Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)
1889-11-08 / nr. 368
ANUL n.—No. 868 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE IXCEP IA 1 SI 16 ALE FIK-CjRKI Í.VYI SI SE P1ATESC TOT-BEAENA IXAIXTE In Buenresci la casa Administrației Din Judeţe și Streinetate prin mandate poştale. Un an în țară 30 lei, în streinetate 50 ~ 'se luni „ 15 „ - „ Sai Tr« lreî luni8 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No 141, Boulevard de Capucines;la kioşeul No. 117, Boulevard St-Michel; la kioşcul No. 19, Boulevard St.-Germain laASDSCRISELS NU SE ÎNAPOIA EA Numărul 10 Bani ANUNCIURILE BIX BCCIKESCI SE PRIMESC EA ADMKrOSI KATIK SI EA „AGEXTIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anuneiurî, pag. IV.............0,30 b. linia , n Hr..........1, 1. „ Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele eî. Din Streinetate, anuneiurile se primesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. UN NUMĂR VECHI: 30 BANI. ADMLNISTRATIA: strada Nouă, e. | Director politic : ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada Nouă, e. EDIȚIA ALTEIA Să te feresti, Române! de cine strein în casă. V. Alexandri. MERCURI 8 NOEMBRE 1889 W CLOWN ÎNCORONAT în sn Iași -C3M vM ^99-MINISTERUL-RUGINA Camera UN PAS ÎNAINTE - pQAhi^93 -Temenelele între nemţi DIN OOTENTȚA Cutia cu scrisori REPTILELE d-lui LAHOVARY DRAGOSTEADIN URMA București 7 Noembre Un clown Încoronat Opiniunea noastră în privința guvernului actual este cunoscută. Din prima zi noi l’am privit ca un guvern personal al Palatului. Dar, pentru ca opinia publică în Ţară să’l poată aprecia la dreapta sa valoare, este bine ca dânsa să fie lămurită atât în privinţa evenimentelor ce au precedat criza prin care am trecut, cât şi în privinţa intrigilor cari au produs-o ! Este de obştie cunoscut că astă primăvară, Regele a împiedecat formarea unui Cabinet al opoziţiuneî unite, singurul care ar fi putut face alegeri libere şi readuce prin aceasta o situaţiune normală, în afară de înrîurirea Palatului. Atunci Lascar Catargiu, împins fiind de acei cari 11 Inconjurati, a avut slăbiciunea de a primi puterea cu un Cabinet aşa zis omogen liberal-conservator In care Palatul introdusese pe douî din agenții săi. Dar Lascar Catargiu a primit puterea în urma promisiune! solemne a Regelui că ’i va acorda disolvarea Camerei la toamnă, dacă va putea trece sesiunea de vară. Condiţiunile Regelui au fost : votarea creditului fortificaţionilor şi continuarea politicei externe poruncită de la Berlin. Lascar Catargiu a comis greşala de a consimţi la acest tîrg, jertfind astfel o mare parte din popularitatea sa în interesul rău înţeles şi momentan al partidului conservator. Junimiştii, cari urmau a avea legături tainice cu Palatul, ştiau că astă vară Lascar Catargiu nu putea dizolva Camera şi de aceea ei au întreprins lupta înverşunată şi obstrucţionismul din sesiunea trecută. Dar răbdarea lui Lascar Catargiu a zădărnicit sforţările lor şi sesiunea s-a închis prin votarea budgetului. Neisbutind în lupta dreaptă, junimiştii au apucat iarăşi calea lor obişnuită : aceea a intrigilor palatiste. Agenţii lor şi ai Palatului în Cabinet erau D-nii AL Lahovary şi G. Manu. Printr'înşii au săpat toată vara poziţiunea lui Lascar Catargiu, slăbind şi dezmonetizând guvernul său şi încercându-se a băga zîzanie între dînsul şi D. Vernescu. Acţiunea lor a fost îndoită: eî lucrau în întru şi în afară. In intru au făcut tot ce au putut pentru a depărta pe liberalii disidenţi de Lascar Catargiu. In acest scop au provocat incidentul cu casa proprietăţei din Bârlad, care a fost opera prefectului Petrescu, omul lui Lahovary. Tot astfel neorînduelile petrecute cu ocaziunea