Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)

1890-10-10 / nr. 640

s&gss&ţ&messisswses. *uxmmn ra Ort'JLâL­­AJ Pur Elik. ANUL III—No. 640 IRiviteraB SO Basil ABONAMENTELE INCEP Lit ! SI u ALE i’tK.ClHEl LOSt SI SE PLĂTESC TOT-DEAL'NA ’NAIST* In Bucuresci la casa Adm­inistraUer Din Județe și StreistefaSs prin man­date poștale. Un an in țară 30 lei, in stmnictat­e 50.* Șese luni „ 15 „ „ . 25 Trei luni „ 8 „ . 13 LA PAfaSS, ziarul se găsește de vân­zare au numărul la kress«Ml Sup. 117, Boulevard St­ fcsscher. M A.S USC RI SE LE SU SE IN APOEAZX «■niSTRJIŢIA s Strada M®uâ, IS Director politiei MX.iL V. BELOWMIN­ Sä te ferești, române!­ste cuia strein în casă. V. Alexandri. MERCURI 10 OCTOMBRE 1890 Numărul IO Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Libera, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREINETATE, direct la admi­nistraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciuri la b. linia lei US SU REDACTio s Strada 9 Inserţmnilei ându-l REGELE VICTIMĂ (?) ......... ..... - 4--- ^0^^----------------­---­MifireaM sericilor hretestiflcii Turcla camera franceza .—­------------------------------------------------------------------------­O îndoită crimă REGELE IN CALARASI ■----------------------------------------------------------—---------------------------------------------------------­----------------­Replamentul noei leii ie penăm ---------------------------tmnGc&Qo--------------------------­MONNA MARIA’ SOLDAȚII DESNAVAJDUISBI HMI.W il- — l. lL^m»nr-i.»n,i -........N­ r- - .... Bucuresdi 9 Octombre Regele Victima (?) Am asistat alaltă­eri la întruni­rea publică provocată de partidul național-liberal, și am constatat că cetățenii, într’un număr destul de mare, au răspuns la apelul ce li s’a adresat. Scopul meu nu este de a face analiza discursurilor rostite; voesc astăzi numai a dovedi că venera­bilul Dimitrie Brătianu nu a fost nici sincer nici veridic, când a spus că Miniștrii actuali înșală pe Re­gele. Bietul Rege! — Mărturisesc că nu 'mi pot închipui pe Majestatea Sa în tristul rol de victimă a Miniş­trilor Săi. Rog pe şeful partidului naţional liberal să bine-voiască a arunca înpreună cu mine o privire asupra acestor din urmă două-zeci de ani. In Martie 1871 cine a fost în­şelatul? Regele sau Lascar Ca­­targi care a împiedicat pe Majesta­­tea Sa de a pleca pentru tot-d’a­una din România ? — Primul-ministru conservator, în primă­vara anului 1876, a înțeles în fine că a fost tras pe sfoară. Nici o dată nu am jelit pe Lascar Catargi, căci ade­­vărata victimă a fost biata Ţară, care ar fi putut fără zguduire să scape de acest Agent nemțesc. Carol I chiamă pe Generalul Florescu pentru a forma noul ca­binet. Ezitaţiunea Generalului este învinsă cu promisiunea că i se va iscăli decretul de disolvare a Se­natului. Regele promiţând ştia că minte, căci acel minister, numit mi­nisterul Generalilor, nu avea altă menire de­cât de a fi o sperie­toare pentru partidul liberal de la care Majestatea Sa cerea unele concesiuni fără de care nu voia să’i încredinţeze puterea. Bine-voiască Dimitrie Brătianu a’mi spune cine a fost înşelatul in Aprilie 1881, când Regele l’a chemat din Constantinopol pentru a forma Cabinetul ? Trebue să re­cunosc că