Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)

1889-11-08 / nr. 368

ANUL n.—No. 868 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE IXCEP IA 1 SI 16 ALE FIK-CjRKI Í.VYI SI SE P1ATESC TOT-BEAENA IXAIXTE In Buenresci la casa Administrației Din Judeţe și Streinetate prin man­date poştale. Un an în țară 30 lei, în streinetate 50 ~ 'se luni „ 15 „ - „ Sai Tr« lreî luni8 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşeul No 141, Bou­­levard de Capucines;la kioşeul No. 117, Boulevard St-Michel; la kioş­cul No. 19, Boulevard St.-Germain laASDSCRISELS NU SE ÎNAPOIA EA Numărul 10 Bani ANUNCIURILE BIX BCCI­KESCI SE PRIMESC EA ADMKrOS­­I KATIK SI EA „AGEXTIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anuneiurî, pag. IV.............0,30 b. linia , n Hr..........1,­ 1. „ Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele eî. Din Streinetate, anuneiurile se pri­mesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. UN NUMĂR VECHI: 30 BANI. ADMLNISTRATIA: strada Nouă, e.­­ | Director politic : ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada Nouă, e. EDIȚIA ALTEIA Să te feresti, Române! de cine strein în casă. V. Alexandri. MERCURI 8 NOEMBRE 1889 W CLOWN ÎNCORONAT în sn Iași -C­3M vM ^9­9-MINISTERUL-RUGINA Camera UN PAS ÎNAINTE - pQAhi^93 -Temenelele între nemţi DIN OOTENTȚA Cutia cu scrisori REPTILELE d-lui LAHOVARY DRAGOSTEADIN URMA București 7 Noembre Un clown Încoronat Opiniunea noastră în privința guvernului actual este cunoscută. Din prima zi noi l’am privit ca un guvern personal al Palatului. Dar, pentru ca opinia publică în Ţară să’l poată aprecia la dreapta sa valoare, este bine ca dânsa să fie lămurită atât în privinţa eve­nimentelor ce au precedat criza prin care am trecut, cât şi în pri­vinţa intrigilor cari au produs-o ! Este de obştie cunoscut că astă primă­vară, Regele a împiedecat formarea unui Cabinet al opozi­­ţiuneî­ unite, singurul care ar fi putut face alegeri libere şi rea­duce prin aceasta o situaţiune normală, în afară de înrîurirea Pa­latului. Atunci Lascar Catargiu, împins fiind de acei cari 11 Inconjurati, a avut slăbiciunea de a primi pu­terea cu un Cabinet aşa zis omo­gen liberal-conservator In care Pa­latul introdusese pe douî din a­­genții săi. Dar Lascar Catargiu a primit puterea în urma promisiune! so­lemne a Regelui că ’i va acorda disolvarea Camerei la toamnă, dacă va putea trece sesiunea de vară. Condiţiunile Regelui au fost : votarea creditului fortificaţionilor şi continuarea politicei externe po­runcită de la Berlin. Lascar Catargiu a comis greşala de a consimţi la acest tîrg, jert­find ast­fel o mare parte din po­pularitatea sa în interesul rău în­ţeles şi momentan al partidului conservator. Junimiştii, cari urmau a avea legături tainice cu Palatul, ştiau­ că astă vară Lascar Catargiu nu putea dizolva Camera şi de aceea ei au întreprins lupta înverşunată şi obstrucţionismul din sesiunea trecută. Dar răbdarea lui Lascar Catargiu a zădărnicit sforţările lor şi sesiunea s-a închis prin votarea budgetului. Neisbutind în lupta dreaptă, junimiştii au apucat iarăşi calea lor obişnuită : aceea a intri­gilor palatiste. Agenţii lor şi ai Palatului în Cabinet erau D-nii AL Lahovary şi G. Manu. Printr'înşii au săpat toată vara poziţiunea lui Lascar Catargiu, slă­bind şi dezmonetizând guvernul său şi încercându-se a băga zîza­­nie între dînsul şi D. Vernescu. Acţiunea lor a fost îndoită: eî lucrau în întru şi în afară. In intru au făcut tot ce au pu­tut pentru a depărta pe liberalii disidenţi de Lascar Catargiu. In acest scop au provocat incidentul cu casa proprietăţei din Bârlad, care a fost opera prefectului Pe­­­trescu, omul lui Lahovary. Tot ast­fel neorînduelile petrecute cu ocaziunea alegerilor