alegerilor judeţene la Ploieşti au fost opera prefectului junimist susţinut de D. George Gr. Cantacuzino. In afară palatiştii lucrau prin presă şi prin oficina lor nemţească din Bucureşti. In urmă Regele a pregătit terimul în calomnia Sa de astă-vară. In fine a plecat şi Domnul Al. Lahovary, înainte de plecarea sa el a fost la Domnul Lascar Catargiu, care i-a zis: „D-ta mergi în streinatate şi, în calitatea D-tale de ministru de externe, vei convorbi negreşit cu unii din bărbaţii dirigenţi; fereşte-te, te rog, de a lua angajamente caii n’ar fi conform cu declaraţiunile noastre din Parlament, căci altfel voi fi silit a te desminţi“. Din ziua aceea Lascar Catargiu era condemnat la Palat. Regele se temea: 1. Ca cestiunea fortificărilor să fie iarăşi pusă pe tapet; 2. Că nu va putea să revie din nou cu convenţiunea consulară cu Germania; 3. Că vor începe negocieri serioase pentru încetarea răsboiului vamal cu Austro-Ungaria, ceea ce nu convinea Germaniei. In toate aceste cestiuni Regele nu era sigur de Lascar Catargiu; el trebuia dat să cază. Dar esecutarea planului fu amânată până după călătoria Regelui la Iași. Carol I avea încă nevoie de Lascar Catargiu pentru a prezenta pe Nepotul Săui Ieşenilor. îndată după întoarcerea Regelui de la Iaşi, intriga începu. D-l Carp primi asigurarea că disolvarea nu va fi acordată lui Lascar Catargiu ; el o zicea făţiş la toată lumea, făcând chiar prinsoare că într’o lună Catargiu va cădea şi că el, Carp, va disolva Camera. Lascar Catargiu având cunoştinţă de cursa ce i se pregătea, o preîntîmpină punând cestiunea disolvărei şi provocând criza. Se cunosc fazele prin cari a trecut această criză. Se ştie că, în întrunirea miniştrilor la Generalul Ploiescu, toţi membri Cabinetului au început prin a fi de acord în privinţa disolvării. A doua zi primul-ministru pe baza deriziunei unanime a consiliului de miniştri, merse la Sinaia spre a cere Regelui decretul de disolvare. Regele o încurcă şi răspunse că Marţi va veni în Bucureşti şi că atunci se va lua o hotărire definitivă. Dar, a doua zi chiar, îl primi pe D nil Th. Rosetti şi Maiorescu, cu cari planul de bătaie contra lui Lascar Catargiu fu alcătuit. Marţea trecută Regele sosi în Bucureşti şi, a doua zi, în consiliul de miniştri, D-nil Al. Lahovary şi G. Manu îşi schimbară deodată părerea, pronunţându-se contra disolvărei. Urmară încă câteva negocieri şi Vineri Domnul Păunescu declară şi el că „pare că ar înclina spre opiniunea Dhior Manu şi Al. Lahovary.“ Majoritatea consiliului, adică patru miniştri cu preşedintele consiliului în cap, erau dar pentru disolvare şi trei contra. Cu toate acestea, Regele se pronunţă pentru opiniunea minorităţei şi atunci Lascar Catargiu îşi dădu demisiunea motivată. In orice Ţară constituţională, chiar la noi până astăzi,, Capul Statului consultă în asemenea cazuri pe prezidenţii Corpurilor legiuitoare şi pe alte personalităţi politice. De astă dată, Carol I s’a crezut în drept d’a trece peste aceste formalităţi constituţionale. Fără a consulta pe nimeni, stante pecie, El a însărcinat pe Generalul Manu cu formarea noului cabinet. In câteva ore ministerul era gata, pare că ar fi fost scos din cutie. Palatul avea Cabinetul său. Nu mai încape Îndoială că lucrurile erau ticluite mai dinainte. Acesta este istoricul exact al ultimei crize. Desndem pe oricine să ne desmintă. * Pe aceste premise necurate s’a format Cabinetul de camarilă care ne guvernează astăzî. El reprezintă cea din urmă fază a guvernului personal; el este un pronunciamento de anticameră. Asemene procedimente pot fi scuzabile pentru un ambiţios vulgar ahtiat de putere, dar, când sunt întrebuinţate de un om care trebue să fie