Adevěrul, decembrie 1889 (Anul 2, nr. 386-409)

1889-12-03 / nr. 388

Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP BA I SI 15 ALE FIE­CĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ÎNAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale. Un an în ţară 30 lei, in streinetate 50 Şese luni­ „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numarul la kloseul No. 141, Bou­levard deCapuennes;la kioseul No 117, Boulevard St.-Michel; la klos­­eul No. 19, Boulevard St.-Germain MARSSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA DUMINICA 3 DECEMBRE 1889 Numerul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESC1 SE PRIMESC LA ADMINIS­TRAŢIE­­I LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciml, pag. IV.............0,30 b.,linia „ CHI.............11. , Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havan, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se pri­mesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VT:CHIV 30 BANI. ADMINISTRAȚIA: Strada Nouă, 6. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada Nouă, C. V. Alexandri. SENATUL NE VA LijERI -----------------------------------------------------­Doué debuturi --------------------...-------»wti'ÎAv---------------------------------­O NEDREPTATE ---------------------------------~rcQ eQftr*--------------------------------­ ------------------------ i^Gvc>-W'---------------------------------­CAMERA AUSTRIACA -----------------------------------CtţvtfV*'---------------------------------­D in Iaşi ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— DALE POPILOR PLOESTENI -----------------------------------------------------------------------------• ------------------------------------------------------- 0 AGITATIUNE NEDEMNA ----------------------------------------------------­DRAGOSTEA DIN URM­A Bucureşti 2 Decembre Senatul ne va lamuri Astăzi va începe la Senat dis­cuţiunea respunsului la Mesagiu. De­sigur ea va fi interesantă ; nu doar că ne aşteptăm la vreo mo­dificare însemnată a actualei si­­tuaţiuni politice, căci cele petre­cute la Senat cu ocaziunea alege­re! comisiuneî de respuns la Me­sagiu, a dovedit că majoritatea este guvernamentală. Dar, cu toate acestea, discuţiunea ce va începe astăzi va contribui mult la limpe­zirea situaţiuneî, înainte de toate ea va lămuri poziţiunea cam falsă în care se află biuroul Senatului faţă cu majoritatea care l-a ales. Se ştie că preşedintele şi două din vice­preşedinţi au fost aleşi ca făcând parte din partidul liberal­­conservator şi că al treilea vice­preşedinte, D. Mârzescu, este ad­versarul cel mai aprig al guver­nului actual. Toţi aceşti Domni au accentuat atitudinea lor cu ocaziunea dis­cursurilor­ de mulţumiri pe cari le­­au pronunţat când au ocupat fo­toliul preşidenţial. In urmă o schim­bare surprinzătoare s’a făcut în ma­joritatea Senatului. De unde până atunci era, dacă nu ostilă, dar cel puţin în expectativă faţă cu gu­vernul, de o dată ea se pronunţă categoric pentru dînsul şi alese o comisiune de răspuns la Mesagia compusă din palatiştii cei mai ne­­îndoioşî. In faţa acestei modificări radi­cale a majoritaţeî, mulţi credeau cu drept cuvînt că biroul Sena­tului compus din Generalul Flo­­rescu şi de D-nul O. Boerescu, Ghe­­rassi şi Mârzescu îşi va da demi­­siunea ca ne mai reprezentând ma­joritatea care l’a ales. Dar nu ştim din care cauză demisiunea n’a fost dată şi Generalul