Zori Noi, aprilie-iunie 1984 (Anul 37, nr. 10737-10813)
1984-04-01 / nr. 10737
Anul XXXVIII Nr. 10737 duminecă 1 aprilie 1984 4 pag. 50 bani Vasile Ciocan, unul dintre fruntașii în producție de la Fabrica de încălțăminte „Montana" din Cîmpulung Moldovenesc Amplu efort creator pentru înfăptuirea sarcinilor reieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. TEMELII TRAINICE PRODUCȚIEI— RECORD DE EFECTE----- Afirmîndu-și competența și vrednicia, consacrînd, asemenea tuturor lucrătorilor ogoarelor sucevene, ample strădanii înfăptuirii obiectivelor noii revoluții agrare în țara noastră, colectivul Asociației economice intercooperatiste pomicole Rădășeni obține, an de an, rezultate remarcabile în producție. Răsplătindu-i-se munca harnică desfășurată anul trecut, unității i-a fost conferit, recent, prin Decret prezidențial, „ORDINUL MERITUL AGRICOL“ CLASa A II-a, această dovadă a înaltei prețuiri a responsabilității priceperii constituind, totodaită, pentru cei ce muncesc aici, un puternic imbold spre noi succese, pentru a transpune în fapte sarcinile reieșite, și pentru domeniul respectiv, din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. în legătură cu acest eveniment deosebit Răspunsul nostru: responsabilitatea, hărnicia, faptele din viața unității, tovarășul inginer Toader Aluaș, directorul asociației, ne-a spus : — Distincția acordată ne onoreaza pe iuți, afrimarea ei încununînd un an de succese remarcabile în producție. In 1983, planul la fructe a fost realizat în proporție de 114 la sută. La fondul de stat am livrat — față de 1.800 tone de fructe, ci fusese planificat — 2.850 tone. Cheltuielile la mia de lei producție au fost diminuate cu 146 lei, iar beneficiul suplimentar se ridică la aproape 1,6 milioane lei. De menționat, de asemenea, că majoritatea fructelor au fost de calități superioare. In lumina orientărilor și indicațiilor formulate la plenara C.C. al P.C.R. din martie a.c., a celor din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru de la ȘTEFAN URSACHI (Continuare în pagina a II-a) Pentru înlăturarea excesului de umiditate de pe unele suprafețe, utilaje de mare productivitate ale I.E.E.S.I.F. acționează la săparea canalelor de scurgere a apei Foto , I. MIHOVEANU La soare răsare și la soareapune, orașul și-a statornicit temeliile, intrînd în istorie printr-o nouă și demnă dimensiune Industria. Fascinată privea copilăria mea mușcătura excavatoarelor în lut tare, incrîncenat de vreme și de intîmplări, fascinante erau dansul macaralelor și „fierberea" betonului, păienjenișul cofrajelor și al structurilor metalice. Și-apoi camioanele grele, strunite de oameni aspri drepți, și-apoi constructorii sprișijinind cerul cu fruntea de-abia încăpeau in propria-mistrată, erau legendă, o legendă pe care o trăiam ca simplu martor, nu m-a părăsit niciodată adminirația față de ei, pentru că drumurile mele trec zilnic prin lunca Sucevei și trec des prin cetatea de dincolo de oraș. Și abia mai tîrziu, cu cerul frumos așe- Despre cetăți sar peste suflet, aveam să aflu vreme și putere ca să admir și să înțeleg fantastica geometrie care definește Suceava timpului pe care îl trăiesc. Pentru că orașul e faptă și fapta există in cele două cetăți, de la soare-răsare și de la soare - apune. Pentru că, sub zodia faptei, se pun temelii noi, orașul năvălește înspre sat, îl văd și ti aud venind, cu aceeași intensitate îl aud ca pe creșterea ierbii. Pentru că trăiesc intr-un timp, pentru că trăim într-un timp in care verbul „a construi“ a devenit cea mai frumoasă și mai generoasă cuprindere a existenței. Privesc deci cu mîndrie geometria cetăților noastre de suflet — cetățile industriei sucevene. Intre timp orașul a crescut pînă peste cuvinte. ION DRAGUȘANU In BOROAIA, Saca a fost multă vreme o apă cunoscută — așa cum o arată și numele — doar prin lungi perioade de absență și prin altele, mai rare, dar năprasnice, de inundații. Atunci valurile se repezeau deopotrivă spre gospodării și spre unul din cele mai bune terenuri ale comunei. De câțiva ani cursul i-a fost regularizat, cu cheltuieli de ordinul