Adevěrul, august 1909 (Anul 22, nr. 7150-7179)
1909-08-11 / nr. 7160
* •SJartti 11 August 1909 -• Interview cu am fost deputat — ,,Opinia“ a publicat un articol intitulat ,,Concentrarea conservatoare” semnat <de d. Gh. Ghibanescu, §i care reprodus in intregime de ,,Adeverul", a fost comentat atit in cercurile politice ci si de presa conservatoare, in special de foaia carpista a d-lui Filipescu. Dat fiind ca articolul a aparut tocmai in ,,Opinia“, care in timpul guvernului Cantacuzino si chiar in urma, dupa fuziune, a purtat cea mai acerba lupta in contra nuaniei cantacuziniste-junimiste, am cautat ca sa obtinem si parerea d-lui Lascar Antoniu, fost deputat in parlamentul conservator de la 1905 f si unul dintre directorii , ,Opiniei“ din acele vremuri. In acest scop m’am anuntat d-lui Lascar Antoniu, care primindu-ma ma intimpina cu vorbele: ,,Sa nu ceri ca sa profetizez asupra puterei, caci nu am darul profetiilor dumanezeesti, al lui C. C. Petrache s i partizanilor sai“. Am promis §i am intrat direct in motive. — Afi vazut cum presa §i -a ales in lagarul carpist, se dedica concentrarea elementelor conservatoare? — Da. Eram la bade Govora cind am luat cunostinta de acst fapt, pe care l-am primit cantel cu indiferenta zvonurilor politice de vacanta. — Bine, dar ,,Epoca‘ §i ,,Conservatorul“ pretinda aces.. ,,avans takist” de amopier conservatoare, a venit indata de la ,,Opinia” in lu■><■ trecuta,prin articolul semnat de d. Gh. Ghibanescu? — Cel mai bun lucru ce ar trebui sa faci e ca sa ceri aceste lamuriri direct §i d-lui Ghibanescu, cind se va inapoi in la?!, si te incredintez ca, explicatiunile prietenului meu vor avea darul nu numai si te convinga, pe d-ta personal dar sa domoleasca chiar ifosul si ratuelile presei carpisto-cantacuziniste. De altfel, iata si ,,Opinia“ cu articolul in chestiune. Cine i-a citit cu buna credinta a viutut limpede vedea ca Ghibanescu nu pune chestiunea ce cit din punct de vedere al rezervei regale. Discuta numai unele solutiuni ce ar pute da suveranul in cazul unei crize de lucrit si se intreaba asupra persoanelor pe care regele le-ar utiliza in asemenea eventualitate. Atit §i nimic mai mult. Ba, il gasesc pe Ghibanescu declarat foarte categoric, in potriva ideea concentrarei conserve, toare chiar in acelas articol, exprimindu-se astfel ,v concentrarea conservatoare nu se mai impune ca o necesitate, cdci fara s'a pronuntat numai pentru noi, ditindu-ne noua coidituil sau politic, ca adevarati reprezentanti ai ideei conservatoare“. Aceasta este nota adevarata a articolului lui Ghibanescu, publicat luna trecutS. in ,,Opinia“ iar interpretarea care i s’a dat de cel interesati este facuta cu o vadita intentiune de fa urmare. — Nu crede si ca ideea concentrarei elementelor conservatoare cu timpul ar putea ca-si faca drum, sa cistige partizani, chiar in partidul conservator-democrat? — 'da aceasta ’ti raspund referindu-ma la modul cum s’a exprimat prin publicitate, acum cite-va zile, d. Const. Cantacuzino-Pascanu, prezidentul clubului conservatordemocrat din Capitals, declarindu-se in mod hotarit in contra oricarei concentrari conservatoare. De altfel, aceasta parere a fruntasului nostru autorizat cred ca nu poate fi decit expresia generala a intregului partid. — Dar d-voastra personal nu ati scris nimic in ,,Opinia“ cu privire la aceasta chestiune politica, de care s’a interesat, atita de mult presa in cursul vacantei? De ce? — Nu am scris $i nici nu am simtit nevoie ca sa scriu. Ziarul ,,Opinia“ 3i-a zis cuvintul inca de la aparitie in aceasta privinta, sub directia politica a mult regretatului Grigore Butureanu si a mea. ..Opinia" a dus dela inceput o lupte fatise in contra conceptiilor politice stricite si retrograde a nuantei cantacuzinisto-junimiste. De aci dela Tasi s’a vorbit pentru prima data pe fata de evolutia ideei conservatoare, evolutie care in cele din urma a trebuit sa triumfe prin alcatuirea partidului conservator-democrat. Odata despartiti dar de dinastia cantacuzinista si de gruparea junimista, situatiunea noastra politica ca partid fiind din cele mai bune, nu avem nimic de regretat si cu atit mai putin de discutat cu fantazia sau mai bine zis cu exasperarea acelora coprinsi de groaza infringerei. Ca se doreste o mina de infriire de catre Vechii tovarasi, aceasta 0 cred si mi-o explicaser. Individual ideia aceasta poate fi acceptata de toti prietenii nostri, in mod colectiv insa, adica sub forma unei concentrari conservatoare. 