Florescu a făcut numai un fel de manifestaţie neştiin­­du-se de atunci pe fotoliul preziden­ţial şi zicând la pri­cina că nu o va face până când îşi va lămuri po­ziţiunea faţă cu majoritatea. Pare că această lămurire se va face astă­zi sau mâine cu ocaziu­nea răspunsului la Mesagiu. Este probabil că atât Generalul Florescu cât şi D-nul C. Boerescu vor ridica un colţişor din valul care acoperă încă ultima criză ministe­rială şi că vor face o declaraţiune care va defini atitudinea lor faţă cu guvernul. Fireşte că o aseme­­nea declaraţiune va fi urmată de demisiunea biuroului şi că se va procede la o nouă alegere prin care proporţiunea între grupurile poli­tice din Senat se va arăta într’un mod definitiv. Precum am spus dlar la Început, discuţiunea adresei la Senat va contribui de­sigur la limpezirea situaţiunei politice mai ales între taberele conservatoare. Dar ea va avea şi un alt in­teres. De la căderea guvernului Ion Brătianu, partidul liberal-naţional nu a prea dat semne de viaţă din punctul de vedere parlamentar. El s’a mărginit in a se reculege şi a se reorganiza în afară de Par­lament. Dar acum scisiunea ce s’a manifestat în rîndurile conserva­torilor va face ca cele 24 de gla­suri liberale din Senat să joace un rol destul de însemnat, mai ales de când şi şeful partidului, Dom­nul Ion Brătianu, a optat pentru maturul Corp şi, prin prezenţa sa, va concentra acţiunea liberalilor. Se crede că, cu ocaziunea discu­­ţiunei adresei, liberalii din Senat se vor accentua şi vor ridica mai ales cestiunea dârei în judecată a Cabinetului Ion Brătianu, punând ast­fel guvernul în poziţiune de a se pronunţa lămurit în această privinţă. Din toate punctele de vedere discuţiunea ce începe astă­zi la Senat va avea clar însemnătate. Ea va da nota dominantă a atitudinei diferitelor partide în sesiunea ac­tuală. s. „Lupta“ în Regie Dom Pedro Camera Austriacă VIENA, 1 Decembrie.—Preşedintele consiliului, Corniţele Taaffe, a declarat că guvernul va respunde în curînd inter­­pelarei asupra drepturilor de Stat ale Bohemiei. Guvernul, zice dînsul, n’a sacrificat constituţia spre a căpăta favorurile ma­­jorităţeî. Corniţele Taaffe respinge cu indignare aserţiunea deputatului Plener după care politica austriacă ar fi luată în milă şi în bătaie de joc în întreaga Europă. Toată lumea cunoaşte calea ur­mată pentru consolidarea Statului aus­triac şi parlamentul a dat probă la ul­timii timpi de un mare devotament că­tre patrie. Guvernul nu se va lăsa a fi depărtat de la ţinta sa de către atacu­rile opoziţiei; el va menţine linia sa de purtare care trebue să-l ducă la împă­ciuirea aspiraţiuni­or legitime ale celor două rase din Boemia. D. Plener respunde că opoziţia nu luptă în contra persoanelor, ci în con­tra sistemei; din partea sa a refuzat mijloacele de a spori forțele monarhiei, dar guvernul n’a făcut nici o­dată ni­mic pentru consolidarea monarhiei în năuntru. EDITIA ANTIi1A După alte discursuri, bugetul provi­zoriu a fost primit cu 130 voturi con­tra 88. „LUPTA“ IN REGIE Nu credem a comite o indiscre­­ţiune punând următoarea întrebare D-lui Dr. N. Manu, directorul ge­neral al Regiei tutunurilor. Care este motivul pentru care D-sa a favorizat numai trei ziare, „Ro­mânul" : — „Constituţionalul" : — „Lupta", cu un anunciu care are de scop, a face cunoscut publicului preţul tutunurilor pentru anul 1890 ? înţelegem această favoare pentru „Românul" decanul presei române. Înţelegem