Adevěrul, septembrie 1889 (Anul 2, nr. 313-336)

1889-09-11 / nr. 321

ANUL IL— No. 321 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 SI 15 ALE FIE­CĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Buenresel la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 30 lei, în streinetate 50 Şăse luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu num&rul la kioşeul No. 141, Bou­­levard de Capuennes;la kioşeul No. 117, Boulevard St-Michel; la kioş­­eul No. 19, Boulevard St -Germain MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA ediţia anticia Să te feresc!, Române! de cuia străin în casă, administraţia : strada.­­Vou&. e. | Director politic: ALEX. V. BELDIMANU V. Alexandri. LUNI şi MARȚI 11-12 SEPTEMBRE 1889 Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESCI SE PRIMESC LA ADMINIS­­TRAţiE ŞI LA „ADEN­IA MATAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.........p,30 b. linia ■ „HI.............i._­l. Inserţiurule şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VECHI: 30 BANI REDACŢIA : Strada IVirita, e. ALEGERILE DIN FRANCIA Bucureşti 11 Septembre Singura soluţii­e Cu cât se apropie sfârşitul va­canţelor parlamentare, cu atât se face mai multă vorbă de combi­­naţiuni politice în vederea sesiu­ne! viitoare. Acum câte­va săptă­mâni se răspândise zgomotul că urmează negocieri între guvern şi junimişti. Noi am exprimat de la început opiniunea că o apropiere între conservatorii de la putere şi grupul constituţional este cu ne­putinţă şi, în adevăr, zgomotul ce se răspândise s’a desminţit şi de o parte şi de alta. Astă­zî nu mai rămâne nici o îndoială, cu ocaziunea venirei D lui Carp în Bucureşti a avut loc o în­trunire a statului-major junimist şi s’a hotărât planul de campanie contra guvernului. Junimiştii vor adopta o atitu­dine mai moderată de­cât in se­siunea de vară; ei nu vor face obstrucţionism, ci vor aştepta un moment propice pentru a da mâna cu cele­l­alte elemente ostile gu­vernului şi a -l răsturna. Cu toate acestea, răsboiul este deschis între ambele tabere conservatoare. Gu­vernul trebue dat să privească grupul constituţional ca pe adver­sarul său cel mai primejdios în actualul Parlament. Chiar dacă junimiştii nu vor pu­tea combate Cabinetul Catargiu cu succes la începutul sesiune!, totuşi ei vor fi destul de tari spre a -i amărî viaţa şi a paraliza ori­ce lucrare spornică până in ziua când se va prezenta un prilej priincios de răsturnare. Guvernul este clar pus în faţa următoarei alternative: sau va aştepta momentul în care junimiş­tii şi aliaţii lor se vor crede des­tul de tari spre a da asalt pute­re­, sau va preveni lovitura, disol­­vând Parlamentul. In primul caz, adică, dacă gu­vernul va voi să facă o încercare de a merge cu Camera actuală, el este nevoit a întări majoritatea sa. In sesiunea trecută această ma­joritate se compunea din conser­vatori puri, din liberalî-conserva­­torî şi dintr’o parte de liberali in­dependenţi. Fără aceşti din urmă, de sigur Cabinetul n’ar fi putut să se susţie In faţa atacurilor vio­lente date de junimişti cari faceau cauză comună cu cele­l­alte ele­mente ostile guvernului. Ori­cât de mic este grupul de liberali-independenţi porecliţi late­rali cari au susţinut guvernul ac­tual, nu se poate nega că de la dânsul a atârnat existenţa Cabine­tului actual. Naşte întrebarea: liberalii-inde­­pendenţi urma-vor şi în sesiunea viitoare cu atitudinea lor bine­voi­toare faţă cu guvernul? După închiderea sesiune! se cre­dea că Cabinetul va fi complectat prin intrarea unora din membrii grupului lateral. Această complec­­tare părea chiar firească, căci prin participarea unora din liberalii­ in­­dependenţi, toate grupurile majo­­ritatei ar fi fost reprezintă­te în