0 cred inadmisibila, chiar ca discutie de principiu. Dar, si in cazul dintiiu urmeaza ca lap, 9 August sa se faca o rezerva, nn oricare individual din vechii tovarasi e capabil. Acela care se va ralia la persoana sefului nostru Sa-si faca mai initiiu examenul constiintei, curtindu-si sufletul de buruiana patimelor vechi. f — Gui credeti ca regele va vroi sa incredinteze puterea dupa liberali? — Ge va vroi sa faca Majestatea Sa, nu oricaruia ii este dat sa sire. Mie cel putin nu imi este permis sa zic ca stiti. Ca ipoteza constitutionala insa Si judecind dupa uzurile stabilite si devenite istorice, putem crede ca, factorial constitutional, regele, va consfinti aceea ce tara legala cere, chemind la putere partidul politic cel mai tare si mai destoinic in conducerea afacerilor politice. In cei 24 de ani de viata constitutionala, niciodata suveranul nu s’a indepartat de a chema la chiria statului partidul care avea mai intinse legaturi si mai adinci radacini in massele poporului, si pe care opinia publica si sufragiile alegatorilor il indica ca cel mai demn si mai in stare de a guverna in liniste si cu folos pentru tara. Istoria noastra politica contimporana e plina de asemenea exemple si uzuri stabilite in cursul vremurilor. Astfel fiind si in ipoteza aceasta constitutionala ,punindu-ne, puterea nu poate sa revie decit partidului conservator/democrat, ca cel mai tare. — cind credeti ca se va intimpla: aceasta? . — Evenimentele politice ce se vor desfasura la toamna va vor da cel mai elcvent raspuns in aceasta privinta. .,Evenimentul“ dela I«$i org nul d-lui Greceanu, fost ministru de justitie, deschide o ■mpanie in contra c-lui Const. Stye pe t-mu „(lin ce fel de fimduri tinepte d. Stere? —o temd favoritii a boerilor, dam chid au fost scoipdrafi ,yi a railionarilor de data foarte recente din partidul liberal. „ Evenimentul“ acuza pe d. Stere cu o plângere ce s’ar fi depus din Basarabie contra> d sale, ca avocat, la consiliul de discipline al baroului de lap si, atata ca revista sa „Viata commeased“ ,i-a facut venitul din publicitatea da pe la mijvPeee. Acuzarile diet ridicate de an ton foarte violent si „Epona“ a si inceput Sette secondere. Campania aceasta are desigur un rost politic, deoarece insu sianul care o face scrie : „Adversarii sai politici nu- 3i inchipuiati pentru ce, faca cu d. Stere, se cereau mult mai multe scupule in lupta de toat zilele decit se obicinuia, in toata presa, faa de adevaratii fruntasi politicii. Marturisirea e adorabilul Curat! Adica de ce sa nu fie intrebat si d. Sfere „din ce fonduri trae§te?“ daca se obiei nu este a se intreba „adevaratii fruntap polltied Adicd de ce, fata de d-sa mai multe scrupule, chid fata de „adevarati frunnta§iu nu se prea „obicinue§tea atitea scrupule?! Asta e scoala a sandrei moravurilor si a presei!! Dar rostul acestei campanii in toiul vacantelor, va ei, desigur, la iveala ! Se comenteaza faptul ca fostul mitropolit Ghenadie a intimpinat pe rege cu prilejul vizitei facute de siverani la fabrica din Branesti si ca regele a ordonat ca ex-mitropolitul primat sa fie retinut la destin. Din Sinaia ni se telefoneaza ca vremea e superba. Se fac pregatiri in vederea bilciului Sfintei Marii, care se tine Simbata viitoare. rhim In :,Tribuna" din Arad: .Mitropoliti romani adresinduse ministrului Apponyi? ,,Keleti ErlescO“ e informat. cf. mitropolitii romlni din Sibiu Blaj, s'au adresat contelui Apponyi cu rugamintea sd retragd ordonanta cu privire la catechizarea In ungureste a scolarilor romani. In cazul cind ministrul n'ar da ascultare acestei rugCtminti, arhiepiscopii nostri vor lupta cu toate puterile ce le au dela Dumnezeu in contra sdvirsirii unei arii de mari nelegiuiri laici de biserica si neamul romanesc si ndddjdnesc cd toti romanu vor sdri cu influentare intru apararea legii lor strabune. In Craiova, gratie dispozitiunilor d-lui dr. prim’ar A. Iliescu, s’au luat cele mai energice :misiuni spre a indrepta Starea sanitara a orasului. Pe linga fregventele inspectiuni ce se fac in toate localurile, birturile, pietL fundul, ’cofetarii, bacoinii, etc., s’a luat si dispozitia ca toti chelnerii, baetii de prSvalii si servitoarele de prin hoteluri si localurile de consumatii sa fie supusi la un examen prealabil facut de insusi medicul primar. S’a luat dispozitia de a se urmari prostitutia clandestina In timpul noptii si pentru care sint oameni speciali insarcinati a facarazii prin oras. Am fi fericit daca aceste dispozitiuni Inteligente ale d-lui dr. Iliescu ip-ar gasi ecou In celelalte orase din tara, unde starea sanitara lasa atit de mult de dorit. Municipalitatea din Constanta a fost condamnata ia suma de lei 80 de mil daune interese catre compania de apft din Liege, care ceruse ca despagubirilor 400.000. Tribunalul de arbitraj a fost compus din d-nii: Gh. Pherekyde ’i Em. Porumbaru. La ministerul de critri se Va Infiinta un registru de toate falimentele, care va putea fi cercetat de catre partile interesate. Comisiunea pentru studiarea chestiunilor alatoriilor ce se vor construi la granite pentru aplicarea conventiei comerciale cu Austro-Ungaria, s’a intors in Capitals. Cele mai proprii abatorii au fost pasite a fi cele din Elvetia. Comisiunea va opinia pentru acest fel de abatoare. Comittetul executiv al clubului meseriaeilor si cel „de patru side" al miscarei pentru oftinirea traiului au luat hotarirea a tre o atxia serie tip intruniri prin mahalalele Capitalei. Medicul veterinar al orasului Braila a dat judecatei pe fmlacelarul Ghita Sucitu ca contravertient la legea de politie sanitarui veterinara. In cursul lunei Maifi s’au vaccinat in toata tara — in contra antraxului — 2817 boi, 583 cal. In contra brvnvei infectioase a porcului s’au vaccinat 12903 aniriiali. In aceia? luna s’afi tuberculinizat: 312 bovide, 45 bivolite. S’au vaccinat pentru varsat 1773 an In cursul lunei Iiinie s’au Vaccinat in tara — in contra antraxului — 2613 bol 372 cal, L0 oi si 89 norci. In contra brincei infectioase a porciniu! 13918 animale. S’afl tuberculinizat 197 vacsi s’au vaccinat contra varsatului 7155 at. Ziarele straine ne aduse trista Stire a 'ncetare! premature din viata Is Ragaz (Eivetic) a d-nei Rosa dr. Jurim din Botosani, a cirei inmormintare s’a iotosit in Stanislau (Galitia). Defuncta, o cunoscuta filantroapii a orasului sasi natal, a fost sotia neuitatului dr. H. Jurim, decedat acum 8 luni. Ne asotiem la profundul doliQ co-1 incearcS neconsolata fam'ilie prin aceasta noua pierdere, transmitindu 1 regretele si condolaantele noastre cele mat sincere. In cursul saptaminei trecute serviciul sanitar al Capitalei, a trimis laboratoriului chimic, spre a analiza un mare numar de probe de alimente si bauturi, luate de pe la comercianti! din Capitala. Din aceste analize s’a constatat ca mai bine de 30 de comercianti pus in consumatie alimente neconfonne conditiunilor si regulamentelor sanitare. Saptamina viitoare membrii consiliului de higiena al judetului Ilfov, se vor intruni la prefectura de Il fov, sub presedintia d-lui Niculescu- Dorobantu, prefectul judetului. Astaz! dimineata a sosit in Capitala colonia scolara de la Namilesti. Aceasta este ultima colonie sosita din cele 9 trimise de primaria Capitalel. Maine dimineata la orele 10 se vor intruni la primaria Capitalei, membrii consiliului de higiena sub presedintia d-lui dr. Orleanu. In aceasta sedinta se vor discuta si masurile ce trebuesc luate contra acelor comercianti, care continuia a pune in consumatie alimente stricate. Revizoratul scolar a facut cunoscut, tuturor invatatorilor si invatatoarelor din judet, ca in vederea inceperei noului an scolar, sa se ingrijeasca de cu vreme de terenuri pentru cultivarea zarzavaturilor si de materialul necesar pentru lucru manual. D. I. Ioanid, agent, la biroul de servitor de pe linga pozitia din Ploesti, a fost revocat din Serviciu. Se spune este consiliul de ministri, ar fi hotarit, ca Romnia sa nu ia parte oficial la expozitia internationala din 1910 ce se va deschi de la 1 Mai la Bruxelles. In Bucuresti s’a constituit insa un comitet, care indeamnat pe comercianti si industriesa participa neoficial la aceasta expozitie. Pretul griului se mentine scazut, totusi brutarul nu voiesc a esteni piunea. Autoritatea comunala ar putea, interveni. Un batrin cizmar se sinucida din cauza boalei tos find a Vnltorntci a fost gasit azi dimneata, inecat intr’un butoi cu apa, cizmarul Moritz Schneider. Dimineata prime zile din saptamina, 0 inauguram cu 0 sinucidere, dar 0 sinucidere curioasa si, In tot cazul, prin curiozitatea ei, mai putin banala ca aultea altele. Un batrin cizmar, Moritz Schneider, lucrator la magazinul d-lui Vailescu Borcea din calea Victoriei, bolnav de cancer si obosit probabil de suferinta, a tinut sa-si reguleze 3 m imFminim Ae momP | Transformaii morile D-v. sicturile la vsori cu brazida si inocurati-va renumitele ENGLEZESTI- HfITIOFTAL Societatea Anotiima Romana de Comerl jfttrffiisoape a Eucureatt Eratila ’ Craiova Sir. Stiisr'dan 10. Bulev. Cuza 95 Sir. Kb^sinictaiiu 22 cu o ora mai curind conturile cu O viata, care nu-I suriciea de loc. De altfel, Incercarea aceasta a mai facut-o in citeva rinduri, dar fara succes, daca succes se poate numi o sinucidere reusita. Asta noapte, insa Incercarea i-a izbutit. Dupa pozitia in care azi dimineata a fost gasit cadavrul de catre Sofia sa, batrinul setos de moarte pare a o fi gasit aruncinduse cu capul in jos intr'un mare butoi cu apa, care se afla In curtea caselor sale din str. Vulturului 86. Cu capul in butoiul cu apa si cu picioarele afara, l’a gasit In zorii zilei sotia, care nevazindu-1 in patul sau, pornise sa-I caute prin vecini. Cum din declaratiunile familiei Si, vecinului se constata in mod evident ca batrinul cizmar a mai incercat sa se sinucida si cum alte banueli asupra mortei sunt excluse, d. comisar Bartciulescu nu a mai dispus transportarea cadavrului la morgai pentru a i se face autopsie. S’a dresat obicinuitul proces verbal .