Adevěrul, decembrie 1889 (Anul 2, nr. 386-409)
1889-12-03 / nr. 388
Numerar 10 Bani ABONAMENTELE ÎNCEP BA I SI 15 ALE FIECĂREI LUNI SI SE PLĂTESC TOTDEAUNA ÎNAINTE In Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale. Un an în ţară 30 lei, in streinetate 50 Şese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găseşte de vânzare cu numarul la kloseul No. 141, Boulevard deCapuennes;la kioseul No 117, Boulevard St.-Michel; la kloseul No. 19, Boulevard St.-Germain MARSSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA DUMINICA 3 DECEMBRE 1889 Numerul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCURESC1 SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIEI LA „AGENŢIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciml, pag. IV.............0,30 b.,linia „ CHI.............11. , Inserţiunile şi Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenţia Havan, 8 Place de la Bourse, precum şi sucursalele ei. Din Streinetate, anunciurile se primesc direct la administrație și la toate oficiile de publicitate. UN NUMER VT:CHIV 30 BANI. ADMINISTRAȚIA: Strada Nouă, 6. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU REDACȚIA : Strada Nouă, C. V. Alexandri. SENATUL NE VA LijERI -----------------------------------------------------Doué debuturi --------------------...-------»wti'ÎAv---------------------------------O NEDREPTATE ---------------------------------~rcQ eQftr*-------------------------------- ------------------------ i^Gvc>-W'---------------------------------CAMERA AUSTRIACA -----------------------------------CtţvtfV*'---------------------------------D in Iaşi ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— DALE POPILOR PLOESTENI -----------------------------------------------------------------------------• ------------------------------------------------------- 0 AGITATIUNE NEDEMNA ----------------------------------------------------DRAGOSTEA DIN URMA Bucureşti 2 Decembre Senatul ne va lamuri Astăzi va începe la Senat discuţiunea respunsului la Mesagiu. Desigur ea va fi interesantă ; nu doar că ne aşteptăm la vreo modificare însemnată a actualei situaţiuni politice, căci cele petrecute la Senat cu ocaziunea alegere! comisiuneî de respuns la Mesagiu, a dovedit că majoritatea este guvernamentală. Dar, cu toate acestea, discuţiunea ce va începe astăzi va contribui mult la limpezirea situaţiuneî, înainte de toate ea va lămuri poziţiunea cam falsă în care se află biuroul Senatului faţă cu majoritatea care l-a ales. Se ştie că preşedintele şi două din vicepreşedinţi au fost aleşi ca făcând parte din partidul liberalconservator şi că al treilea vicepreşedinte, D. Mârzescu, este adversarul cel mai aprig al guvernului actual. Toţi aceşti Domni au accentuat atitudinea lor cu ocaziunea discursurilor de mulţumiri pe cari leau pronunţat când au ocupat fotoliul preşidenţial. In urmă o schimbare surprinzătoare s’a făcut în majoritatea Senatului. De unde până atunci era, dacă nu ostilă, dar cel puţin în expectativă faţă cu guvernul, de o dată ea se pronunţă categoric pentru dînsul şi alese o comisiune de răspuns la Mesagia compusă din palatiştii cei mai neîndoioşî. In faţa acestei modificări radicale a majoritaţeî, mulţi credeau cu drept cuvînt că biroul Senatului compus din Generalul Florescu şi de D-nul O. Boerescu, Gherassi şi Mârzescu îşi va da demisiunea ca ne mai reprezentând majoritatea care l’a ales. Dar nu ştim din care cauză demisiunea n’a fost dată şi Generalul Florescu a făcut numai un fel de manifestaţie neştiindu-se de atunci pe fotoliul prezidenţial şi zicând la pricina că nu o va face până când îşi va lămuri poziţiunea faţă cu majoritatea. Pare că această lămurire se va face astăzi sau mâine cu ocaziunea răspunsului la Mesagiu. Este probabil că atât Generalul Florescu cât şi D-nul C. Boerescu vor ridica un colţişor din valul care acoperă încă ultima criză ministerială şi că vor face o declaraţiune care va defini atitudinea lor faţă cu guvernul. Fireşte că o asemenea declaraţiune va fi urmată de demisiunea biuroului şi că se va procede la o nouă alegere prin care proporţiunea între grupurile politice din Senat se va arăta într’un mod definitiv. Precum am spus dlar la Început, discuţiunea adresei la Senat va contribui