Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)
1889-09-11 / nr. 321
ANUL IL— No. 321 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIECĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Buenresel la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Şăse luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu num&rul la kioşeul No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St-Michel; la kioşeul No. 19, Boulevard St -Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA ediţia anticia Să te feresc!, Române! de cuia străin în casă, administraţia : strada.Vou&. e. | Director politic: ALEX. V. BELDIMANU V. Alexandri. LUNI şi MARȚI 11-12 SEPTEMBRE 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINISTRAţiE ŞI LA „ADENIA MATAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.........p,30 b. linia ■ „HI.............i._l. Inserţiurule şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VECHI: 30 BANI REDACŢIA : Strada IVirita, e. ALEGERILE DIN FRANCIA Bucureşti 11 Septembre Singura soluţiie Cu cât se apropie sfârşitul vacanţelor parlamentare, cu atât se face mai multă vorbă de combinaţiuni politice în vederea sesiune! viitoare. Acum câteva săptămâni se răspândise zgomotul că urmează negocieri între guvern şi junimişti. Noi am exprimat de la început opiniunea că o apropiere între conservatorii de la putere şi grupul constituţional este cu neputinţă şi, în adevăr, zgomotul ce se răspândise s’a desminţit şi de o parte şi de alta. Astăzî nu mai rămâne nici o îndoială, cu ocaziunea venirei D lui Carp în Bucureşti a avut loc o întrunire a statului-major junimist şi s’a hotărât planul de campanie contra guvernului. Junimiştii vor adopta o atitudine mai moderată decât in sesiunea de vară; ei nu vor face obstrucţionism, ci vor aştepta un moment propice pentru a da mâna cu celelalte elemente ostile guvernului şi a -l răsturna. Cu toate acestea, răsboiul este deschis între ambele tabere conservatoare. Guvernul trebue dat să privească grupul constituţional ca pe adversarul său cel mai primejdios în actualul Parlament. Chiar dacă junimiştii nu vor putea combate Cabinetul Catargiu cu succes la începutul sesiune!, totuşi ei vor fi destul de tari spre a -i amărî viaţa şi a paraliza orice lucrare spornică până in ziua când se va prezenta un prilej priincios de răsturnare. Guvernul este clar pus în faţa următoarei alternative: sau va aştepta momentul în care junimiştii şi aliaţii lor se vor crede destul de tari spre a da asalt putere, sau va preveni lovitura, disolvând Parlamentul. In primul caz, adică, dacă guvernul va voi să facă o încercare de a merge cu Camera actuală, el este nevoit a întări majoritatea sa. In sesiunea trecută această majoritate se compunea din conservatori puri, din liberalî-conservatorî şi dintr’o parte de liberali independenţi. Fără aceşti din urmă, de sigur Cabinetul n’ar fi putut să se susţie In faţa atacurilor violente date de junimişti cari faceau cauză comună cu celelalte elemente ostile guvernului. Oricât de mic este grupul de liberali-independenţi porecliţi laterali cari au susţinut guvernul actual, nu se poate nega că de la dânsul a atârnat existenţa Cabinetului actual. Naşte întrebarea: liberalii-independenţi urma-vor şi în sesiunea viitoare cu atitudinea lor binevoitoare faţă cu guvernul? După închiderea sesiune! se credea că Cabinetul va fi complectat prin intrarea unora din membrii grupului lateral. Această complectare părea chiar firească, căci prin participarea unora din liberalii independenţi, toate grupurile majoritatei ar fi fost reprezintăte în minister şi astfel majoritatea s’ar fi cimentat. Dar complectarea