Și cadavrul a fost lasat In paza familiei si a cunoscutilor, vadit afectati de sfirsitul acesta a unuia In urma consfatuirei avuta la Camera de comert. comerciantii, de comun acord, si-att. luat obligatia de a nu mai face nici o cumparatura cu hd., ci cu suta de chilograme. in caz de nerespectare a acestei obligatii, comerciantii vor plati o amenda de 50 lei In folosul Camerei de comert, pentru galintarea careia ati depus fiecare un depozit, la Camera, cite o polita de 500 de lei. in bidnc. • In urma oborul si-a reluat afirmatia obicinuita, dupa 3 ore de stagnare. Va voiu comunica nou! amfinunte deoarece s’au ivit oarecari dezbinari printre comercianti. Cerbu ESPERANTO q Iuncilerail comercis. In urma unui apel lansat de catre mai multi functionali comercial prin care se aratau foloasele Ambel esperanto pentru functionarii comerciali, s’au intrunit Duminica 9 August In amfiteatrul dintre bitfrinii simpatic! tomad_a sic^ului /,Mate! Basarab” din str. la. Pe urma lucratorului mai ramin i.1icaci, un insemnat numar de patru copii, patru nenorociti lipsiti functionari de sprijinul Si ajutorul unui tata.Cu aceasta ocaziune, d. Emarsi/rurfa la noiI Nicolescu a tinut- 0 conferint, & ti la last vorbind despre,Comertul si limba esperanto 11. D-sa a aratat ca limba esperanto a inceput sa patrunda tot mai mult in comert, iar pentru a ilustra cele spuse, a citat diferite exemple din str&insitate. A desflonstrat apoi necesitatea ca subcfiabiilii comerciali sa invete limba esperanto, aceasta constituind un bun mijloc de infratire al functionarilor comerciali. Iarasi daca toti functionarii comerciali ar cunoaste esperanto el s’ar putea foarte usor pune in legating cu colegii lor din strainatate si astfel sa poata afla mijloacele de care s’au folosit functionari comerciali de acolo pentru obtinerea repauzului duminical complect si a altor reforme necesare acestei clase de muncitori. Limba esperanto mai constituind si un mijloc de apropiere a unei culturi mai largi, foloasele ei nu pot fi contestate, deci fbnetionar ii comerciali au interesul ca sa invete si sa propage cit mai mult aceasta. Inba. Sedinta a luat sfirsit la orele 5 si jumatate p. hi. cind S’au facut si inscrieri de nou memorii. Alb. — de la — Dupa ultimul buletin sosit la directia sanitara de la 1—3 August curent au fost in Iasi 121 bolnavi de febra tifoida. Pe ziua de 3 August au ramas numai 100 bolnavi. Febra se gaseste in descrestere la task Stendrirt*3 ^zborul la Corabia CORABIA, 9 August. — In ziua de 8 August col., pe la orele 5 d. a., au sosit in portul nostru urmfitoarele vase de razboiu: Monitoarele ,,,. Bratianu“, ,,Lascar Catargiu 11, ,,Alexandru Lahovari” si ,.Mihail Kogalniceanu“ impreuna cu 8 vedete si canoniera ..Alexandru cel Bun 11 cu un tanc de pacura la remorca,ncostind in marginea ostrovului de linga gara. Aceste vase formeaza 0 escadra Si sunt puse sub comanda d-lui comandor Bulescu Constantin. Echipagiul este compus din 460 oameni (marineri) ?136 ofiteri. De aici pleca spre T.-Severin. Suna 10 cor. la orele 2 dupa amiaza— Cor. ^PIDEMH In comuna Hala?esti din Tutova s'a stins epidemia de febra tifoida. In com. Gersc din Tutova s’a declarat anghina difterica. In comuna Bratianu din Roman s’a stins epidemia de pojar. In comuna Moinesti, din Bacau s’a declarat: tusea convulsiva. In comuna Gardesti, din Teleorman s'a declarat dezintorsa: Grima din com. Poenii de Sus Un pindar raneste cu doua lovituri de cutit pe us pazitor de oi. E vorba de o crimai petrecuta la tara, pe cimpul din apropierea comunei Poenii de sus, judetul Dimbovita. E o scrima, isi avirsita,—ca multe dintre crimele cari emotioneaza satele noastre,—in urma unei certe ce avusese loc intre pazitorul de oi Chiriac Trandafir si un pindar, care se afla pe acelasi timp cu dinsul. Cum s’a ajuns de la cearta la crima? Chiriac Trandafir era insotit de un copil al sau in etate de noua ani. Pindarul, al carui nume nu se cunoaste inca, lovind pe copil, tatal, dupa cum era si firesc de altfel, i-a sarit in ajutor. Pentru dinsul, cel putin, interventia nu i-a fost fericita. Pindarul, enervat si mai mult de amestecul tatalui, s'a repezit asupra lui Chiriac Trandafir,dindu'I doufi lovituri de cutit in frunte si in piept. E curios, insa, ca viclima a fost adusa la Bucuresti s i internata in spitalul Filantropia desi crima s’a sfiltsit in judetul Dimbovita care, dupa cit se pare, nu e lipsit de spitale judetene si comunale. Febra tifnida Sinaia SINAIA. 