minister şi ast­fel majoritatea s’ar fi cimentat. Dar complectarea Ca­binetului nu s’a făcut; pozitiv nu ştim din care cauză, ea a fost a­­mânată. Unii zic că D-nul Al. La­­hovary şi Generalul Manu s’ar fi opus, alţii au atribuit amânarea refuzului din partea Regelui de a admite în Cabinet elemente libe­rale alături cu cele conservatoare. Ori cum ar fi, până astă­zî li­­beralii­ independenţi cari au scăpat situaţia guvernului în sesiunea de astă-varâ, n’au fost răsplătiţi pen­tru concursul lor. Ei n'au cules, din partea coreligionarilor lor po­litici, de­cât mustrări aspre pen­tru ajutorul ce ’i-au dat Cabine­tului Catargiu ; şi din partea con­servatorilor, o nebăgare în seamă pe care cine­va ar putea cu drept cuvînt s’o numească ingratitudine, dacă acest cuvînt ar exista in dic­ţionarul politic. Conservatorii sperau poate că, în cursul vacanţelor parlamentare, grupul junimist se va dezorga­niza, că unele elemente din acest grup vor oscila către guvernul conservator. Şi atunci concursul liberalilor­ independenţi n’ar mai fi fost indispensabil. Dar, pe cât se vede, aceste prevederi nu s’au împlinit; junimiştii se ţin dîrji ca şi mai înainte; tabăra guverna­mentală n’a sporit, sau, dacă a sporit, sporul este atât de neîn­semnat în cât el nu schimbă ni­mic în proporţiunea grupurilor din Parlament. La redeschiderea Camenilor, si­­tuaţiunea va fi aproape aceiaşi ca astă-vară, adică, foarte grea pen­tru guvern. El nu poate să se prezinte în faţa corpurilor legiui­toare cu o majoritate nesigură de câte­va voturi, mai ales, că nu va mai putea conta pe sprijinul dezinteresat al unora din liberalii independenţi. Va trebui dar să caute a stabili o înţelegere cu li­beralii independenţi pe baza unui program comun. Dacă se va pro­ceda cu bună credinţă din ambele părţi, această înţelegere este cu putinţă şi dînsa este singurul mij­loc de a reintra pe calea normală şi constituţională. Un Cabinet compus pe o ase­menea bază ar putea merge chiar cu Camera actuală până la vota­rea budgetului şi în urmă, ar face un nou apel la Ţară. Nişte alegeri cari ar fi prezi­date de un guvern compus din conservatori şi liberali­ independenţi ar înfăţişa toate garanţiile de li­bertate. Ţara ar resufla şi colec­tivităţile palatiste ar dispare pen­tru a face loc partidelor neatâr­nate. Numai un guvern ce ar eşi din asemenea alegeri, fie el libe­ral sau conservator, ar reprezenta adevărata expresiune a voinţei Ţa­­rei şi ar avea autoritatea morală neapărat trebuincioasă unui gu­vern stătător. Dunăreanul. VIENA, 9 Septembre.—Cornițele Kal­­noky a sosit în Capitală. NEW-YORK 9 Septembre.— Cano­­niera englezească Lily s’a scufundat a­­proape de Artur. S’au înecat șapte oa­meni, s’au perdut o sumă considerabilă de bani şi de alte valori. POLA, 9 Septembre.— Corveta aus­triacă Fasana a plecat azi dimineaţă pen­tru a întreprinde o călătorie în jurul lumei. ROMA, 9 Septembre.— Marele duce de Sax Weimar-Eisenach a sosit aci, ve­nind de la Milan. BELGRAD, 10 Septembre — După nişte ştiri private podul drumului de fer de la Nis la Pirot ar fi fost luat de ape-Amănuntele lipsesc în această privință. MADRID, 10 Septembre.— Sultanul Marocului a respins notei spaniole că barca prinsă aproape de Alb­ucenas era bănuită că transporta contrabandă de resbel. Sultanul a cerut din nou rapoarte asupra acestei cestiuni. BERLIN, 10 Septembre.— împăratul şi împărăteasa au sosit după amiazi la Berlin. Suveranii au făcut o vizită împărate,­sei Frederic şi s’au întors la Potsdam-ROMA, 10 Septembre.—Buletinul fii­nanciar internaţional neagă că sporiri s’ar fi introdus în diferitele bugete, şi prin urmare că ar fi o neînţelegere în­tre ministrul de finance şi colegii săi în privinţa unei rectificări a bugetului. TELE­GRAME MADRID, 9 Septembre.