şi mai mult că „Con­stituţionalul“ a obţinut acel anun­ciu. „­n ziar care poartă drapelul con­­centrărei forţelor conservatoare ? nu putea fi uitat de D. director general al monopolurilor Statului. Dar „Lupta" ce caută sub a­­ceastă ploaie de favoruri? Stim că anunţurile sunt un mij­loc lateral de a susţine ziarele ce plac cui­va. Oare guvernului ii place opoziţia cu apă de roze a Luptei de aceia­­i-a făcut această cinste? Şi admiţând că este aşa—căci alt­fel nu poate fi—funem şi citito­rilor Luptei întrebarea : le place a­­titudinea ziarului pe Jfc, sprijină, când acest ziar e Guvern printre acele cu o....posiţie deochiată ? A. V. B. Dom Pedro înainte de sărbătorile Crăciunului. Fa­milia Principilor de Orleans in complec­tul ei, împreună cu Contele d’Eu şi fica împăratului Brasiliei se vor strînge la San Lucar de Barranceda. Contesa de Paris a şi sosit ieri la Madrid, şi va pleca mâine pentru a asista la un con­­siliu de familie care se zice că va de­zaproba pe Dom Pedro din punctul de vedere al politicei sale. TELEGRAME VIENA, 1 Decembrie.—Prințul Lu­­dovic-Napoleon, venind din Petersburg, a sosit la Viena incognito. — „Politische Correspondenz“ află că Poarta a primit rapoarte în privința ex­­ceselor comise în ultimii timpi la Bag­­dad, de către Mahomedani în contra Evreilor. Ea a dat ordinul de a se pune în acuzaţie fostul guvernator-general, Mustafa Assym, acuzat că a aţâţat pe Mahomedani. O comisiune specială, va merge în curând la Belgrad, spre a face o an­chetă. Cronica Parlamentara Done debuturi Şedinţa de ieri a Camerei a fost una din acele cari ne dau nota dominatia în Parlamentul junimist: Zeflemeaua. Majoritatea Camerei e compusă din zeflemişti, oameni cari iau toate peste picior, adică misiunea lor, nevoile ţarei, legile ce se propun, etc. etc., afară, bine înţeles, de diurnă, pe care o încasează cu o seriositate de călugări. Când ast­fel e croită majoritatea, şi apucăturile spre zeflemea se explică lesne Intr’o Cameră ce nu represintă Ţara, e firesc lucru ca preponderenţa în Adunare s’o aibă oamenii de spirit şi ca majori­tatea să asculte cu religiositate toate glumele mai mult sau mai puţin sărate ale cutărui sau cutărui coleg; pe când, aceiaşi majoritate, în chestiuni serioase să se plictisească, să casce, să doarmă, sau să întrerupă pe oratori. * * * Şedinţa se anunţă slabă. La ordinea zilei numai câte­va proiecte mici , pensiuni, virimente de fonduri, etc. Se citește raportul şi proiectul de lege pentru acordarea unei pensiuni văduvei fostului profesor Zottu. D. Ion Lahovary găsește cu cale să combată proectul sub motivul că trebue făcută o dată o lege mai echitabilă a pensiilor, ca să înceteze cerşetoria aceasta pe la Cameră şi Senat. Fiind­că însă cu 5 minute mai ’nainte se votase o altă pensiune, D. Ion Nă­dejde cere să se voteze şi aceasta, căci e nedrept să se lase nişte minori şi o văduvă să moară de foame până a- o veni Camerei pofta de a vota o nouă lege a pensiilor civile. Atât el a fost destul D-nului Nueşo­­reanu, care de mult, se vede, avea un discurs pe vîrful limbei, pentru a se nă­pusti cu toată verva asupra deputatu­lui socialist și a pronunța un logos, care a făcut deliciile Camerei o jumă­tate de oră. „Am fost tot­dea­una contra privile­giilor, începe D. Nucşoreanu. Acum văd însă că tocmai democraţii susţin privi­legiile. — Te înşeli, întrerupe D. Nădejde. — Fii liniştit, socialistule, şti eu ce spun, replică netulburat D. Nucşoreanu, care urme­ză: — Ne place să ne lăudăm cu toţii cu dragostea ce avem pentru popor şi nu există glumă mai amară pe socoteala po­porului de­cât aceasta. „Pe la 1864—65, un presupus sa­vant al nostru, a fixat vârsta care dă drept la pensiune la 60 de ani. Apoi acest om nu cunoştea nici clima ţărei noastre, care nu ne lasă să ajungem zdraveni la această vârstă. Noi ne pră­pădim de la 40 de ani.