la această tragere pe sfoară Majestatea Sa avea un com­plice, şi că acel complice era Ion C. Brătianu. Voi-va Ion C. Brătianu a ’mi spune cine a fost înşelatul în Mar­tie 1888, când Regele nu a voit a primi demisiunea sa, pentru a ’şi face gustul de a ’i goni peste două săptâmâni ca pe o slugă de care nu mai avea trebuinţă ? Putea-va Lascar Catargi­a ’mi spune cine a fost înşelatul in Noem­­bre 1889, când Regele ’i promi­sese decretul de disolvare a Cor­purilor legiuitoare, ştiind bine că minte dând Primului Seu Consilier această promisiune ? Şi In faţa atâtor înşelăciuni, a­­tâtor trageri pe sfoară, atâtor min­ciuni rostite cu un cinism revol­tător, vine Dimitrie Brătianu, care se bucură de respectul şi de stima tutulor, să ne înfăţoşeze pe Carol I ca pe o victimă a Consilierilor Săi! O întrebare se impune : — Crede oare aceasta bâtrînul liberal ? — Nu ! de o mie de ori nu ! Nu o crede și nu o poate crede, căci el este una din victimele Iezuitului încoronat, care de 24 de ani nu ştie ce este sinceritatea, ce este francheţa, ce este adevĕrul. Dimitrie Brătianu trebue să fie pentru noi mai tinerii un exemplu de curagiu civic. El trebue să ne înveţe a nu scrie, a nu vorbi de cât conform cu adîncile noastre convingeri. — Alaltă­ieri s’a călcat datoria. Iată trista impresie sub care am părăsit întrunirea. Termin cu o mică conversaţi­­une ce am avut cu un colecti­vist. Eşind de la Întrunire, mă în­tâlnesc cu unul din fruntașii co­­lectivităței, care mă întâmpină cu următoarele cuvinte: — Trebue să mărturisești, dragă Beldimann, că întrunirea noastră de astă­zi este impunătoare. — Da! impunătoare prin nu­mărul cetățenilor care au răspuns la apelul vostru, răspunsei eu, dar nu prin discursurile rostite. Cu lin­guşiri la adresa Regelui ve depăr­ta,­ de putere. Majestatea Sa nu ştie de cât de frică. Începeţi a zbiera, a conspira şi atunci aveţi şanse a ve apropia de putere. — Nu ai dreptate, amice! Noi procedăm alt­fel. Adu-işi aminte din tinereţile tale, când iţi plăcea o femee. Ce curte îi făceai! Ce dezmierdări! ce promisiuni îi adresai! numai până ajungeai la scop. Şi pe urmă.....Aşa şi noi, până vom ajunge la pu­tere...... — Dacă compari pe Regele cu o femee, fie! Te voi urma în această comparaţiune. Vei şti dar, dragul meu, că curte se face numai fe­meilor pe care nu le plăteşti. O femee plătită este o femee publică, şi unei femei publice ai dreptul să-i porunceşti. Curtezana Încoronată de care vor­beşti, şi căreia voi colectiviştii ei faceţi astă­zi curte, este plătită de ţară cu un milion două sute mii lei pe an ; şi pe lângă această sumă colosală, voi colectiviştii aţi mai cumpărat-o şi cu venitul a 12 moşii.— Unei aseme­nea prostituate lacome, nu i se face curte, ea trebue tratată cum merită. Alex. V. Beldimann la Neapole pe la sfîrşitul lui Octombre sau începutul lui Noembre. BERLIN, 8 Octombre—„Monitorul Imperiului“ desminte ştirea înregistrată de ziare că împăratul ar fi exprimat şe­fului administraţiunel drumurilor de ier viile sale­­păreri de rău pentru aceea că departamentul drumurilor de fer a făcut prea puţin pentru a ajuta la re­zolvarea chestiunei locuitorilor a clase­lor sărace in centrele mari. TELEGRAME­ VIENA, 8 O o­tembre. — La prânzul dat la Schoenbrunn în onoarea Princi­pelui de Galles au­ mai luat parte şi Arhiducele Guillaume, Principele de Ho­henlohe, miniştrii Kalnoky, Taaffe, Orc­zy şi Bauer, ambasadorii Wolkenstein, Deym, ş. a. Principele de Galles a plecat seara la Paris de unde a pleca direct la Londra. BUENOS-AYRES, 8 Octombre.