10 August. — Un caz de febra lifoidd s'a constatat la Sinaia, in persoana unui lucrator de la fabrica d-lui Costinescu, lucratorul a fost izolat la spitalul local. Atragem cu aceasta ocaziune atentia asupra pericolului pe care il prezinta obiceiul nenorocit ca localnicii sa se scalde In apa Prahovei, infer,laid de tot, soiul de murdarii ,si, dejectiunii, care fapt pe linga aspectul urii ce'l prezinta Sinaia cu oamenii si copiii dezbracati in mijlocul orasului— este o continutd primejdie, deoarece se stie importanta si frecventa intinderei febrei tifoide prin intermediul apei. Credem ca odata pentru totdeauna va trebui sa se interzied acest obicei urit si nestindtos.— S. Slavdr— Is sursifilisula iUlata PLOESTI, 10 August.— La primtul semnal de razvratire al condamnatilor din penitenciarul Doftana, unul din el, anume Cristache Radu Babnliu, a incercat sa omoare pe plutonierul comandant, al detasamentului. Soldatul Adam Niculae, a salvat pe superiorul sau, aplicind o puternica l lovitura in capul condamnatului atentator. Dupa citeva zile, Cristache Radu Bubuliu, a incetat din viata. Pentru fapta eroica a soldatului Adam Niculae, s’a facut raport, sa fie decorat cu ,,Barbatie ?i Credinta”. De asemenea va fi decorat si gardianul D. Constantinescu, care fiind facut prizonier de rebel, a suferit chinuri o noapte intreaga. Greva comerciantilor de cereale din tulcea TULCEA, 9 August,Iscindu-se mai multe nemultumiri printre comerciantii de cereale din localitate din cauza unor masuri riguroase luate,de Camera de comert. Simbata dimineata, solidarizindu-se cu totii, au refuzat sa intre in obor, pina nu li se vor satisface cererile. Toata nemultumirea a fost provocata de faptul ca nu se mai permitea magazionerilor sa fae bani ca, ci satenilor, apoi pentru ca nu puteau pretinde sateanului decit 30 bani de caruta pentru descarcat, si in fine pentru mai multe mici amstnante, care constituiaun control prea riguros pentru dificil. Miscarea de la Libcrarile Publice D. Inginer-ondinar clase II la Russ Alexandra, actual sef de sectie- la ad tratia cailor ferate, este numit pe ziua de 16 August in postul de inginer atasat la serviciul aceleiasi ad-tratii. D. Caraitan Sterian, actual impiegat de birou principiul In administratia cailor ferate, este licentiat din serviciu pe ziua de 39 Septembrie curent din cauza din boala. S’a primit demisia — pe ziua de 1 August — a d-lui C-tin Barbulescu din postul de geometru la serviciul hidraulic. D. Marinescu Ion, actual impiegat de birou, este inaintat impiegat de birou principal in ad-tia cailor ferate. D. Dimitriu Alex, este confirmat in postul de sef de statiune la caile ferate. D. Petrescu C-tin a fost numit impiegat, de birou la caile ferate. D. Dumitrescu Gh. a fost numit casier in ad-tratia cailor ferate. D. Viclenescu Grigore a fost numit impiegat de miscare, in aceiasi ad-tratie. .RMrul’ In fara 10 August silscrietile la scoal’a da meserii.— La scoala elementara de meserii din localitate inscrierile incep la 15 August. Nu se admit decit numai fii de romani. Virsta se cere a fi de 12 ani cel putin $i sa nu treaca de 16. Se cer actele de nastere, vaccin, nationalitate ?i cel de absolvirea a patru clasei primare. Daca inscrierile vor trece peste numarul de 20, atunci elevii vor fi supuni unui examen, ce va avea loc in ziua de 6 Septembrie. Se vor cestiona din aitmetica, geometrie si limba rominii, materii invatate In clasa a patra. Elevii care vor cere Inscrierea la serarie, sunt obligati a depune suma de 60 lei, pentru cumpararea uneltelor conform ordinului ministerial No. 14437 din Noembrie 1907. Elevii de la lemnarie sunt scutiti de aceasta taxa. Intretinerea eleviior priveste pe parinti deoarece scoala nu are nici o bursa. Elevii care doresc sa fie interni, se vor adresa directiunei internatului fiilor de Invatatori, care este in acelasi corp cu scoala de meserii. Audienta. — La congresul Invatatorilor de anul acesta, s’au pus baze sanatoase asociatiunei generate a invatatorilor. In unanimitate, Invatatorii au ales presedinte pe cel mai destoinic coleg al lor, d. C. Ionescu- Lungu. Aceasta alegere multumind pe toti Invatatorii, asociatia numara azi un colosal numar de membrii. Presedintele d. C. Ionescu-Lungu, impreuna cu toti membrii din comitet, via lucra in toate directiile pentru ca asociatia sa corespunda In toiul nevoilor invatatorilor. Milne la orele 8 dimineata, d. C. Ionescu-Lungu, se va duce la Bucuresti, pentru a se prezinta d-lui Spiru Haret, ministrul cultelor, in urma audientei ce i s’a acordat, D-sa ii va supune doleantele invatatorilor. Vilegiatura. — D. C . Anghel, prefectul judetului, s’a inapoiat, din concediu. — D. G. C. Dobrescu, avocat, vice-presedintele clubului conservator democrat, a plecat in voiaj la Carlsbad, Viena , si Lozana. — D. Friedmach, medic dentist, a sosit din casatorie. D. Eftimie Dima, directorul Stiri din Sai © iic Un congres al partidului lui Sandanski.