desigur la limpezirea situaţiunei politice mai ales între taberele conservatoare. Dar ea va avea şi un alt interes. De la căderea guvernului Ion Brătianu, partidul liberal-naţional nu a prea dat semne de viaţă din punctul de vedere parlamentar. El s’a mărginit in a se reculege şi a se reorganiza în afară de Parlament. Dar acum scisiunea ce s’a manifestat în rîndurile conservatorilor va face ca cele 24 de glasuri liberale din Senat să joace un rol destul de însemnat, mai ales de când şi şeful partidului, Domnul Ion Brătianu, a optat pentru maturul Corp şi, prin prezenţa sa, va concentra acţiunea liberalilor. Se crede că, cu ocaziunea discuţiunei adresei, liberalii din Senat se vor accentua şi vor ridica mai ales cestiunea dârei în judecată a Cabinetului Ion Brătianu, punând astfel guvernul în poziţiune de a se pronunţa lămurit în această privinţă. Din toate punctele de vedere discuţiunea ce începe astăzi la Senat va avea clar însemnătate. Ea va da nota dominantă a atitudinei diferitelor partide în sesiunea actuală. s. „Lupta“ în Regie Dom Pedro Camera Austriacă VIENA, 1 Decembrie.—Preşedintele consiliului, Corniţele Taaffe, a declarat că guvernul va respunde în curînd interpelarei asupra drepturilor de Stat ale Bohemiei. Guvernul, zice dînsul, n’a sacrificat constituţia spre a căpăta favorurile majorităţeî. Corniţele Taaffe respinge cu indignare aserţiunea deputatului Plener după care politica austriacă ar fi luată în milă şi în bătaie de joc în întreaga Europă. Toată lumea cunoaşte calea urmată pentru consolidarea Statului austriac şi parlamentul a dat probă la ultimii timpi de un mare devotament către patrie. Guvernul nu se va lăsa a fi depărtat de la ţinta sa de către atacurile opoziţiei; el va menţine linia sa de purtare care trebue să-l ducă la împăciuirea aspiraţiunior legitime ale celor două rase din Boemia. D. Plener respunde că opoziţia nu luptă în contra persoanelor, ci în contra sistemei; din partea sa a refuzat mijloacele de a spori forțele monarhiei, dar guvernul n’a făcut nici odată nimic pentru consolidarea monarhiei în năuntru. EDITIA ANTIi1A După alte discursuri, bugetul provizoriu a fost primit cu 130 voturi contra 88. „LUPTA“ IN REGIE Nu credem a comite o indiscreţiune punând următoarea întrebare D-lui Dr. N. Manu, directorul general al Regiei tutunurilor. Care este motivul pentru care D-sa a favorizat numai trei ziare, „Românul" : — „Constituţionalul" : — „Lupta", cu un anunciu care are de scop, a face cunoscut publicului preţul tutunurilor pentru anul 1890 ? înţelegem această favoare pentru „Românul" decanul presei române. Înţelegem şi mai mult că „Constituţionalul“ a obţinut acel anunciu. „n ziar care poartă drapelul concentrărei forţelor conservatoare ? nu putea fi uitat de D. director general al monopolurilor Statului. Dar „Lupta" ce caută sub această ploaie de favoruri? Stim că anunţurile sunt un mijloc lateral de a susţine ziarele ce plac cuiva. Oare guvernului ii place opoziţia cu apă de roze a Luptei de aceiai-a făcut această cinste? Şi admiţând că este aşa—căci altfel nu poate fi—funem şi cititorilor Luptei întrebarea : le place atitudinea ziarului pe Jfc, sprijină, când acest ziar e Guvern printre acele cu o....posiţie deochiată ? A. V. B. Dom Pedro înainte de sărbătorile Crăciunului. Familia Principilor de Orleans in complectul ei, împreună cu Contele d’Eu şi fica împăratului Brasiliei se vor strînge la San Lucar de Barranceda. Contesa de Paris a şi sosit ieri la Madrid, şi va pleca mâine pentru a asista la un consiliu de familie care se zice că va dezaproba pe Dom Pedro din punctul de vedere al politicei sale. TELEGRAME VIENA, 1 Decembrie.