Zori Noi, iulie-septembrie 1986 (Anul 39, nr. 11431-11509)

1986-07-01 / nr. 11431

Proletar­ din toate Urile, v nd­-vS ț>­ț­p '■ , i' ori _ ____ W nei Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Inul XL Nr. 11431 | marți 1 iulie 1986 4 pa<?. 50 bani HP» w.TW # U­C­W • cpnk LÁ ­­7. RAI / TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe primul ministru al Republicii Turcia Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, luni după-amiază, pe Turgut Ozal, primul ministru al Re­publicii Turcia, care efectuea­ză o vizită oficială în țara noastră. La întrevedere a luat parte tovarășul Constantin­­escu, prim-ministru al Dăscă- Gu­vernului Republicii Socialiste România, în cadrul convorbirii a fost evidențiată evoluția relațiilor de prietenie și colaborare din­tre România și Turcia, care se dezvoltă continuu, în spiri­tul înțelegerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt de la București și An­kara. Au fost examinate re­zultatele înregistrate în di­versificarea schimburilor co­merciale și extinderea coope­rării economice, inclusiv pe terțe piețe, în construirea în comun a unor importante obi­ective economice, experiența pozitivă dobîndită cu acest prilej, precum și perspectiva largă a unor asemenea reali­zări pe viitor. S-a apreciat că există con­diții pentru intensificarea, în continuare, a colaborării ro­­mâno-turce pe plan politic, e­­conomic, tehnico - științific și în alte domenii de interes co­mun, pe baza principiilor in­dependenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, egalității de­pline în drepturi și avantaju­lui reciproc, în folosul ambe­lor țări și popoare, al cauzei păcii, securității, cooperării și înțelegerii în Balcani, în Eu­ropa și în lume. Au fost abordate, de ase­menea, unele aspecte ale vie­ții politice mondiale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a arătat că, în actualele con­diții, cînd situația internațio­nală continuă să fie deosebit de gravă, este necesar ca toa­te statele, indiferent de orîn­­duirea lor socială, să conlu­creze strîns și să acționeze hotărît pentru a se pune capăt evoluției periculoase a eve­nimentelor spre confruntare și război, pentru afirmarea poli­ticii de destindere, înțelegere și colaborare între națiuni. S-a (Continuare în pagina a IV-a) . Colectivul întreprinderii dumneavoastră de plan aferente a atins cotele semestrului I, la producția marfă, în ziua de 24 iunie. Acest succes este, desigur, rezultatul concret al amplei mobi­lizări pentru îndeplinirea și depășirea sar­cinilor de pro­ducție și a an­gajamentelor a­­sumate în în­trecerea listă pe soc ia­acest prim an al ce­lui de-al 8-lea cincinal. Care sunt sporurile înregistrate la principalii in­dicatori ? — Ultimul an al cincinalului trecut a însem­nat pentru noi o perioadă de importante a­ ______________ cumulări canti­tative și calitative. Extinderea producției în noi spații, orga­nizarea unor fluxuri și pro­movarea unor tehnologii au conferit un puternic caracter industrial activității ce o des­fășurăm. Era normal ca re­zultatele unor asemenea pre­ocupări să se regăsească în rezultate pozitive. Bilanțul se­mestrului I din 1986 este edifi­cator în această privință. Ast­fel, prevederile perioadei la producția marfă au fost depă­șite cu 4,5 la sută, la produc­ția netă cu 3,2 la sută, iar la productivitatea muncii — cu 5,4 la sută. Față de aceeași pe­rioadă a anului trecut, pro­ductivitatea muncii pe lucră­tor a înregistrat o creștere de peste 10 la sută. Totodată, în­treprinderea a obținut un bilanț pozitiv și la activitatea de export, la care sarcinile pe 6 luni au fost onorate cu o de­pășire de 10 la sută. Cele mai însemnate sporuri în expresie fizică se înscriem la piese de schimb turnate, plusul repre­­zentînd 43 la sută. — Dorim să vă referiți, în continuare, la măsurile tehni­ce și organizatorice privind prima etapă a programului __________ vizînd fionarea perfec­tizării și orga­mo­dernizarea pro­ceselor de pro­ducție, care, în chip logic, se evidențiază în realizările bune obținute pînă în prezent... — A fost re­considerată ac­tivitatea de ba­ză, aceea de re­parații capitale și reparații de agregate. Un număr mult mai mare de specialiști din­­ întreprindere este antrenat la realizarea măsurilor de redu­cere a costurilor și de crește­re a productivității muncii. Ca urmare a unor schimburi experiență ce au avut loc de unele unități din țară, preluat și implementat la Interviu realizat de GH. PARASCAN la ani noi (Continuare în pagina a IlI-a) A MODERNIZAREA PROCESELOR PRODUCTIVE A CRESTAM/ kmmref Econ­OMicß ACȚIUNE CU PROFUNDE IMPLICAȚII POZITIVE ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII — Interviu cu tovarășul ing. GHEORGHE TOMA, directorul întreprinderii de reparații auto din Suceava — jT’r-1/77 legs i crt srtcjnc ii Șeful de echipă Gavril Lostun are experiența multor șantiere de con­strucții. Are 49 de ani și de aproape 20 lucrea­ză ca