— A!t congres. Salonic, 8 August.—De doua zile in salonul ..Splendid Palace" se tine un congres al bulgarilor democrati de sub sefia lui Sandansky. Da acest congres au luat parte 85 de reprezentanti ai diferitelor cluburi din Macedonia bulgaresti democrati. Scopul acestui congres este alcatuirea lmii program, politic, studiarea si votarea a diferitelor chestiuni, care mai inainte au fost cercetate de comisiuni particulare. Bulgarii centralizati nu dad nici o inscrunptate acestui congres, zicind ca partidul lui Sandanski este redus la zero, rolul n'are at fi partizani decit pe cei 35 reprezentanti., Sectiunile comitetului turc de ,,llnire $i Progres” din tot imperiul au trimis aci cite 2 reprezentanti pentru congresul ce se va tine zilele acestui act. S’a svorit ca deputatul Rahmi Bei va fi numit valiu la Salonic. % Printul Sabahedin Efendi a oferit, ca. suvenir erouluilibertath Niazi Bey, ceasornicul tatalui elb defunctul sultan Murad al V-lea ceasornic pe care l-a purtat cit a trai it, Printul a gravat, pe ceasornic urmfitoarea inscriptie. ..Ceasornic al sultanului Murad V. o^erilr spre asmintirea lui Niazi Bey” si l’a trimis cu o scrisoare foarte amabili. Niazi Bey, avind o veneratie particulara pentru defunctul sultan Murad V a fost incintat de acest cadoul si a oferit printului Sabahedin Efendi cerbul, care l’a insotit, la proclamarea libertatiei in munti. ultime telegrame Conflictul greco-turc TURGIA §1 CHESTA GRETANA — Decizia consiliului de ministri — Gonstan Smopcrt. 10 August.—Consiliul de a fost de parere ca ultima nota greceasc de satisfa calcars. Ss a lipsa ca consiliul a deliberat asupra propunerei pe care Poarta o va face Puterilor spre a se hotari asupra regiaiului autonomiei din insula Greta. S’a discutat de asemenea ?i nota colectiva a Puterilor in care, dupa ita formatiuni luate din izvor sigur, in afara de punctele cunoscute, se zice ca in caz de neintelegere intii Turcia si Grecia, din pricina Macedoniei, puterile se vor sili a gasi o solutie amicala. Ministrul marinei fiind intrebat de un ziarist a declarat ca flota turceasca va ramine la Karapathos pina cind siinafia Creter va fi satisfacatoare pentru Turcia. Ziarul „Sabah‘‘ afla ca trupele turcegi au invins triburile rasvratite din Yemen, cauzindu-le pierderi mari. (A.R.) 1 Constantinopol, 10 August.—Dupa declaratiunea facuta de ministrul de externe, si dupa atitudinea consiliului de ministri care a acceptat nota Greciei, conflictul greco-turc se poate considera ca aplanat. In cercurile tinerilor lure! ,se lauda mult atitudinea inteleapta si ferma a guvernului. HAMMII DIN SALONIC AMENINTA CU BOICOTUL Viena, 9 August. — Se telegrafiaza din Salonic ca presedintele sindicatului hamalilor a trimis consulilor puterilor protectoare o adresa, prin care ameninta ca daca nu se va recunoaste imediat suveranitatea Turciei asupra Cretei, vor fi boicotate vapoarele comerciale de sub pavilion francez, Italian, englez si rus. Consulii s'auprins vasiulul din Salonic si au avizat telegrafic pe ambasadorii din Constantinopol. ADEVERUL Scoalei No. 4 de bS.etc, a venit din eal istorie. Masini veterinare. In urma staruintelor depuse de d. veterinar I. Demetrian, directorul abatorului, prlcri firia a dispus ca sa se faca cimitirul de vite, pe platoul din stinga de la bariera Rudului, deoarece actualul cimitir este situat in apropiere de gara de Nord si este vatamtitor pentru sanitatea cetatenilor. Tot prin staruinta d-lui veterinar Demetrian, primaria a facut o dubae sistematica inchisa, pentru prinderea civnilor vagabonzi de pe stradele orasului. 10 August Data #od. „Prb015Stil“.