—Prințul Ludovic-Napoleon, venind din Petersburg, a sosit la Viena incognito. — „Politische Correspondenz“ află că Poarta a primit rapoarte în privința exceselor comise în ultimii timpi la Bagdad, de către Mahomedani în contra Evreilor. Ea a dat ordinul de a se pune în acuzaţie fostul guvernator-general, Mustafa Assym, acuzat că a aţâţat pe Mahomedani. O comisiune specială, va merge în curând la Belgrad, spre a face o anchetă. Cronica Parlamentara Done debuturi Şedinţa de ieri a Camerei a fost una din acele cari ne dau nota dominatia în Parlamentul junimist: Zeflemeaua. Majoritatea Camerei e compusă din zeflemişti, oameni cari iau toate peste picior, adică misiunea lor, nevoile ţarei, legile ce se propun, etc. etc., afară, bine înţeles, de diurnă, pe care o încasează cu o seriositate de călugări. Când astfel e croită majoritatea, şi apucăturile spre zeflemea se explică lesne Intr’o Cameră ce nu represintă Ţara, e firesc lucru ca preponderenţa în Adunare s’o aibă oamenii de spirit şi ca majoritatea să asculte cu religiositate toate glumele mai mult sau mai puţin sărate ale cutărui sau cutărui coleg; pe când, aceiaşi majoritate, în chestiuni serioase să se plictisească, să casce, să doarmă, sau să întrerupă pe oratori. * * * Şedinţa se anunţă slabă. La ordinea zilei numai câteva proiecte mici , pensiuni, virimente de fonduri, etc. Se citește raportul şi proiectul de lege pentru acordarea unei pensiuni văduvei fostului profesor Zottu. D. Ion Lahovary găsește cu cale să combată proectul sub motivul că trebue făcută o dată o lege mai echitabilă a pensiilor, ca să înceteze cerşetoria aceasta pe la Cameră şi Senat. Fiindcă însă cu 5 minute mai ’nainte se votase o altă pensiune, D. Ion Nădejde cere să se voteze şi aceasta, căci e nedrept să se lase nişte minori şi o văduvă să moară de foame până a- o veni Camerei pofta de a vota o nouă lege a pensiilor civile. Atât el a fost destul D-nului Nueşoreanu, care de mult, se vede, avea un discurs pe vîrful limbei, pentru a se năpusti cu toată verva asupra deputatului socialist și a pronunța un logos, care a făcut deliciile Camerei o jumătate de oră. „Am fost totdeauna contra privilegiilor, începe D. Nucşoreanu. Acum văd însă că tocmai democraţii susţin privilegiile. — Te înşeli, întrerupe D. Nădejde. — Fii liniştit, socialistule, şti eu ce spun, replică netulburat D. Nucşoreanu, care urmeză: — Ne place să ne lăudăm cu toţii cu dragostea ce avem pentru popor şi nu există glumă mai amară pe socoteala poporului decât aceasta. „Pe la 1864—65, un presupus savant al nostru, a fixat vârsta care dă drept la pensiune la 60 de ani. Apoi acest om nu cunoştea nici clima ţărei noastre, care nu ne lasă să ajungem zdraveni la această vârstă. Noi ne prăpădim de la 40 de ani.“ Aci, ilaritatea abia stăpânită, isbucnește în torente , pe când D. Th. Silion protestează. Cine va întrerupe pe D. Nucșoreanu, amintindu’i voiajurile sale. — N’am voiajat. Eu am fost 25 de ani rosetist. Desfid pe oricare din Dv., ca să ’mi spuie că a stat 25 de ani într’un partid. Ilaritatea nu mai cunoaşte margini. întreruperile dese la care e expus deputatul mehedinţean fac pe acesta să ’şi arate toate isvoarele sale spirituale. La o întrerupere a preşedintelui, care-i obiecta că nu vorbeşte în chestiune, D. Nucşoreanu răspunde : —Nu pierdeţi nimic. Tot nu se face nici o treabă. Cel puţin îi spun lucruri serioase. Şi apoi, voind să ’şiurmeze şirul, D. Nucşoreanu vede cu durere că şi l’a pierdut şi strigă: —Câţi m’au întrerupt până acum nu m’au făcut să ’mi pierd şirul, D-le preşedinte ! Numai D-voastră m’aţi confuziat. Vedeţi ce efect î mi faceţi ? Ceea ce e nostim, e că majoritatea Camerei crede că Se amuză pe socoteala D-lui Nucşoreanu, pe când, în realitate, acesta petrece în contul ei şi-i spune multe adevăruri crude. A mai debutat tînărul Brătăşanu, de la Caracal, care s’a încălzit mult și a fost apoi felicitat de D. Bobeica, lucru care l’a făcut să mai ia o dată cuvîntul, spre marea veselie a Camerei. 0 NEDREPTATE In şedinţa de ieri a Camerei s’a comis o mare nedreptate. Iată despre ce e vorba: Camera, după ce a votat o pensiune vâduvei şi minorilor defunctului revizor şcolar Popescu (din Craiova, pare-ni-se), a refuzat să facă acelaşi lucru cu vâduva regretatului profesor Zottu, după îndemnul D-lor loan Lahovary şi I. Nucşoreanu. Fără a voi să cercetăm motivele pentru care aceşti Domni s’au ridicat tocmai în cazul D-neî Zottu pentru a cere ca, până se va vota o nouă lege asupra pensiunilor civile, toţi aceî ce au drepturi câştigate, dar cari n’au îndeplinit anii de serviciu ceruţi de legea actuală, să se hrănească cu răbdări, nu ne sfiim a declara că Adunarea deputaţilor a comis o nedreptate strigătoare. Reposatul Zottu a adus servicii necontestate şcoalei române şi n’ar fi trebuit ca tocmai urmaşii lui să râmâie pieritori de