— S’a ţinut un meeting foarte numeros; el a cerut darea în judecată a fostului preşedinte Celman şi a partizanilor săi din cauza uneltirilor lor. SOFIA, 8 Octombrie.—Principele s’a întors aseară împreună cu Principesa Maximilian de Bavaria, venind de la Filipopol. Ştirile date de unele ziare streine despre sănătatea D-lui Stambuloff sunt exagerate. Primul ministru suferă numai de o oftalmie care -l sileşte să stea în casă încă câte­va zile. Din zi în zi merge mai bine şi azi a putut primi pe mai mulţi funcţionari înalţi. VIENA, 8 Octombre.—„Noua Presă Liberă“ află din Roma că întrevederea D-lui Crispi cu D. de Caprivi se va face ■Sfäsemssm Mierea Bisericilor Grecii din Turcia _____* „Politische Correspondenz“ află din Constantinopol că închiderea bi­sericilor greceşti a făcut o rea im­presie la palat; nu e nimic de te­mut în Constantinopol, dar s’ar pu­tea întâmpla ca această măsură, dacă se menţine, să aibă rezultate supă­rătoare în provincie. —Totuşi cercu­rile diplomatice nu cred că se va putea ivi complicaţiuni serioase de­oare­ce ultima propunere a Porţii e o bază favorabilă pentru nişte nego­cieri. Se asigură că dl. de Nelidoff a întrebuinţat de mai multe ori in­fluenţa sa în favoarea Patriarhatu­lui. Camera Franiceză PARIS, 8 Octombre.— Culisele sunt foarte animate; cea mai mare parte din deputaţi au venit cu irapresiunea că ţara reclamă liniştea. D­l Rouvier a de­pus proiectul de su­pratarS*1­supra spe­cialităţilor farmaceutice; D-l de Frey­­cinet acel al indemnităţilor ce sunt de plătit familiilor nevoiaşe în caz de mo­bilizare şi proiectul asupra spionagiului. (Aprobări). Proiectul tarifului a fost depus la Ca­meră. El e compus din 721 articole şi împărţit în două părţi: tariful maximal ce se va aplica ţărilor ce nu vor acorda nici un avantagiu Franciei şi tariful mi­nimal, rezervat naţiunilor cari ar con­­simţi la un regim favorabil Franciei. Produsele agricole figurează exclusi­­vamente la tariful maximal, cea ca­re­notă că ele vor rămânea în afară de ori­ce aranjament cu cele­l’alte state stre­ine. In cea ce priveşte materiele prime, guvernul va alege pe cele ce sunt in­dispensabile industrielor celor mari și pentru cari ar trebui să se ceară scu­tirea de ori­ce taxă vamală. Printre produsele scutite de vamă ar fi mătăsurile nevăpsite, lânurile, pieile brute, bumbacul brut. La­­alegerile legislative de­­la Cou­­flain şi Rambouillet (balotaj) au­ izbutit republicanii. La Couflans D. Laroze’a fost ales cu 9762 voturi contra 4300 date candidatului conservator; la Rambouillet d-nul Vian a fost ales cu 7545 voturi contra d-lui Caraman republican înain­tat care a obţinut 7091 voturi. D. Goussot, bulangist, a cerut să in­terpeleze chiar mâine guvernul asupra măsurilor ce crede că va lua contra u­­neltirilor bulangiştilor. Camera a cerut discuţiunea imediată. D. Goussot a ce­rut să se ordone urmăriri pentru ca să se facă lumină. D. Constans a răspuns că e vorba de nişte