milioanelor, însă întîmplarea a făcut ca tocmai de atunci apa să lipsească iar. Așa că acum, zic oamenii, cîntărind din ochi zăpezile bogate care au pornit să se topească, va fi primul anotimp în care regularizarea o să-și dovedească efectele. Este o concluzie la care țin tot atît de mult ca la speranța că pămîntul, bine hrănit cu mustul troienelor, va face ca răsplata muncii să fie mai dreaptă. Anul trecut, cu producția de porumb obținută, boroienii s-au situat pe locul 4 pe județ. Anul acesta, însă, poate, poate. . . Și se opresc cu exprimarea gîndului aici, fiindcă nu le place să se fălească mai ales cu ce va fi și fiindcă treburile nu le îngăduie prea mult timp pentru cuvinte. Zorul la fertilizat — zice și Constantin Sandu, inginerul șef al C.A.P., — este mai important. Totuși, dacă vrea, reporterul poate să rețină și locul 5 la producția de lapte, tot pe județ și tot anul trecut. La vreme de curățit pomii, de griji cu preluarea produselor contractate, dar și de un scurt răgaz pentru amintire ^,c<î ?u am putea să povestesc și o zi întreagă(“), privirea, de pe podul nou, solid, spre șuvoiul deja dezlegat al apei, a lui Mircea Covătaru se suprapune peste cea din memorie, a băiatului de 11 ani, cîți avea în 1944, și cînd aici „multe s-au petrecut, că noi am fost chiar pe linia întîi a frontului“. „Dar de schimbat s-au schimbat multe in 40 de ....................... ani întreabă reporterul, profitînd de această plonjare în trecut ca să refacă un drum, intenție necesară oricînd și cu deosebire in acest 1984 al marii aniversări a actului istoric de la 23 August. De fapt el știe răspunsul (și așa și sună, previzibil „Mai încape vorbă ?“). Insă îl solicită pentru amănuntele sale, comune majorității așezărilor românești, dar și cu inevitabile particularități. „Cum să vă spun ? Ca reședință de plasă și înainte Boroaia a avut multe merite. Apoi a fost ambiția indîrjită dintotdeauna (și din greu plătită) a celor mai multe familii de a-și trimite și a-și ține câte un copil la școală. Cei DOINA CERNICA (Continuare în pagina a n-al 4 DECENII DE EROICE ZIDIRI COMUNISTE PREVIZIBILUL RĂSPUNS IN PULIN PARTEA OAMENILOR W WWVV WWW/WWWWVNWWWVWVVtfW Noi categorii de oameni ai muncii beneficiază, începînd de astăzi, de majorarea retribuției Preocupări susținute pentru desfășurarea unei activități de înaltă calitate, eficiente Expresie elocventă a grijii partidului și statului nostru pentru ridicarea continuă nivelului de trai al întregului popor, începînd de astăzi, alte categorii de oameni ai muncii din sectoare de mare importanță ale economiei beneficiază de majorarea retribuției tarifare, precum și a sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeași unitate. De această dată este vorba de colectivele de muncă din transporturi, telecomunicații, precum și de cele din unitățile industriale subordonate Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor. Un prim eșalon muncitoresc care se bucură de creșterea veniturilor este cel al ceferiștilor, oameni aflați permanent la datorie, asigurînd desfășurarea în flux continuu a transporturilor de mărfuri și de persoane pe magistralele de oțel. In semn de prețuire muncii de înaltă responsabiliatate pe care o desfășoară, lucrătorii din acest compartiment de bază al transporturilor beneficiază de importante sporuri ale retribuției, așa cum rezultă și din exemplele pe care le oferim în tabelul următor : — în lei — WM WWWyWWWW W WWWWtfWWWWtfWWWW^1 Retribuția Spor Total Retrib. Spor Total . tarifară vechime venituri tarif. vechime venituri MESERIA plnă la pînă la pîna la după după după 1. IV. a.c. 1. IV. a.c. 1. IV.a.c. 1.IV.a.c. 1. IV. a.c. 1. IV.a.c. Mecanic de locomotivă. els. 29 IN_______________________3670________440______4110 3850______693_______4543 Lăcătuș S.D.E. categorie specială_______________ ________3356_______336______3692 3539______531_______4070 Impiegat de mișcare, cls. 27 V________________________3350_______402______3752 3520______634______4154 Șef de manevră 10/11 2642 238 2880 2796 391 3187 Acar principal 6/II 2173 261 2434 2287 412 2699 (Continuare în pagina a II-a)