judeţene la Ploieşti au fost opera prefectului junimist susţinut de D. George Gr. Cantacuzino. In afară palatiştii lucrau prin presă şi prin oficina lor nemţească din Bucureşti. In urmă Regele a pregătit terimul în calomnia Sa de astă-vară. In fine a plecat şi Dom­nul Al. Lahovary, înainte de plecarea sa el a fost la Domnul Lascar Catargiu, care i-a zis: „D-ta mergi în streinatate şi, în calitatea D-tale de ministru de externe, vei convorbi negreşit cu unii din bărbaţii dirigenţi; fereşte-te, te rog, de a lua angajamente caii n’ar fi conform cu declaraţiunile noastre din Parlament, căci alt­fel voi­ fi silit a te desminţi“. Din ziua aceea Lascar Catar­giu era condemnat la Palat. Regele se temea: 1. Ca cestiunea fortificărilor să fie iarăşi pusă pe tapet; 2. Că nu va putea să re­vie din nou cu convenţiunea consulară cu Germania; 3. Că vor începe negocieri se­rioase pentru încetarea răsboiului vamal cu Austro-Ungaria, ceea ce nu convinea Germaniei. In toate aceste cestiuni Regele nu era sigur de Lascar Catargiu; el trebuia dat să cază. Dar esecutarea planului fu a­­mânată până după călătoria Re­gelui la Iași. Carol I avea încă nevoie de Lascar Catargiu pentru a prezenta pe Nepotul Săui Ieşe­nilor. îndată după întoarcerea Rege­lui de la Iaşi, intriga începu. D-l Carp primi asigurarea că disolva­rea nu va fi acordată lui Lascar Catargiu ; el o zicea făţiş la toată lumea, făcând chiar prinsoare că într’o lună Catargiu va cădea şi că el, Carp, va disolva Camera. Lascar Catargiu având cunoş­tinţă de cursa ce i se pregătea, o preîntîmpină punând cestiunea di­­solvărei şi provocând criza. Se cunosc fazele prin cari a trecut această criză. Se ştie că, în întrunirea miniş­trilor la Generalul Ploiescu, toţi membri Cabinetului au început prin a fi de acord în privinţa di­­solvării. A doua­ zi primul-minis­­tru pe baza deriziunei unanime a consiliului de miniştri, merse la Sinaia spre a cere Regelui decre­tul de disolvare. Regele o încurcă şi răspunse că Marţi va veni în Bucureşti şi că atunci se va lua o hotărire de­finitivă. Dar, a doua­ zi chiar, îl primi pe D nil Th. Rosetti şi Ma­­iorescu, cu cari planul de bătaie contra lui Lascar Catargiu fu al­cătuit. Marţea trecută Regele sosi în Bucureşti şi, a doua zi, în consi­liul de miniştri, D-nil Al. Laho­vary şi G. Manu îşi schimbară de­odată părerea, pronunţându-se con­tra disolvărei. Urmară încă câte­va negocieri şi Vineri Domnul Pău­nescu declară şi el că „pare că ar înclina spre opiniunea Dhior Manu şi Al. Lahovary.“ Majoritatea con­siliului, adică patru miniştri cu preşedintele consiliului în cap, e­­rau dar pentru disolvare şi trei contra. Cu toate acestea, Regele se pronunţă pentru opiniunea mi­­norităţei şi atunci Lascar Catar­giu îşi dădu demisiunea motivată. In ori­ce Ţară constituţională, chiar la noi până astăzi,, Capul Statului consultă în asemenea ca­zuri pe prezidenţii Corpurilor le­giuitoare şi pe alte personalităţi politice. De astă dată, Carol I s’a crezut în drept d’a trece peste a­­ceste formalităţi constituţionale. Fără a consulta pe nimeni, stante pecie, El a însărcinat pe Ge­neralul Manu cu formarea noului cabinet. In câte­va ore ministerul era gata, pare că ar fi fost scos din cutie. Palatul avea Cabinetul său. Nu mai încape Îndoială că lu­crurile erau ticluite mai dinainte. Acesta este istoricul exact al ultimei crize. Desndem pe ori­cine să ne des­mintă. * Pe aceste premise necurate s’a format Cabinetul de camarilă care ne guvernează astă­zî. El reprezintă cea din urmă fază a guvernului personal; el este un pronunciamento de antica­meră. Asemene procedimente pot fi scu­zabile pentru un ambiţios vulgar ahtiat de putere, dar, când sunt întrebuinţate de un om care tre­­bue să fie cea mai înaltă