acte condamnate deja de înalta Curte de Justiţie şi aproape de unani­mitatea Francezilor; guvernul nu va or­dona urmăriri cari n’ar profita de cât acelora cari le cer. Dacă se vor face noi tentative guvernul va şti ce are de făcut. D-nul Dérouléde respunde cu multă vioiciune; i se aplică censura. Sgomot mare , bulangiștii protestează. La urmă se adoptă ordinea de zi pură și simplă. De Vânzare sau de dat în aren­dă imediat, din cauza taxăreî moşiilor de către stat cu îmboitul venitului lor real: moşiile Gherdana-Floreşti, Corni şi Meleş­­cani din judeţul Tecuci, plasa Berbe­cii­, o oră depărtare de gara Sascut. Amatorii se vor adresa la propri­etarul însuşi, la moşia Gherdana. LEON­A. VIDRAȘCO. a îndoita crima Am spus de nenumărate ori — şi au spus-o şi alţii—că forma în­ghite fondul la noi. Îndată ce forma legală nu este atinsă, ba chiar atunci câ­nd ea este călcată în picioare, dar­­ aşa mod în­cât să se găsească un subter­­fugiu sau nişte împrejurări uşură­­toare, cari să micşoreze sau să a­­copere vinovăţia făptuitorului, — nici o autoritate nu se mişcă, nu se crede în drept nici un judecă­tor să intervie. Legea pedepseşte cu munca sil­nică pe cel ce omoară un om, ea pedepseşte cu mare asprime şi pe cel care, cu voinţă şi ştinţă, neno­roceşte pe cine­va pentru toată viaţa şi’l pune in incapacitate de a’şi agonisi cele necesare existen­ţei. Sunt insă oameni—şi aceia for­mează grosul aderenţilor regimu­lui monarchic —cari omoară şi ne­norocesc sute de nevinovaţi fără a cădea sub povara legel. Aceasta numai din pricină că poziţia lor în Stat ii ocroteşte de urmărirea legilor. Aşa de exemplu, Ministrul nos­tru de rezbel are până azi pe conştiinţă sute de suflete nenoro­cite din cauza spiritului D-sale în­gust, din cauza puţinei D-sale com­pătimiri pentru nenorocitele vic­time puse sub administraţia sa. Cu toate aceste, Generalul Vlă­­descu umblă liber, este ministru şi — ce e mai grav — urmează a nenoroci încă alte sute de vic­time. Cine nu ştie câţi soldaţi au or­bit, din cauza conjunctivitei gra­­nuloase —care a degenerat în of­talmie purulentă — de când este Generalul Vlădescu ministru de rezbel ? Cu toate aceste, cu toate că bărbaţii de ştiinţă au arătat că nu se poate cu nici un chip vin­deca boala de ochi în cazarme şi în spitalele militare; cu toate că ei au arătat că cel mai mare fo­car de infecţiune şi de propagarea boalei este viaţa militară ; cu toate aceste, Generalul Vlădescu a adus la manevrele de la Piteşti un re­giment întreg de orbi, regimentul 2 de roşiori, pentru a propaga boala şi celor­l­alte trupe. • Astă­zi regimentul acesta este pe cale de a fi licenţiat şi soldaţii cari -l compun vor fi trimişi prin diferite garnizone pentru a lăţi flagelul peste toată ţăra. Nu este aceasta o crimă? Cu toate astea, făptuitorul este unul din stîlpii Coroanei şi colegii săi încep a se molipsi de dînsul. Generalul Manu, ministru de in­terne, a luat dispoziţia de a re­cruta în contingentul anului 1891 pe toţi tinerii bolnavi de ochi pen­tru a-i vindeca în armată. Şi în faţa unor asemenea mons­truozităţi, în faţa unor asemenea crime, nici un judecător nu se mişcă; nimeni nu cere trimite­rea înaintea justiţiei a celor ce orbesc un popor întreg numai pen­tru gustul de