— Astazi, Duminica 9 August, ora 4 p. m. a avut loc Instituirea toefillerilor soc. functionarilor comerciali „Progresul"1. S'a procedat la alegerea noului comitet si s'a fi ales: presedinte, d. Stefftn Avramescu) vice-presedinti d-nii Sf.reimil Gustav si Alexandrescu, bibliotecar d. George Tomfisch, casier Anton HSdulescu, secretar I. Ibistescu. Dumineca viitoare se va procede la descircarea gestiunii comitetului din anul trecut. S’a discutat apoi mijloacele de lupta pentru oltenirea piinei in orasul nostru. Dupa mai multa discutie in privinta diverselor mijloace, s’a ales o comisiune din sinul societatei compusa din d-nii St. Avramescu Saveanu, Calin Gheorghe, C. Alexandrescu, care sa se prezinte d-lui primar al ora?ului cu rugamintea de a convoca consiliul comunal care sa dispiie ostenirea piinei. Rezultatul care nu ne Indoim ca va fi satisfacator—il vom comunica. Nenorocire.—Vizitiul Nae I. Coman -din -com. Plevna trecind cu trasura In care se aflau d-nii C. Popescu si Aurel P. Nicolescu a calcat pe copilul Ilie Ion Aron in etate de 2 ani, roatele basurel au trecut peste mijlocul nieferibitului copil care intr'o stare extrem de grava a fost transportat la spitalul Urziceni. Faliment.Tribunalul a declarat In stare de faliment pe comercianta Ecaterina Caraghec<rghiopol din comuna Jigalia. Epizootia.—In comuna Sapunari s’a constatat epidemia de brinca infectioasa la vite. Eftenirea piinei.—Paralel cu demersurile societatei .,Progresul” politia orasului, ascultind doleantele a numerosi cetateni, va interveni pe linga primarie, ca in consiliul ce se va convoca, sa se treaca in ordinea de zi si chestiunea ostenicei piinelui carnei. . 1 Coiicn de la Reims - Deschiderea meetingului -Heims. 10 August. — Zborurle de experienta cari trebuiau sa aiba locuri au fost intrerupte din cauza ploaiei si a vinului. Dupa amiaza furtuna a trintit la pamirit mai multe aeroplane fdrd Insa a le cauza vreo stricaciune. Lefebvre a reusit totusi sa faca un zbor de so de km. in 21 minute si so de secunde. & Betheny, 10 August.— Lefebvre Si Bleriot, au fost plasati primii In concursul de virezd. Lefebvre a facut 10 km. in 8 minute si 85 secunde. ■& Heims, 10 August — Lameelingul de azi au azistat peste 60.000 de oameni. Iata rezultatul: Premiul de vitezd: so de km... 1) Tissandier, pe un aparat Wright, in 28 minute 50 15 secunde. II. De Lambert, in 29 minue, 2 secunde. Aparat Wright. III. Lefebvre, in 29 minute, 23 3-5 secunde. Aparat Wright. IV. Paulhan, in 32 minute, A8 1 4 secunde.* Premiul de viteza intr'un plan curb: 10 km. I Lefebvre 8 minute 56 sec. II Tissandier 9 minute 26 1-5 sec. III Latham 9 minute 26 3-5 sec. IV Paulhan 16 minute 50 sec.V Sommer 11 minute 23 3-5 sec. I Premiul Gordon Benett 20 km. I Latham 18 minute S3 sec. II Leblanc 19 minute 26 1-5 sec. III Paulhan 20 minute 45 sec. IV Sommer 22 minute 22 sec. CONGRES SINDICALIST . Madrid, 10 August, — In zilele de 94, 25 si 26 Septembrie, va avea loc al doilea congres sindicalist revolutionar din Spania. Locul unde se va tine congresul nu s'a fixat Inca. Turul Fimcisr si Comertul Cursul Valorilor BURSA DIN BUCURESTI 10 August RMTA 5% din 1894 interna Jet 10 1003/4 ■, idem 6 °/o impr. de 185 mil. din 1903, lei 103—102.V2, idem 4% intern de 32Vs milioane din 1889 lei 90------893/4. idem 4% de 50 mil. din 1889 lei 90.65—90.40; idem 4% de 274 mil. din 18 90 lei 94.SA - 94.1/a idem 4% de 45 milioane din 1891 lei 913/8—91V8 idem 4% de 120 mil.din 1894 lei 91V4 -918/4. idem 4 °/b de 90 mil. din 1896, lei 913/s 913/s: idem 4% de 180 mil. dinftsgs 13I 91.3/s—9lVa: idem 4% de 100 mil, din 1905 Seria A si B lei idem 91.50—91.40 4% convertita din 1905 lei--------—.— idem de 7 roil, din 3908 lei 90>/4 —90. indeteud §1 coimunal 5«/ff lei 99.85—99.3/4 O Hi LI < ; A 'f'l K7 ft E Isf. com. Jiucure.stK 4% din 1903 lei 86.SA—86.V2 ; idem 4% din 1906 lei 86.34—86 idem com. OraScKTii. 55% lei 97s/.i------; idem com. Ploiesti 5% lei 923Ai—’92/4; idem com/ Ia.~i 4'/2% lei .0% 94V2. I’OKflAKE r 11 rale 5% lei ---------. idem 4 lei —.---------idem urbane Bucu* re$fei 5% lei 96.3A—96.60 idem urbane la$1 6 °/o lei 93.70—9355; Bonurile Casei Rurale 50o lei 97 ’/s—97.70. ^i!TSUl¥l: Banca Nation ala. let 4250 4230: Cassn Rural a. lei 480—420 Banco AAricola, lei 437—434 ; Bank ot Rouinania, lei 223— 220; Banca de Scour, din Bucuresti, lei 130—125. Banca Marmoroech Blank et. Comp, lei 880—875; Banca Populara din Pifce$ti lei 280—260. Banca Goneral» Romlna 1750 -1740. SOCIKTA^I I>E A SI <5 UR ABE: Dacia-Rominia,^lei 765—760; Na^ionalft, lei 930—925; Generala, lei 800—790. SCIIl.nES: Cek Londra 25.22V2-25.17l/2 cek Paris 100.17V2~99.97Vs; cek Berlin 123.40—123.20 — ; cek Viena 105*15-------104.95; cek Belgia 99.90------99.70—. SLOWTURI AVANSURI : Banca Nationala, Scont 5%; idem avansuri pe depozite 6Va%; Cassa do Depaneri, avansuri pe depozite 5Va%; BURSA DIN STRAINATATE Inchiderea: 8 August Viena.—Napoleon 19.09 — Marci 117.40 Ruble 25.3.V. Schimb Paris 95.22% Schimb Berlin 117.30 Schimb Londra 239.75 Schimb Amsterdam 198.15. Credit 682.