“ Aci, ilaritatea abia stăpânită, isbuc­­nește în torente , pe când D. Th. Silion protestează. Cine­ va întrerupe pe D. Nucșoreanu, amintindu’i voiajurile sale. — N’am voiajat. Eu am fost 25 de ani rosetist. Desfid pe ori­care din D­v., ca să ’mi spuie că a stat 25 de ani într’un partid. Ilaritatea nu mai cunoaşte margini. întreruperile dese la care e expus deputatul mehedinţean fac pe acesta să ’şi arate toate isvoarele sale spirituale. La o întrerupere a preşedintelui, care-i obiecta că nu vorbeşte în chestiune, D. Nucşoreanu răspunde : —Nu pierdeţi nimic. Tot nu se face nici o treabă. Cel puţin îi spun lu­cruri serioase. Şi apoi, voind să ’şi­­urmeze şirul, D. Nucşoreanu vede cu durere că şi l’a pierdut şi strigă: —Câţi m’au întrerupt până acum nu m’au făcut să ’mi pierd şirul, D-le pre­şedinte ! Numai D-voastră m’aţi confu­­ziat. V­edeţi ce efect î mi faceţi ? Ceea­ ce e nostim, e că majoritatea Camerei crede că Se amuză pe socoteala D-lui Nucşoreanu, pe când, în realitate, acesta petrece în contul ei şi-i spune multe adevăruri crude. A mai debutat tînărul Brătăşanu, de la Caracal, care s’a încălzit mult și a fost apoi felicitat de D. Bobeica, lucru care l’a făcut să mai ia o dată cuvîn­­tul, spre marea veselie a Camerei. 0 NEDREPTATE In şedinţa de ieri a Camerei s’a comis o mare nedreptate. Iată despre ce e vorba: Camera, după ce a votat o pen­siune vâduvei şi minorilor defunc­tului revizor şcolar Popescu (din Craiova, pare-ni-se), a refuzat să facă acelaşi lucru cu vâduva re­gretatului profesor Zottu, după în­demnul D-lor loan Lahovary şi I. Nucşoreanu. Fără a voi să cercetăm moti­vele pentru care aceşti Domni s’au ridicat tocmai în cazul D-neî Zottu pentru a cere ca, până se va vota o nouă lege asupra pensiunilor ci­vile, toţi aceî ce au drepturi câş­tigate, dar cari n’au îndeplinit anii de serviciu ceruţi de legea actuală, să se hrănească cu răbdări, nu ne sfiim a declara că Adunarea de­putaţilor a comis o nedreptate strigătoare. Reposatul Zottu a adus servicii necontestate şcoalei române şi n’ar fi trebuit ca tocmai urmaşii lui să râmâie pieritori de foame, până se va milostivi ministrul de fi­nanţe ca să vie cu un proiect de lege pentru modificarea actualei legi a pensiilor. Nedreptatea este cu atât mai mare, cu cât Parlamentul actual se ilustrează printr-o neactivitate patentă şi nu se grăbeşte să ia în discuţie nici una din legile a căror rezolvare urgentă e reclamată de toată Ţara. Suntem încredinţaţi că guvernul actual păstrează unele legi pentru a se sluji de ele ca reclamă elec­torală şi ca mijloace de ingerinţă. Dacă ar fi vorba de alegeri apro­piate, atunci n’am zice nimic, căci legea pensiilor, fiind în categoria celor ce pot servi de reclamă elec­torală printre funcţionari, ar fi ime­diat supusă desbaterilor Parlamen­tului. Dar, fiind­că guvernul îşi teme cojocul şi nu va îndrăzni să di­­solve Camerile actuale, ne aştep­tăm ca, înaintea legilor de interes general, Parlamentul să fie sezizat de chestiuni