cea mai înaltă expresiune a Statului şi reprezentantul principiului monarchic, de un om care pretinde a fi întemeetorul unei Dinastii, ele întipăresc acestei Dinastii sigiliul vremelniciei şi coboară pe Suveran la rolul înjositor al unui clovn încoronat Dună ráállni. Si se facă lumini Rugăm pe D. General Gheorghe Manu, actualul Prim-Consilier al Tronului, să binevoiască a publica în „Monitorul Oficial“ demisiunea Domnului Lascar Catargi. O Rugăminte „Lndépendance Roumaine“ în articolul său de fond, apărut astăzî, afirmă că patru miniştri au fost contra disoluţiuni imediate a Camerei, şi că prin urmare Regele s’a unit cu majoritatea Consiliului. Rog şi la nevoe somez pe Domnul Gheorghe Em. Lahovary să publice numele acelor patru miniștri care au format acea majoritate. Dacă în numărul cel mai apropiat al ziarului Domniei-sale nu mi se va îndeplini rugămintea, îmi rezerv dreptul de a califica, precum merită, această procedare. A. V. B. ----------------------------rfesm*--------------------------— TELEGRAME BUDAPESTA, 6 Noerobrie. — Discuțiunea bugetului a început la Camera deputaţilor. Extrema stângă a presintat o moţiune care cere respingerea bugetului. camera. Iată cum se vor împărţi aproximativ grupurile politice în sesiunea aceasta: Guvernamentali Adamescu, Enescu, Burcă, Negulici, Ţăpârdea, Poenaru Bordea, Vrabie, Pleşea, Alexandrescu D., Andreescu Grig., Doctor Atanasescu, Boldescu Roşiori, Bădulescu, Berevoescu, Buicliu, Cămărășescu, Caracostea, Cantacuzino G. Gr., Carp. Cincu L, Crisenghi Gr., Cristodo- ^ rescu, Brănișteanu, Marca C., Danaricu, Deleanu C., Climescu M., Dimitriu, Demetriade, Dimitropol, Drăghici, Duca C., Filipescu N., Gabunea G., Ghitză G., Georgescu N., Ghica Comăineşti Dimitrie, Goilav, Ion Nicolae, Ionescu Eugeniu, Lahovari A., Lahovari G. Em., Lahovari Emil, Lahovari Ion, Menelas Ghermani, Mavrocordat Emil, Laurian , Livezeanu , Macridescu Doctor, Maiorescu, Marăscu M., Marghiloman A., Marghiloman I., Marghiloman Mihail, Manu George, Mateescu, Miclescu C., Miclescu G. I., Nanoescu, Negrea, Negrutzi, Nica T., Nichiforescu, Peucescu Gr., Peiu, Popescu Dimitrie, Rădulescu S., Răileanu A., Robescu I. ,Robescu G., RosettoMax), Săulescu Nae, Săveanu Ch. N., Stroici G., Știrbei A., Sava Somonescu, Văsescu Ilie, Triandafil Gr., Vidraşcu D., Volenti N., Voinov D., Pogor V., Bina, Simu, Bobeica, Sordoni. Liberali de toate nuanţele Arion C., Aslan Ceaur N, Blaremberg N., Bibescu N., Brătianu D., Cernătescu P., Datculescu, Dobrescu C. C., Dobrescu Argeş, Pătu Iacob, Ghitescu C., Grigorescu C. T., lonescu Nicolae, lonescu Tache, Cogălniceanu Mih., Lecca Caton, Lecca loan, Măcărescu, Micescu, Negoescu Christu, Oroveanu, Palade, Pătărlăgeanu, Săulescu M., Safia, Gh.Sturza D., Suboti Ch, Sache Ștefânescu, Toni, Urseanu Valerian, Cozadini Gr., Nicorescu N., G. Panu, Nădejde I., Protopopescu Tache, Anastasiu Tache, Radu Stanian, Ion Brătianu. Conservatori Lascar Catargiu, C. Olănescu, I. Grădişteanu, G. Roznovanu, G. Apostoleanu, Iancovescu, Nucşoreanu, M. Balş, V. Macri, Virgilul Poenaru, C. Ressu, M. Pacu, Vlădoianu, G. Iamandi, C. Cezianu, T. Calimaki, Eug. Ginea Comăneşti, I. M. K. Iepureanu, Argintoianu, L. Bogdan, L. Bogdan, C. Gogălniceanu, Pleşoianu, Lazar Niculescu, Pavel Brătăşanu, August Pesiacov, Th. Silion. Liberali-conservatori Dimitrescu Severeanu, Balanciu, A. Enacovici, Pocşăneanu, Gavrilescu, Ionescu Marcus, Mavrodineanu, Popovici, Răceanu, Săndulescu Nănoveanu, I. Stănescu, Ștefânescu, Vericeanu A., Vericeanu C., Vernescu G., Vernescu C., Isvoranu I., Protopopescu Pache, Teodorescu Gh. Dem , Constantinescu Grigorie, Burghelea Gh., Buzdugan Theodor. Prin urmare vom avea : 87 guvernamentali. 