­Respunzând reclamațiunilor Spaniei, ministrul aface­rilor străine al Marocului a declarat că culpabilii vor fi pedepsiți. PARIS, 9 Septembre.— D. Carnot a primit în timpul dimineței pe ambasa­dorii marocani. Alegerile din Franţa (Depeşi particulare ale „Adevărului“) PARIS, 11 (23) Sept. 12 ore 5 m.noaptea In Paris sunt cunoscute rezultatele numai de la trei­spre­zece arondismen­te ; balotagele bulangiştilor urmează foarte de aproape. Lecroy şi Floquet au cele mai multe voturi în al 11 lea arondisment. In departamentul „Cote du Nord“ s’au ales cinci reacţionari. Pierre le grand, Thevenet, Baudeau si Rouvier au fost aleşi. D. Lai­ou, directorul ziarului „La France are multe şanse d'a fi ales la Dunquirque. In al 18-lea arondisment din Paris, gen­ralul Boulanger a avut 7999 vo­turi­, buletin­­e au fost anulate . Pri­marul n’a vrut să proclame nici alege­rea nici rezultatul ei. PARIS, 1’/21 Septembrie 3 ore dimineaţa. Pe cât se poate aprecia se așteaptă ca rezultatul general al alegerilor să fie în favoarea republi­anilor. Până în mo­mentul în care s’a expediat depeşa, can­didaţii republicani aveau cel mai mare număr de glasuri în cele mai multe a­­rondismente din Paris. In provincie po­­pulaţiunea pare a fi mai favorabilă conservatorilor, dar, cu toate acestea, nu se crede ca opoziţiunea să câştige teren. B­langiştii nu vor isbuti de­cât în nu­­mar foarte mic. Cel puţin a patra parte din alegeri vor rămâne în balotagiu. (Depeşele Agenţiei Române) PARIS, 11­­23/ Sept. 4 40 dim. Se cunoaşte la această oră 392 re­zultate care se descompun ast­fel: 158 republicani aleşi; 89 opozanţi; 145 balotagii dintre cari 30 numai în Paris. Singurii candidaţi aleşi la Paris sunt Domnii: Brisson, republican; D-nii Boulanger, Farcy, Laguerre şi St. Martin din opoziţie. Prefectura departamentului Senei con­testă alegerea generalului Boulanger pe cuvântul anulărei unui număr mare de buletine. Intre republicanii aleși în departa­mente se află miniștrii Spuller, Theve­­net, şi D nil Rouvier, Léon Say şi Flou­­rens. Intre balotagii se semnalează numele: D nilor Constans, Raynal, Clemenceau,­t și Floquet.­­ D. Jules Ferry a căzut în Yosgi, iar D. Goblet în Somme. -----------------------------------------------MNHH---------------------------------------------­ ISBANDA COMPROMISA Succesul opoziţiuneî la alegerile comunale din Bârlad în contra prefectului Petrescu ne bucură, căci nu e o isbandă politică, ci numai înfierarea unui funcţionar fără scrupul, care compromite de­geaba guvernul. Nici înainte de aceste alegeri, nici acuma după ce rezultatul lor e cunoscut, noi n’am voit şi nu voim să le dăm un caracter po­litic. Cei mai folosiţi de faptul că socotim alegerile comunale ca nişte alegeri de simplă gospodărie, vor fi de­sigur liberalii­ independenţi. Iată pentru ce socotim noi că folosul şi meritul lor e mai mare când privim faptul ca ceva local. Când discuţia în presă asupra unire­ liberalilor era la apr­geul ei, când toţi oamenii cinstiţi do­­reau din inimă întărirea partidu­lui liberal prin elemente cinstite, co­lectiviştii ţineau­ un limbagiu vred­nic de milă şi de dispreţ. Departe de a se arăta concilianţi şi dispuşi a face concesiuni şi jertfe, ei se umflaseră în pene ca curcanii, declarând că ei nu lasă nimic, dar că primesc cu braţele deschise pe cei ce ar voi să li se închine. Fireşte că, în faţa unei aseme­nea atitudini, liberalii cinstiţi s’au retras mâhniţi până în adâncul inimei şi au renunţat la visul mă­reţ al reconstituirea unui partid puternic şi impunător. Prin urmare, chestiunea se pu­tea socoti ca părăsită şi toţi libe­ralii cinstiţi trebuiau să se ferească de a mai vorbi de unire cu co­lectiviştii în