dulgher, acum în cadrul E.G.C.L. Vatra Dornei. Primele șarpan­te la blocurile din­ loca­litate, la întreprinderea balneoclimaterică sunt e­­xecutate de el. Cu price­pere și pasiune, contri­buind, astfel, ca edifi­ciile și, în final, orașul să dobîndească o nouă înfățișare. De ce fruntaș al muncii ? — am între­bat: „Pentru hărnicia și seriozitatea de care dă dovadă, pentru dăruirea cu care își practică me­seria“. Acestor mente, oferite de arga­către tovarășul Petru Țăranu, secretarul comitetului orășenesc de partid, primarul orașului, i se pot adăuga și altele. Gavril Los­­tun își depășește lună de lună sarcinile de plan. Nu numai vara cînd există front larg de lucru, dar și iarna, cînd activi­tatea constructorilor este mult îngreunată. Echipa sa știe să și parcheteze, să execute cofraje, lucrări de tîmplărie. Cei 10 tineri pe care îi conduce i-au urmat exemplul, învățînd bine meserie, devenind constructori pricepuți. Ca și Gavril Lostun, despre care am auzit numai cuvinte frumoase. M. S. r —i­a • SPORT: Fotbal, divi­zia B : comentarii, rezul­tatele, clasamentul • Vești din comuna Ho­­rodniceni în pagina 2 LA SUCEAVA, ÎN AURA CELEI DE-A 65-A ANIVERSĂRI A A PARTIDULUI sărbâtorireaa­ilei ÎNVIITORULUI La Casa de cultură a Sin­dicatelor din municipiul Su­ceava a avut loc, ieri, festivi­tatea de marcare a „Zilei în­vățătorului“, care a reunit oa­menii școlii din municipiu, precum și alte cadre didacti­ce din toate zonele județului, evidențiate în acest an pentru merite deosebite în muncă. La manifestare au luat parte membri ai birourilor comitetelor județean și muni­cipal de partid și ai comite­telor executive ale consiliilor populare județean și munici­pal, reprezentanți ai Ministe­rului Educației și Invățămîn­­tului, ai organizațiilor de ma­să, de tineret și copii, alți in­vitați. După intonarea Imnului de stat și deschiderea festivității de către tovarășul Gheorghe Gafencu, inspectorul general al inspectoratului școlar jude­țean, care i-a relevat semni­ficațiile în contextul manifes­tărilor dedicate celei de-a 65-a aniversări a P.C.R., partici­panții au audiat mesajul de „Ziua învățătorului“ al Minis­terului Educației și Invățămîn­­tului, C.C. al U.T.C., C.N.O.P. și Uniunii sindicatelor din în­­vățămînt, știință, cultură, po­ligrafie, presă și edituri, prezentat de prof. univ. dr. Constantin Boiangiu, director general în M.E.I Au urmat momentele de Vie satisfacție prilejuite de decer­narea titlurilor de „Evidențiat“ unui număr de 65 de educatoare, învățători și profesori care s-au remarcat în acest an școlar printr-o muncă încununată de frumoase rezultate pe tărîm­ profesional și obștesc. Unor cadre didactice din municipiu care au obținut succese la activitatea desfășurată cu pio­nierii li s-a acordat „Diplo­ma de onoare“. De ase­menea, s-a dat citire și s-au înmînat scrisorile de mulțumi­re adresate cadrelor didactice ce se vor pensiona începînd cu data de 1 septembrie a.c. In numele numerosului de­tașament de dascăli din învă­­țămîntul sucevean de toate gradele, au luat cuvîntul tovarășii Maria Sredineac, 1 educatoare la Grădinița nr. din Suceava, prof. Eu­gen Pleșca, directorul liceu­lui pedagogic „Emil Bodnaraș“, și prof. univ. dr. ing. E­­manuel Diaconescu, decanul Institutului de subingineri, din Suceava, exprimînd conduce­rii de partid și de stat, în cu­vinte pline de căldură, adînca gratitudine a slujitorilor școlii (Continuare în pagina a IlI-a) trlcLM'/tri'l­ki La C.A.P. Vicovu de Sus Preocupări intense pentru a se asigura O BOGATA „CĂMARĂ“ FURAJERĂ Ferma zootehnică a C.A.P. Vi­covu de Sus numără, în prezent, 260 de taurine (pînă la sfîrși­­tul anului urmînd a se ajunge la 300 capete) și aproape 5 000 de ovine. In­să, animalele perioada de va­sint repartizate în­­ diferite tabere de pe raza comunei sau a unor localități mai îndepărtate, cum ar fi Iz­voarele Sucevei, Brodina, Putna, unde, după cum ni s-a spus, se găsește hrană din a­­bundență. Gospodarii, condu­cerea cooperativei agricole de producție de aici sunt acum pre­ocupați să asigure furajele ne­cesare pentru perioada de sta­­bulație a animalelor. Ce se întreprinde, concret, în aceas­tă direcție ? Iată o întreba­re pe care am adresat-o, re­cent, tovarășului Ilie Schipor, președintele unității: „Benefi­ciind de sprijinul cooperato­rilor, al lucrătorilor din fer­ma zootehnică, condusă cu competență de inginerul Dra­­goș Juravle, am izbutit în toți anii să intrăm în iarnă cu "că­mara" de furaje plină — ne spunea interlocutorul. De alt­fel, și la ora actuală mai a­­vem încă ann de anul trecut. Seceta din vară ne-a determi­nat să acționăm cu răspunde­re sporită pentru a valorifica la maximum toate resursele de asigurare a hranei necesa­re animalelor. Astfel, am cosit toate fînețele pe care le avem, punînd pe prepeleci, la uscat, circa 700 tone de fin. Numai din coasa întîi. Dispunem de 20 hectare de teren cultivate S. MIRCEA (Continuare în pagina a Il-a)

Next