88 opoziționişti. Chiar dacă guvernul ar putea atrage câteva voturi, zilele sale sunt numărate. Cine crede altfel si ne des-filință. Argus. ----------------------------------------------- Reptilele d-lui Lahovary VIENA, 6 Noembre.—Politische Correspondenz publică o scrisoare din Bucureşti care dă ca causă determinantă a demisiei d-lui Catargiu divergenţa de opiniuni între dânsul şi majoritatea colegilor săi din cabinet, în privinţa datei unei disolvărî eventuale a Camerei. Ministerul actual este un minister conservator omogen şi cu atât mai tare, cu cât cuprinde forţele vii conservatoare. Nu se mai poate stabili deosebire între conservatori şi constituţionali şi lucrarea în comun atât la Cameră cât şi în cabinet nu va lipsi de a da cele mai bune resultate. Corespondentul Corespondență Poli tice speră că atitudinea d-lui Catargiu, faţă de noul cabinet, va fi favorabilă. Ar fi a ceda unui simţiment de necaz şi a întoarcă armele în potriva propriului său partid dacă l’ar combate, aliându-se cu cel mai real vrăjmaşi al conservatorilor pentru a face să reînvieze vechia coaliţie care azi nu mai are motiv de a fi. Ministerul-ungui. Toată lumea e încredinţată că guvernul actual e o nouă încercare de regim personal al Regelui, încercare revăzută şi adăugată după ediţia ionbrătienistă şi cea junimistă. Nimeni nu mai poate avea astăzi iluziuni asupra viitorului ce se pregăteşte României, dacă Regele Carol var mai avea mult timp putinţa de a înhăma la"carul Seu despotic pe bărbaţii politici români. Dar nu numai acestea sunt reflecţiile ce se fac asupra nouei combinaţiuni apalatiste; nu numai din pricină că e guvern personal, e primejdios Cabinetul în capul căruia Regele a instalat pe Generalul Manu. Mai este o altă faţă a chestiunei şi aceasta recomandă şi mai puţin bunei-voinţe publice pe membrii actualului Cabinet. Este vorba de principiile—dacă principii se pot numi apucăturile — oamenilor cari cred că pot guverna acum Ţara românească având batalamaua regală la mână ca singur merit. In această privinţă, toată lumea inteligentă e unanimă a declara sus şi tare că guvernul actual e compus din oameni cu apucăturile cele mai autoritare şi cele mai ruginite. „ Guvernul actual, spunea un ziarist dintre cei mai vechi, este un adevărat guvern reacţionar şi nemţesc, adică absolutist.“ Definiţia aceasta e foarte justă, deşi noi am declarat în mai multe rîndurî că nu se pot numi reacţionari—în sensul ştiinţific al cuvintului —oamenii ruginiţi cari nu au dragoste pentru progres, din cauză că le lipseşte puterea morală şi numerică şi pentru că este cu neputinţă de a întoarce o societate din calea ei propăşitoare. In Înţelesul comun însă, admitem epitetul de reacţionari pentru actualii miniştri şi iată cum intemeiem noi aceasta. Negreşit, fără a avea intenţiunea de a face personalităţi, suntem nevoiţi să caracterizăm prin câte un fapt pe fiecare din actualii miniştri, înainte de a putea să ne rostim într’un mod general şi obiectiv. Preşedintele consiliului, D. G. Manu este acela care a propus aliniatul privitor la dreptul Regelui de a declara starea de asediu în timp de pace prin simplu decret, aliniat pe care voia să-l Introducă în codul de justiţie militară. Dl Manu ’şi-a retras propunerea, îndată ce a văzut că ea a provocat o furtună în Ţară. D-l Teodor Rosetti este fostul ministru de interne, care a propus Împărţirea Tarei în căpitanate, adevărate vilaieturi. D-l Al. Lahovary este fostul ministru de justiţie de la 1872—73, care a propus cea mai reacţionară reformă a legei penale, în cât s’a scandalizat şi D-l T. Maiorescu şi a combatut’o. D-niî Marghiloman şi Ghermani au făcut parte din ministerul Teo-