— Lozuri turce^ti 185.50 Renta austriaca cor. 95 80. Renta uno. cor. 92.60 S*aa%iS.— Renta rusa 13.75 Renta frare cezart.22 Lozuri turce^ti — —— imprimuttt roman 93.56 Deschiderea: 10 August Viena: Napoleonul 19.09—Rubla 264.— Credit Anstalt 654.— Credit funciar: austriac, 3151.— ungar 759.50 Drumurile Austriace 746.20 ex. Lombarde 116.70 Alpine 685 50 Loturi turcesti 185.75. Renta austriaca : hirtie 96.— alpini 95.90, aur 116.85; renta ungara aur 113.55. ^eiftixal>: Londra 239.80, Paris 95.25, Berlin 117.35, Amsterdam 198.30, Belgia 93.05, Italia 95.10. TerMlistra : ferma., RENTA ROMINA LA BERLIN 10 August Renta 5% din 1903 impr. 185 mil. l< 220 „ 4 °/6 „ 1889 „ 50 „ 91.70 „ « „ 1890 „ 274 „ 94.60 „ „ „ 1891 w 45 „ 90.80 „ „ „ 1894 „ 120 „ 90.90 * » » 1896 „ 90 „ „ „ „ 1898 „ 180 n 96.60 „ Convertita 90.80 » » „ 1905 „ 100 »t t Seria AB 90.60 „ „ „ 1908 „ 70 89.25 Cursul Marfurilor Cereale Bucuresti, 10 August Pe ziua de astazi s’a incheiat la Bursa Bucuresti urmatoarea operatiune; prin recolta 1909, cu lei 14.28 'A hectolitrul, predat pro-pmpt in gara Lehliu, Vin si Spirt Toucurent, 10 August.—In zilele de7 §1 8 August a. c. s’au vindut la rampile Antrepozite. Nectarii Grivita vin, rachiu si drojdie in cantitate de 1600 decalitri in 20 Vase cu preturile urmfitoare , vin noii Moldova 5.90—6.40 „ vechi 7.00-8.00 Tuica 7.20—8.40 Drojdie 10.00—11.00 Se Giurd o camera mobilata, In apropiere de Piata Sarindar. A se adresa la „Adeverul“ tie adresa d-lui S R. Intristata familie are nemfirginita durere a face cunoscut prietenilor si cunoscutilor incetarea prematurii din viata, la Ragaz (Elvetia), a prea scumpelor Rosa Dr. Jurim ale carei ramasite pamintesti s’au inmormuintat la Stanislau (Galitia) in ziua de 12 cor Rugati-va pentru ea Campania Sirica Hotnana Oonducerea Const. Grigoriu — Luni 10 August 1909 — Se va juca Noaptea in Siena Opereta in 2 acte Spectacolul se va incepe cam era Vioea^eretS, intr'un act Biletele se *nbic* Galeria de Muzica, Calea Vietlinei. 50. Iniima Bieteler Trups ti gsiife a T £ 8l»lui SisteM — Iant la August 1909 — Se •’ reprezernta D*are Zile! Comedia in 3 acte Biletele la magazinul de muzica i Jean Feder §i la grindinia. Premiul Popular © Gradina Sarca — Luni XO August 1909 — orele 9 seara Teatrul Pathe-Freies-Faris Demonstrator I. Eupermann Tabiouri absolut tid i nensaional( Din bogatul §si prea frumosul program se va remarca: Nunta Saracului Mare Drama Sociala Un lege Martir Mare tablou istoric de pe timpul Revolutiei Franceze Primul Debut Privanl Debut mmm Tiraliori originali din Transvaal EKSTITUTUX. Scheuntz-Thierrin Fondat in anul 1874 Bucuresti, Str. Scaune No. 33 Curs primar si gimnazial Cursurile reincep la 9 Septembrie CASA DE SCHIMB I. FUELS Bucuresti, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 10 August Camp. jiiad Wolienta amor. il. nr.>. P0 65 ~Hi 10 4 °/C . , 1905 a. b. 90 75 9135 400 llentii interna 89 75 9010 4% Gblig. Co n. Bucuresti 8650 87 — 5% „ Jud. si Gominare 99 25 99 75 4 VI „ . . . 89 75 90 25 5% Set fc unc. rurale 97 15 9 40 4% . . . 87 25 87 60 56/„ . . urb. Bu. 96 40 96 75 5 °/c . . „ Iasi 93 50 93 75 5 °„ Bonuri Rurale 97 75 98 25 Ac Jb. Nationals 4270 — 4290 — „ Agricola 435 — 445 —• „ , Sc. Buc. 130— 140 — „ „ Dacia Rom. 745 — 750 — „ „ Nationala 920— 930 — Cor. val. auatr. 105— 106 —Iarci germane 123 50 124 50 Banc. franceze 100 25 100 750 italiene 100 — 101 — rubl. hirtit 265— 268 — Dr.A.BAMSCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier Boalele de Pisis si Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (linga bis. Ilici Consult. S—10 a. m. $1 2—pp. m Institutul Medical de Dr. Erdreich Str. Italiana 4 (colt Buj. Carol) = Bai igienice = de Afera1 si I*ntina Bai de Acid Carbonic INSTALA^IUNE SPECIALA pentru tratamentul boalelor : nervoase, reumatice, artritice, paralizii, bolile de stomac. Reputat pentru curatenia exemplara si pentru ingrijirea de aproape a vizitatorilor. r. loan Calinoiu, MediculSomaist, Vila Westend ~ 3SASUSKRAD (Boemii) _ & GH; NICOLAU Proprietar - B U Z A U -JJomnului INGINER S. GROSS Strada Mantuleasa 8 BUCURES ti Cu placere confirm cd motorul de benzina system ,,Tranzl & Co.“ din Viena, pe care mi l’am instalat la moara mea din Buzdu acum doi ani, funetioleay.a. in mod cit se poate de regulat, auind aceea o putere care a avut’o de la inceput si lucreaza in mod foarte economic, conducindu mi doua pietre de 42“ si o uruitoare, cu puterea lui de 510 cai, dupa cum mi rap furnisat Ca semn de recunopinre, slab la dispozita oricui client al Dv. care ar voi sa cumpere Un motor de la Dv. Cu toata suras (ss) QH. RIGOLAU Buzau 23 Julie 1909 Specialist in: