______634______4154 Șef de manevră 10/11 2642 238 2880 2796 391 3187 Acar principal 6/II 2173 261 2434 2287 412 2699 (Continuare în pagina a II-a)

Next