expre­­siune a Statului şi reprezentantul principiului monarchic, de un om care pretinde a fi întemeetorul unei Dinastii, ele întipăresc acestei Di­nastii sigiliul vremelniciei şi co­boară pe Suveran la rolul înjositor al unui clovn încoronat Dună ráállni. Si se facă lumini Rugăm pe D. General Gheorghe Manu, actualul Prim-Consilier al Tronu­lui, să bine­voiască a pu­blica în „Monitorul Ofi­cial“ demisiunea Domnu­lui Lascar Catargi. O Rugăminte „L­ndépendance Roumaine“ în articolul său de fond, apărut astă­zî, afirmă că patru miniştri au fost contra disoluţiuni imediate a Came­rei, şi că prin urmare Regele s’a unit cu majoritatea Consiliului. Rog şi la nevoe somez pe Dom­nul Gheorghe Em. Lahovary să pu­blice numele acelor patru miniștri care au format acea majoritate. Dacă în numărul cel mai apro­piat al ziarului Domniei-sale nu mi se va îndeplini rugămintea, îmi re­zerv dreptul de a califica, precum merită, această procedare. A. V. B. ----------------------------rfesm*--------------------------— TELEGRAME BUDAPESTA, 6 Noerobrie. — Dis­­cuțiunea bugetului a început la Camera deputaţilor. Extrema stângă a presintat o mo­ţiune care cere respingerea bugetului. c­amera. Iată cum se vor împărţi a­­proximativ grupurile politice în sesiunea aceasta: Guvernamentali Adamescu, Enescu, Burcă, Ne­­gulici, Ţăpârdea, Poenaru Bordea, Vrabie, Pleşea, Alexandrescu D., Andreescu Grig., Doctor Atanasescu, Boldescu Roşiori, Bădulescu, Bere­­voescu, Buicliu, Cămărășescu, Ca­­racostea, Cantacuzino G. Gr., Carp. Cincu L, Crisenghi Gr., Cristodo- ^ rescu, Brănișteanu, Marca C., Da­­naricu, Deleanu C., Climescu M., Dimitriu, Demetriade, Dimitropol, Drăghici, Duca C., Filipescu N., Gabunea G., Ghitză G., Georg­escu N., Ghica Comăineşti Dimitrie, Goi­­lav, Ion Nicolae, Ionescu Eugeniu, Lahovari A., Lahovari G. Em., La­­hovari Emil, Lahovari Ion, Mene­­las Ghermani, Mavrocordat Emil, Laurian , Livezeanu , Macridescu Doctor, Maiorescu, Marăscu M., Marghiloman A., Marghiloman I., Marghiloman Mihail, Manu Ge­orge, Mateescu, Miclescu C., Mi­­clescu G. I., Nanoescu, Negrea, Negrutzi, Nica T., Nichiforescu, Peucescu Gr., Peiu, Popescu Dimi­trie, Rădulescu S., Răileanu A., Robescu I. ,Robescu G., Rosetto­­Max), Săulescu Nae, Săveanu Ch. N., Stroici G., Știrbei A., Sava So­mon­escu, Văsescu Ilie, Triandafil Gr., Vidraşcu D., Volenti N., Voi­nov D., Pogor V., Bina, Simu, Bo­­beica, Sordoni. Liberali de toate nuanţele Arion C., Aslan Ceaur N, Bla­­remberg N., Bibescu N., Brătianu D., Cernătescu P., Datculescu, Do­br­escu C. C., Dobrescu Argeş, Pătu Iacob, Ghitescu C., Grigorescu C. T., lonescu Nicolae, lonescu Tache, Co­­gălniceanu Mih., Lecca Caton, Lecca loan, Măcărescu, Micescu, Negoescu Christu, Oroveanu, Palade, Pătărlă­­geanu, Săulescu M., Safia, Gh.Sturza D., Sub­oti Ch, Sache Ștefânescu, Toni, Urseanu Valerian, Cozadini Gr., Nicorescu N., G. Panu, Nă­dejde I., Protopopescu Tache, Anas­­tasiu Tache, Radu Stanian, Ion Brătianu. Conservatori Lascar Catargiu, C. Olănescu, I. Grădişteanu, G. Roznovanu, G. A­­postoleanu, Iancovescu, Nucşoreanu, M. Balş, V. Macri, Virgilul Poe­naru, C. Ressu, M. Pacu, Vlădo­­ianu, G. Iamandi, C. Cezianu, T. Calimaki, Eug. Ginea Comăneşti, I. M. K. Iepureanu, Argintoianu, L. Bogdan, L. Bogdan, C. Gogăl­­niceanu, Pleşoianu, Lazar Niculescu, Pavel Brătăşanu, August Pesiacov, Th. Silion. Liberali-conservatori Dimitrescu Severeanu, Balanciu, A. Enacovici, Pocşăneanu, Gavri­­lescu, Ionescu Marcus, Mavrodinea­­nu, Popovici, Răceanu, Săndulescu Nănoveanu, I. Stănescu, Ștefânescu, Vericeanu A., Vericeanu C., Ver­nescu G., Vernescu C., Isvoranu I., Protopopescu Pache, Teodorescu Gh. Dem , Constantinescu Grigorie, Bur­­ghelea Gh., Buzdugan Theodor. Prin urmare vom avea : 87 guvernamentali. 