scopuri politice, cu ris­cul de a se expune ridicolului. Din această cauză am fost şi suntem plecaţi a crede că unirea de la Bârlad e ceva cu totul ne­însemnat, o simplă unire de per­soane în contrar altor persoane, fără consideraţie de partid. De­oare­ce liberalii au reuşit la alegeri, ei merită să fie felici­taţi şi chiar D. Catargiu trebue să le fie recunoscător, căci­­ au făcut un serviciu real, i au dat o dovadă pipăită că nu trebue să se slujească de prefecţi ca Pe­trescu, dacă vrea să capete sim­patiile cetăţenilor. Dacă lucrurile s’ar fi mărginit la atâta, ar fi fost bine şi pentru guvern şi mai cu seamă pentru liberalii­ independenţi din Bârlad, căci victoria ar fi fost întreagă a lor şi nimeni n’ar fi putut să le-o tăgăduiască. Dar vorba ceea: „fereşte-me Doamne de prieteni...“ D-nii Nicorescu şi Pallade au obţinut prieteşugul prea mare al foilor colectiviste şi acest priete­şug le va strica toată isbânda. De unde până mai ieri liberalii­­independenţi erau trataţi de foile colectiviste ca nişte oameni păti­maşi, râî, îndărătnici şi pismăta­­reţi, azî, din cauza prieteniei ce are pentru D-nii Nicorescu şi Pal­iade, Democraţia a început să ’i laude şi să ’i dea de exemple tu­turor liberalilor din ţară, cari au combătut pe colectivişti. Aceste laude compromit isbânda D-lor Nicorescu şi Pallade şi o reduc cel puţin cu o jumătate din valoarea ei. Dacă vom mai adăoga că Voinţa Naţională caută să tragă toată spu­za pe turta colectivistă, credem că D-nii Pallade şi Nicorescu se vor convinge de adevârul prover­bului românesc : „Mai bine cu un voinic la pa­gubă de­cât cu un păcătos la câştig. * D. tru Iaşi D. P. P. Carp a trecat Sâmbătă la Ţibăneşti, după ce Vineri seara a avut o întâlnire cu­­ micii sâi d’aci. D. Pogor şi Ianov au lipsit. ** * Avocatul Ghiulea a fost pus în li­bertate pe o cauţiune de 8.000 lei. * * * Suma totală adunată pentru incendiaţii de­­la Bivolari se ridică la suma de 11.986 lei, 65 bani. * * * Comisiunea de bacalaureat se com­pune din D-nii Andrei Vizanti, C. Cli­­mescu, I. Glăvănescu, M. Vlădescu, Gr. Erbiceanu, C. Costăchescu şi Dr. Sokor. * * * In ziua de 8 Septembrie fiind patro­nul şcoalei militare de aci, s’a oficiat un serviciu divin în faţa profesorilor şi ofiţerilor şcoalei. S-a servit un dejun ele­vilor. Muzica a cântat în tot timpul. Armatele Mate şi iustriace — împărţirea marilor coman­damente ale armatei Italiene ce am dat-o zilele trecute trebue mo­dificată, dupe ştiri mai recente, ast­fel: Întâia e comandată de Genera­lul Bertole-Viale iar ministru de resbel va fi Ricotte-Niagnomi. A doua de Generalul Pianeli cel mai bun dintre toţi generalii ita­lieni şi va avea de obiectiv nu Rusia şi Galiţia ci Elveţia şi Franţa. Această armată este ast­fel aran­jată ca să poată da ajutor trecând prin Trientin, Inspruck, Bregenz în marele ducat de Baden şi în cantonul elveţian Băle, ori prin Simplon asupra Lausanei sau Ge­nevei şi Jurei franceze. A treia de Generalul Palavicini duşmanul radicalilor şi iridentişti­­lor, lucru ce a probat cu prisos la Aspromonte. Această armată va opera în centrul Italiei. A patra este pusă provizoriu sub ordinele Ducelui d’Aosta şi are de obiectiv Tunisul și coastele Franceze. Flota Italiană se­*va întruni în timpul cel mai scurt posibil sub ordinele amiralului Acteon.­­ In Austria s’a numit gene­ralul Baron Koenig inspectorul ge­neral al infanteriei. Ducele Guilom de Wük­temburg va merge de la Lemberg la Graz și va fi înlocuit cu Prinţul de Wuidischgraetz din Cracovia. Generalul Krieghammer este nu­mit la Cracovia, Generalul Comite Gruerine la Praga şi baronul Rein­­laender la Przemysl. Toţi comandanţii de corpuri de armată vor primi de o dată titlul de comandanţi en chef.

Next