de gaşcă, menite a atrage voturile unora din deputaţii şovăitori. Deci, avem dreptate când bla­măm votul de ieri al Parlamen­tului şi când sfătuim pe funcţio­nari să nu se lase a fi ademeniţi de făgăduielile înşelătoare ale gu­vernanţilor actuali. Trecere la ortodoxie Episcopul ortodox al Dalmaţiei, Mgr. Kuiajevici a primit declaraţiunea locui­torilor (240) din satul Podraga că vor să treacă la ortodoxie şi roagă pe pre­lat să bine­voiască a-l admite în turma sa. Prelatul a trimes locuitorilor bine-cu­­vântarea sa şi le-a făcut cunoscut că va veni la Podraga, îndată guvernul a tri­mes episcopului Kuiajevici ordinul for­mal de a nu se duce în acea localitate. Convertirea sătenilor e oprită prin aceasta în contra dispoziţiilor constitu­ţiei care garantează libertatea conştiin­ţei şi a cultului. Deputaţii bucovineni, de Mitropolia cărora depinde episcopatul ortodox din Dalmaţia, vor interpela pe guvern asu­pra acestei e­luţii a Con­sticaţiei. O agitaţiune nedemnă Printre studenţii de la facultatea de medicină circulă de câte­va zile o pe­tiţie ce este a se adresa onor. Eforii a spitalelor civile, prin care se cere ca studenţii ovrei să nu fie primiţî ca in­terni. Autorii petiţiunei—zice-se — n’ar lucra din iniţiativa lor proprie, şi ei, ar fi instigaţi de unii, cari ar dori să vadă pe de o parte o scisiune printre stu­denţi, iar pe de alta de a pedepsi pe stu­denţii ovrei, pentru că în ultima grevă au stat alăturea cu colegii creştini, ca şi în toate cestiunile şcolare. Din fericire, mai unanimitatea stu­denţilor în medicină refuză de a iscăli această absurdă petiţie în contra cole­gilor lor ovrei şi nu putem de­cât să’i aprobăm în modul cel mai desăvârşit. Intr’adevâr, internatul, departe de a fi o funcţie publică, nu este de­cât o şcoală practică pentru formarea viitori­lor mediei. Acei cari concură pentru posturi de internat, n’au în vedere lea­fa, relativ foarte mică, cu cari sunt re­tribuiţi, ci mai ales mijloacele ce li se oferă pentru a se putea ocupa serios cu studiul medicineî, având ocazia de a fi vecinie in contact cu bolnavii, de a ur­mări mersul fie­cărei boli, formele sub care se prezintă, etc. Internatul este o şcoală şi noi cari avem pretenţia ca să respândim lumina in Orient, nu putem refuza streinilor, admiţând că studenţii ovrei ar fi străini, intrarea liberă în şcoalele noastre. Facultatea noastră de medicină este frequentată de mulţi unguri, ruşi, sârbi şi bulgari, cărora nu le poate­ refuza lu­minile ei, fără să fim taxaţi cu epitetul de barbari. Acest lucru nu se întâmplă nicăieri. In Franţa de pildă, studenţii străini sunt de o potrivă admişi în posturile de in­terni, ca şi cei francezi. Mulţi dintre D-nii profesori ai facultăţei noastre şi o bună parte dintre celebrităţile noastre medicale, datoresc ştiinţa, prin care se disting, faptului că au servit ca interni în spitalele din Paris. Agitaţiunile in contra studenţilor evrei mai sunt regretabile şi din alt punct de vedere. Se ştie că în ultima grevă a internilor, studenţii ovrei au dat co­legilor lor foarte mult concurs, prin a­­ceia că, n’au voit să reia serviciul, cu toate ameninţările pe care ei le-au ne­socotit şi au stat alăturea cu colegii lor creştini. Dacă aceştia vin astă­zi şi cer esclude­­rea ovreilor de la internat, aceasta ar se­măna cu recunoştința lupului către coco­rul din fabulă, care, după C9’i a scos cio­lanul din gât, în loc de a primi resplată.

Next