88 opozițio­nişti. Chiar dacă guvernul ar putea atrage câte­va voturi, zilele sale sunt numărate. Cine crede alt­fel si ne des-filință. Argus. -----------------------------------------------­ Reptilele d-lui Lahovary VIENA, 6 Noembre.—Politische Cor­­respon­denz publică o scrisoare din Bu­cureşti care dă ca causă determinantă a demisiei d-lui Catargiu divergenţa de o­­piniuni între dânsul şi majoritatea cole­gilor săi din cabinet, în privinţa datei unei disolvărî eventuale a Camerei. Mi­nisterul actual este un minister conser­vator omogen şi cu atât mai tare, cu cât cuprinde forţele vii conservatoare. Nu se mai poate stabili deosebire între conservatori şi constituţionali şi lucrarea în comun atât la Cameră cât şi în ca­binet nu va lipsi de a da cele mai bune resultate. Corespondentul Corespondență Poli­ tice speră că atitudinea d-lui Catargiu, faţă de noul cabinet, va fi favorabilă. Ar fi a ceda unui simţiment de necaz şi a întoarcă armele în potriva propriu­lui său partid dacă l’ar combate, aliân­­du-se cu cel mai real vrăjmaşi al conser­vatorilor pentru a face să reînvieze ve­chia coaliţie care azi nu mai are motiv de a fi. Ministerul-ungu­i. Toată lumea e încredinţată că guvernul actual e o nouă încer­care de regim personal al Rege­lui, încercare revăzută şi adăugată după ediţia ionbrătienistă şi cea junimistă. Nimeni nu mai poate avea as­tăzi iluziuni asupra viitorului ce se pregăteşte României, dacă Re­gele Carol var mai avea­ mult timp putinţa de a înhăma la"­carul Seu despotic pe bărbaţii politici ro­mâni. Dar nu numai acestea sunt re­flecţiile ce se fac asupra nouei combinaţiuni apalatiste; nu numai din pricină că e guvern personal, e primejdios Cabinetul în capul căruia Regele a instalat pe Gene­ralul Manu. Mai este o altă faţă a chestiu­­nei şi aceasta recomandă şi mai puţin bunei-voinţe publice pe mem­brii actualului Cabinet. Este vorba de principiile—dacă principii se pot numi apucăturile — oamenilor cari cred că pot gu­verna acum Ţara românească a­­vând batalamaua regală la mână ca singur merit. In această privinţă, toată lumea inteligentă e unanimă a declara sus şi tare că guvernul actual e compus din oameni cu apucăturile cele mai autoritare şi cele mai ru­ginite. „ Guvernul actual, spunea un zia­rist dintre cei mai vechi, este un adevărat guvern reacţionar şi nem­ţesc, adică absolutist.“ Definiţia aceasta e foarte justă, deşi noi am declarat în mai multe rîndurî că nu se pot numi reac­ţionari—în sensul ştiinţific al cu­­vintului —oamenii ruginiţi cari nu au dragoste pentru progres, din cauză că le lipseşte puterea mo­rală şi numerică şi pentru că este cu neputinţă de a întoarce o so­cietate din calea ei propăşitoare. In Înţelesul comun însă, admi­tem epitetul de reacţionari pentru actualii miniştri şi iată cum inte­­meiem noi aceasta. Negreşit, fără a avea intenţiu­­nea de a face personalităţi, sun­tem nevoiţi să caracterizăm prin câte un fapt pe fie­care din ac­tualii miniştri, înainte de a putea să ne rostim într’un mod general şi obiectiv. Preşedintele consiliului, D. G. Manu este acela care a propus a­­liniatul privitor la dreptul Rege­lui de a declara starea de asediu în timp de pace prin simplu decret, aliniat pe care voia să-l Introducă în codul de justiţie militară. D­l Manu ’şi-a retras propune­rea, îndată ce a văzut că ea a provocat o furtună în Ţară. D-l Teodor Rosetti este fostul ministru de interne, care a pro­pus Împărţirea Tarei în căpitanate, adevărate vilaieturi. D-l Al. Lahovary este fostul ministru de justiţie de la 1872—73, care a propus cea mai reacţionară reformă a legei penale, în cât s’a scandalizat şi D-l T. Maiorescu şi a combatut’o. D-niî Marghiloman şi Ghermani au făcut parte din ministerul Teo-

Next