Cabinetului nu s’a făcut; pozitiv nu ştim din care cauză, ea a fost amânată. Unii zic că D-nul Al. Lahovary şi Generalul Manu s’ar fi opus, alţii au atribuit amânarea refuzului din partea Regelui de a admite în Cabinet elemente liberale alături cu cele conservatoare. Ori cum ar fi, până astăzî liberalii independenţi cari au scăpat situaţia guvernului în sesiunea de astă-varâ, n’au fost răsplătiţi pentru concursul lor. Ei n'au cules, din partea coreligionarilor lor politici, decât mustrări aspre pentru ajutorul ce ’i-au dat Cabinetului Catargiu ; şi din partea conservatorilor, o nebăgare în seamă pe care cineva ar putea cu drept cuvînt s’o numească ingratitudine, dacă acest cuvînt ar exista in dicţionarul politic. Conservatorii sperau poate că, în cursul vacanţelor parlamentare, grupul junimist se va dezorganiza, că unele elemente din acest grup vor oscila către guvernul conservator. Şi atunci concursul liberalilor independenţi n’ar mai fi fost indispensabil. Dar, pe cât se vede, aceste prevederi nu s’au împlinit; junimiştii se ţin dîrji ca şi mai înainte; tabăra guvernamentală n’a sporit, sau, dacă a sporit, sporul este atât de neînsemnat în cât el nu schimbă nimic în proporţiunea grupurilor din Parlament. La redeschiderea Camenilor, situaţiunea va fi aproape aceiaşi ca astă-vară, adică, foarte grea pentru guvern. El nu poate să se prezinte în faţa corpurilor legiuitoare cu o majoritate nesigură de câteva voturi, mai ales, că nu va mai putea conta pe sprijinul dezinteresat al unora din liberalii independenţi. Va trebui dar să caute a stabili o înţelegere cu liberalii independenţi pe baza unui program comun. Dacă se va proceda cu bună credinţă din ambele părţi, această înţelegere este cu putinţă şi dînsa este singurul mijloc de a reintra pe calea normală şi constituţională. Un Cabinet compus pe o asemenea bază ar putea merge chiar cu Camera actuală până la votarea budgetului şi în urmă, ar face un nou apel la Ţară. Nişte alegeri cari ar fi prezidate de un guvern compus din conservatori şi liberali independenţi ar înfăţişa toate garanţiile de libertate. Ţara ar resufla şi colectivităţile palatiste ar dispare pentru a face loc partidelor neatârnate. Numai un guvern ce ar eşi din asemenea alegeri, fie el liberal sau conservator, ar reprezenta adevărata expresiune a voinţei Ţarei şi ar avea autoritatea morală neapărat trebuincioasă unui guvern stătător. Dunăreanul. VIENA, 9 Septembre.—Cornițele Kalnoky a sosit în Capitală. NEW-YORK 9 Septembre.— Canoniera englezească Lily s’a scufundat aproape de Artur. S’au înecat șapte oameni, s’au perdut o sumă considerabilă de bani şi de alte valori. POLA, 9 Septembre.— Corveta austriacă Fasana a plecat azi dimineaţă pentru a întreprinde o călătorie în jurul lumei. ROMA, 9 Septembre.— Marele duce de Sax Weimar-Eisenach a sosit aci, venind de la Milan. BELGRAD, 10 Septembre — După nişte ştiri private podul drumului de fer de la Nis la Pirot ar fi fost luat de ape-Amănuntele lipsesc în această privință. MADRID, 10 Septembre.— Sultanul Marocului a respins notei spaniole că barca prinsă aproape de Albucenas era bănuită că transporta contrabandă de resbel. Sultanul a cerut din nou rapoarte asupra acestei cestiuni. BERLIN, 10 Septembre.— împăratul şi împărăteasa au sosit după amiazi la Berlin. Suveranii au făcut o vizită împărate,sei Frederic şi s’au întors la Potsdam-ROMA, 10 Septembre.—Buletinul fiinanciar internaţional neagă că sporiri s’ar fi introdus în diferitele bugete, şi prin urmare că ar fi o neînţelegere între ministrul de finance şi colegii săi în privinţa unei rectificări a bugetului. TELEGRAME MADRID, 9 Septembre.Respunzând reclamațiunilor Spaniei, ministrul afacerilor străine al Marocului a declarat că culpabilii vor fi pedepsiți. PARIS, 9 Septembre.