foame, până se va milostivi ministrul de finanţe ca să vie cu un proiect de lege pentru modificarea actualei legi a pensiilor. Nedreptatea este cu atât mai mare, cu cât Parlamentul actual se ilustrează printr-o neactivitate patentă şi nu se grăbeşte să ia în discuţie nici una din legile a căror rezolvare urgentă e reclamată de toată Ţara. Suntem încredinţaţi că guvernul actual păstrează unele legi pentru a se sluji de ele ca reclamă electorală şi ca mijloace de ingerinţă. Dacă ar fi vorba de alegeri apropiate, atunci n’am zice nimic, căci legea pensiilor, fiind în categoria celor ce pot servi de reclamă electorală printre funcţionari, ar fi imediat supusă desbaterilor Parlamentului. Dar, fiindcă guvernul îşi teme cojocul şi nu va îndrăzni să disolve Camerile actuale, ne aşteptăm ca, înaintea legilor de interes general, Parlamentul să fie sezizat de chestiuni de gaşcă, menite a atrage voturile unora din deputaţii şovăitori. Deci, avem dreptate când blamăm votul de ieri al Parlamentului şi când sfătuim pe funcţionari să nu se lase a fi ademeniţi de făgăduielile înşelătoare ale guvernanţilor actuali. Trecere la ortodoxie Episcopul ortodox al Dalmaţiei, Mgr. Kuiajevici a primit declaraţiunea locuitorilor (240) din satul Podraga că vor să treacă la ortodoxie şi roagă pe prelat să binevoiască a-l admite în turma sa. Prelatul a trimes locuitorilor bine-cuvântarea sa şi le-a făcut cunoscut că va veni la Podraga, îndată guvernul a trimes episcopului Kuiajevici ordinul formal de a nu se duce în acea localitate. Convertirea sătenilor e oprită prin aceasta în contra dispoziţiilor constituţiei care garantează libertatea conştiinţei şi a cultului. Deputaţii bucovineni, de Mitropolia cărora depinde episcopatul ortodox din Dalmaţia, vor interpela pe guvern asupra acestei eluţii a Consticaţiei. O agitaţiune nedemnă Printre studenţii de la facultatea de medicină circulă de câteva zile o petiţie ce este a se adresa onor. Eforii a spitalelor civile, prin care se cere ca studenţii ovrei să nu fie primiţî ca interni. Autorii petiţiunei—zice-se — n’ar lucra din iniţiativa lor proprie, şi ei, ar fi instigaţi de unii, cari ar dori să vadă pe de o parte o scisiune printre studenţi, iar pe de alta de a pedepsi pe studenţii ovrei, pentru că în ultima grevă au stat alăturea cu colegii creştini, ca şi în toate cestiunile şcolare. Din fericire, mai unanimitatea studenţilor în medicină refuză de a iscăli această absurdă petiţie în contra colegilor lor ovrei şi nu putem decât să’i aprobăm în modul cel mai desăvârşit. Intr’adevâr, internatul, departe de a fi o funcţie publică, nu este decât o şcoală practică pentru formarea viitorilor mediei. Acei cari concură pentru posturi de internat, n’au în vedere leafa, relativ foarte mică, cu cari sunt retribuiţi, ci mai ales mijloacele ce li se oferă pentru a se putea ocupa serios cu studiul medicineî, având ocazia de a fi vecinie in contact cu bolnavii, de a urmări mersul fiecărei boli, formele sub care se prezintă, etc. Internatul este o şcoală şi noi cari avem pretenţia ca să respândim lumina in Orient, nu putem refuza streinilor, admiţând că studenţii ovrei ar fi străini, intrarea liberă în şcoalele noastre. Facultatea noastră de medicină este frequentată de mulţi unguri, ruşi, sârbi şi bulgari, cărora nu le poate refuza luminile ei, fără să fim taxaţi cu epitetul de barbari. Acest lucru nu se întâmplă nicăieri. In Franţa de pildă, studenţii străini sunt de o potrivă admişi în posturile de interni, ca şi cei francezi. Mulţi dintre D-nii profesori ai facultăţei noastre şi o bună parte dintre celebrităţile noastre medicale, datoresc ştiinţa, prin care se disting, faptului că au servit ca interni în spitalele din Paris. Agitaţiunile in contra studenţilor evrei mai sunt regretabile şi din alt punct de vedere. Se ştie că în ultima grevă a internilor, studenţii ovrei au dat colegilor lor foarte mult concurs, prin aceia că, n’au voit să reia serviciul, cu toate ameninţările pe care ei le-au nesocotit şi au stat alăturea cu colegii lor creştini. Dacă aceştia vin astăzi şi cer escluderea ovreilor de la internat, aceasta ar semăna cu recunoştința lupului către cocorul din fabulă, care, după C9’i a scos ciolanul din gât, în loc de a primi resplată.