a înmulţi armata Regelui, care să poată contracta pe spinarea ei angajamente cu gu­vernele nemţeşti. Dacă vom mai lăsa­ multă vreme pe susţiitorii Regelui în capul Sta­tului Român, vom ajunge să ve­dem nenorocita privelişte în care armata va fi o pepinieră de orbi şi ţara întreagă o adunătură de neputincioşi. Dacă ceea ce fac miniştrii este o crimă, nepăsarea cetăţenilor este o altă crimă şi crimă mai gro­zavă. Instinctul de conservare trebue să ne deştepte o dată din ame­ţeala în care ne-au pus susţiito­rii Monarch­iei celei mai detesta­bile. Un fost militar*. Regele în Călăraşi „Vine Regele, Vine Regele Aşa se sună, aşa se vorbeşte: vine Regele... cu toţi se veselesc, toţi se pregătesc, toţi se zugrăvesc, toţi işi a­­justează pantalonii şi’şi perie hainele ca să poată eşi întru întâmpinarea bravu­lui nostru Rege. De la mic şi până la mare, toţi în par nu discut de­cât că vine Regele şi cum o să-l primească. Croitorii întorc la fracuri pe capete, Pâlărierii spăl la geobenuri, Cismarii pun la pingele şi câte alte petice, Pacinicii cetăţeni pregătesc mesala­­lele, Sacagii stropesc stradele pe capete, Măturătorii ridică hoiturile de prin obor, Pompierii mută la hodoroage, Militarii freacă scândurile şi săbiile ofiţerilor, Moş Gâlcă lăutarul instrumentează vioara, Dulgherii fac la coade de steaguri pe capete, Zugravii pun tapete pe zidurile sa­loanelor din gară, Slujbaşii.... Doamne ! Doamne !.. se tind să fie frumoşi şi fercheşi, să bată la ochi... şi aceasta numai pentru că vine Regele. Vine Regele, nu -i jucărie... are să fie o tăcere ca în fundul mormîntului, căci, când va sosi Regele, nenea Petcu de la... are să ţie primul discurs. Atunci e atunci. Atunci să fie câinii legaţi ca nu vre­unul să latre şi să Întrerupă pe nenea Petcu. Vine Regele, nu e glumă Masa e pregătită In Palatul comunal, la care va servi un neamţ, de la Union. Muzica militară va intona imnul na­ţional (pe care ’l repetă de opt zile): Du'te, du'te, n’ai mai fi. Apoi pe covoare nepreţuite, să -ţi vază ochii la ghete cârpite. Apoi cununi de flori, fracuri negre a la nenea Alecu 10 Maici, mânuşi albe şi gulere drepte cu funde tricolore şi cu bolduri de să verse lumina.... Apoi, unde mai pui ia socoteală că a trimis ştafeta şi în Silistra să vie şi Teodoroff, Nediloff, Mincicoft, Na­vem­­de lo­ff. Of. In sfirșit, ce se va întâmpla, vâ void seri Mercuri, căci de sigur ad să se în­tâmple foarte multe care ad si mâ pue pe lucru mal serios. Nepos. Replanu­l unei leii de Pemiui Noua lege de pensiuni a func­ţionarilor publici urmează a fi în­soţită de un regulament în care să se arate anume actele ce tre­bue să prezinte fie­care aspirant la pensiune. Prin urmare ar fi de ne­cesitate ca D-na Ministru al Finan­­ţelor să dispue mai din vreme e­­laborarea şi decretarea zisului re­gulament, căci unele din acele acte, după natura lor, pot fi supuse la întârzieri provocate mai mult sau mai puţin de îndeplinirea formali­tăţilor. Şi ar fi prea rău, mai cu seamă pentru cei mai săraci, să piarză periodul de sease luni, adi­că de 1 Aprilie până la I-ia Oc­­tomvre din causa necomplectăreî actelor la timpul cerut de lege. Orî,dacă are de gând guvernul să nu pue în aplicare această lege atunci s’o spue categoric.

Next