— D. Carnot a primit în timpul dimineței pe ambasadorii marocani. Alegerile din Franţa (Depeşi particulare ale „Adevărului“) PARIS, 11 (23) Sept. 12 ore 5 m.noaptea In Paris sunt cunoscute rezultatele numai de la treisprezece arondismente ; balotagele bulangiştilor urmează foarte de aproape. Lecroy şi Floquet au cele mai multe voturi în al 11 lea arondisment. In departamentul „Cote du Nord“ s’au ales cinci reacţionari. Pierre le grand, Thevenet, Baudeau si Rouvier au fost aleşi. D. Laiou, directorul ziarului „La France are multe şanse d'a fi ales la Dunquirque. In al 18-lea arondisment din Paris, genralul Boulanger a avut 7999 voturi, buletine au fost anulate . Primarul n’a vrut să proclame nici alegerea nici rezultatul ei. PARIS, 1’/21 Septembrie 3 ore dimineaţa. Pe cât se poate aprecia se așteaptă ca rezultatul general al alegerilor să fie în favoarea republianilor. Până în momentul în care s’a expediat depeşa, candidaţii republicani aveau cel mai mare număr de glasuri în cele mai multe arondismente din Paris. In provincie populaţiunea pare a fi mai favorabilă conservatorilor, dar, cu toate acestea, nu se crede ca opoziţiunea să câştige teren. Blangiştii nu vor isbuti decât în numar foarte mic. Cel puţin a patra parte din alegeri vor rămâne în balotagiu. (Depeşele Agenţiei Române) PARIS, 1123/ Sept. 4 40 dim. Se cunoaşte la această oră 392 rezultate care se descompun astfel: 158 republicani aleşi; 89 opozanţi; 145 balotagii dintre cari 30 numai în Paris. Singurii candidaţi aleşi la Paris sunt Domnii: Brisson, republican; D-nii Boulanger, Farcy, Laguerre şi St. Martin din opoziţie. Prefectura departamentului Senei contestă alegerea generalului Boulanger pe cuvântul anulărei unui număr mare de buletine. Intre republicanii aleși în departamente se află miniștrii Spuller, Thevenet, şi D nil Rouvier, Léon Say şi Flourens. Intre balotagii se semnalează numele: D nilor Constans, Raynal, Clemenceau,t și Floquet. D. Jules Ferry a căzut în Yosgi, iar D. Goblet în Somme. -----------------------------------------------MNHH--------------------------------------------- ISBANDA COMPROMISA Succesul opoziţiuneî la alegerile comunale din Bârlad în contra prefectului Petrescu ne bucură, căci nu e o isbandă politică, ci numai înfierarea unui funcţionar fără scrupul, care compromite degeaba guvernul. Nici înainte de aceste alegeri, nici acuma după ce rezultatul lor e cunoscut, noi n’am voit şi nu voim să le dăm un caracter politic. Cei mai folosiţi de faptul că socotim alegerile comunale ca nişte alegeri de simplă gospodărie, vor fi desigur liberalii independenţi. Iată pentru ce socotim noi că folosul şi meritul lor e mai mare când privim faptul ca ceva local. Când discuţia în presă asupra unire liberalilor era la aprgeul ei, când toţi oamenii cinstiţi doreau din inimă întărirea partidului liberal prin elemente cinstite, colectiviştii ţineau un limbagiu vrednic de milă şi de dispreţ. Departe de a se arăta concilianţi şi dispuşi a face concesiuni şi jertfe, ei se umflaseră în pene ca curcanii, declarând că ei nu lasă nimic, dar că primesc cu braţele deschise pe cei ce ar voi să li se închine. Fireşte că, în faţa unei asemenea atitudini, liberalii cinstiţi s’au retras mâhniţi până în adâncul inimei şi au renunţat la visul măreţ al reconstituirea unui partid puternic şi impunător. Prin urmare, chestiunea se putea socoti ca părăsită şi toţi liberalii cinstiţi trebuiau să se ferească de a mai vorbi de unire cu colectiviştii în scopuri politice, cu riscul de a se expune ridicolului. Din această cauză am fost şi suntem plecaţi a crede că unirea de la Bârlad e ceva cu totul neînsemnat, o simplă unire de persoane în contrar altor persoane, fără consideraţie de partid. Deoarece liberalii au reuşit la alegeri, ei merită să fie felicitaţi şi chiar D. Catargiu trebue să le fie recunoscător, căci au făcut un serviciu real, i au dat o dovadă pipăită că nu trebue să se slujească de prefecţi ca Petrescu, dacă vrea să capete simpatiile cetăţenilor. Dacă lucrurile s’ar fi mărginit la atâta, ar fi fost bine şi pentru guvern şi mai cu seamă pentru liberalii independenţi din Bârlad, căci victoria ar fi fost întreagă a lor şi nimeni n’ar fi putut să le-o tăgăduiască. Dar vorba ceea: „fereşte-me Doamne de prieteni...“ D-nii Nicorescu şi Pallade au obţinut prieteşugul prea mare al foilor colectiviste şi acest prieteşug le va strica toată isbânda. De unde până mai ieri liberaliiindependenţi erau trataţi de foile colectiviste ca nişte oameni pătimaşi, râî, îndărătnici şi pismătareţi, azî, din cauza prieteniei ce are pentru D-nii Nicorescu şi Paliade, Democraţia a început să ’i laude şi să ’i dea de exemple tuturor liberalilor din ţară, cari au combătut pe colectivişti. Aceste laude compromit isbânda D-lor Nicorescu şi Pallade şi o reduc cel puţin cu o jumătate din valoarea ei. Dacă vom mai adăoga că Voinţa Naţională caută să tragă toată spuza pe turta colectivistă, credem că D-nii Pallade şi Nicorescu se vor convinge de adevârul proverbului românesc : „Mai bine cu un voinic la pagubă decât cu un păcătos la câştig. * D. tru Iaşi D. P. P. Carp a trecat Sâmbătă la Ţibăneşti, după ce Vineri seara a avut o întâlnire cu micii sâi d’aci. D. Pogor şi Ianov au lipsit. ** * Avocatul Ghiulea a fost pus în libertate pe o cauţiune de 8.000 lei. * * * Suma totală adunată pentru incendiaţii dela Bivolari se ridică la suma de 11.986 lei, 65 bani. * * * Comisiunea de bacalaureat se compune din D-nii Andrei Vizanti, C. Climescu, I. Glăvănescu, M. Vlădescu, Gr. Erbiceanu, C. Costăchescu şi Dr. Sokor. * * * In ziua de 8 Septembrie fiind patronul şcoalei militare de aci, s’a oficiat un serviciu divin în faţa profesorilor şi ofiţerilor şcoalei. S-a servit un dejun elevilor. Muzica a cântat în tot timpul. Armatele Mate şi iustriace — împărţirea marilor comandamente ale armatei Italiene ce am dat-o zilele trecute trebue modificată, dupe ştiri mai recente, astfel: Întâia e comandată de Generalul Bertole-Viale iar ministru de resbel va fi Ricotte-Niagnomi. A doua de Generalul Pianeli cel mai bun dintre toţi generalii italieni şi va avea de obiectiv nu Rusia şi Galiţia ci Elveţia şi Franţa. Această armată este astfel aranjată ca să poată da ajutor trecând prin Trientin, Inspruck, Bregenz în marele ducat de Baden şi în cantonul elveţian Băle, ori prin Simplon asupra Lausanei sau Genevei şi Jurei franceze. A treia de Generalul Palavicini duşmanul radicalilor şi iridentiştilor, lucru ce a probat cu prisos la Aspromonte. Această armată va opera în centrul Italiei. A patra este pusă provizoriu sub ordinele Ducelui d’Aosta şi are de obiectiv Tunisul și coastele Franceze. Flota Italiană se*va întruni în timpul cel mai scurt posibil sub ordinele amiralului Acteon. In Austria s’a numit generalul Baron Koenig inspectorul general al infanteriei. Ducele Guilom de Wüktemburg va merge de la Lemberg la Graz și va fi înlocuit cu Prinţul de Wuidischgraetz din Cracovia. Generalul Krieghammer este numit la Cracovia, Generalul Comite Gruerine la Praga şi baronul Reinlaender la Przemysl. Toţi comandanţii de corpuri de armată vor primi de o dată titlul de comandanţi en chef.