Adevěrul, ianuarie 1937 (Anul 51, nr. 16237-16262)

1937-01-05 / nr. 16340 (16240)

Pagă na Goa Consfătuirea libe­r­ală de la Braşov Gâigâr,tăr'I­.­E:naaerea d-n­si Lepidata BRAŞOV, 2. — La clubul par­adu­im liberal a avut loc ori o şedinţă prezidată de d. Al. Lapedatu, pre­şedintele Senatului. D. Iancu Nan, prefectul judeţului, a salutat pe d. Lapedatu, urându-i cu prilejul Anului aca să continue cu aceiaşi însufleţire acţiunea sa po­litică şi culturală. A luat apel cu­vântul d. T. Priscu, primarul oraşu-­ lui, care aduce salutul cetăţenilor l­u­in Braşov, relevând importanţa pe­ care o are azi Braşovul din toate punctele de vedere, cuvântarea preşedintelui­­ SENATULUI ! Cel din urmă a luat cuvântul d. Alex. Lapedatu, preşedintele Sena­tului care a spus că in faţa senti­mentelor exprimate prin glasul pre- , fectului ele judeţ şi primarului mu-­­ nicipiului d. dr. T. Iriseu, nu poate­­ decât să răspundă că sentimentele acestea coincid cu dorinţa d-sale ca în prima zi de Anul Nou să fie in mijlocul braşovenilor, mai ales cât evenimentele din ultimul timp i-au­­ împiedecat de la această datorie.­­ Am ţinut să vin act spre a vă mulţumi pentru concursul dat gu-­­ vernului in marea operă desfăşu- j rată întru refacerea ţării, mai ales­ în ceea ce priveşte gospodăria locală.­­ Satisfacţia noastră este şi mai mare­ atunci când constatăm că am putut da ţarii o guvernare care a înscris o nouă glorie a partidului nostru. D. Lapedatu trece în revistă rea­lizările partidului liberal după care arată că în ultima etapă a guver­nării, partidul va desăvârşi opera începută. Aduce elogii Suveranului care stă de veghe ca opera de gos­podărie internă a ţării să nu sufere nici o ştirbire. Face apel la toate­ forţele pentru continuarea operii în­cepută, încheie urând tuturor pros­peritate în noul an. La Crizi­l Romanesc a avut loc o recepţie cu prilejul Anului Nou. D. Al. Vaida a făcut o expunere politică susţi­nând că întrucât alcătuirea unui guvern de concentrare nu e posibilă succesiunea trebui să-i revină d-sale. Vorbind despre regimul din Ger­mania, d. Vaida a declarat că re­gimul hi­letist e singurul regim care a fost capabil în vremuri atât de tulburi să consolideze Germa­nia. Fruntaşii narional-ţăranişti nu au organizat nicio festivitate mărgi­­nindu-se să transmită felicitări d-lor Iuliu Maniu, Aurel Socol şi al­tor fruntaşi care şi-au petrecut sărbătorile in staţiunea climaterică Stâna din Bihor, liberării n'au organizat vreo fes­tivit­ate din pricina lipsei d-lui Al. Lapedatu. In urma discursului Suveranului rostit cu pr­ilejul felicitărilor pe care­­ le-au prezentat membrii gu­­vernului, în cercurile politice se subliniază că bugetele ministerelor sănătăţii şi lucrărilor publice vor fi simţitor sporite. Se aşteaptă sosirea în Capitală a titularilor celor două departa­mente spre a se exa­mi­na posibili­tăţile de acordare a unor impor­tante sporuri bugetare. La Iaşi IAŞI, 2. — Anul Nou a fost serbat la mitropolie printr’o solemnitate im­presionantă. S’a oficiat un te-deum după care şefii autorităţilor civile şi militare s’au retras în palatul metropolitan unde s’au rostit cuvântări ocazionale. Au vorbit mitropolitul Moldovei, finn­ general Atanasescu, rector Traian Bratu, primar O. Racoviță, av. Velciu, etc.­­ * CLUJ. 2. — La clubul ,,Frontului IN STRĂINĂTATE Vrănie d-lui Briss PRAGA. 1. (Rador). — In cursul recepţiei corpului diplomatic la preşedintele Esneş, monseniorul Ritter, nunţiul apostolic, a luat cu­vântul în numele colegilor săi, fă­când urări cu prilejul anu­ui nou. Monseniorul Ritter a elogiat sănă­tosul optimism al preşedintelui Be­­neş şi a exprimat speranţa că anul 1937 va putea fi mai bun decât mulţi alţi ani precedenţi. D. Beneş a făcut la rândul său u­­rări pentru şefii are state, pentru po­poare­­ şi ţările reprezentate de di­plomaţii prezenţi. D-sa a scos în relief faptul că anul 1937 dfură cel mai senin optimism şi cele mai pu­ternice speranţe, în comparaţie cu anul critic 1936, care — a spus pre­şedintele — va putea servi drept învăţătură pentru naţiunile euro­pene, se va înţelege în cele din urmă pretutindeni că până şi pro­blemel« cele mai d­o­cile po­t fi re­zolvate fără risenr­i înfricoşătoare, fără războaie, fără violenţe, fără revolu­ri sângeroase. Contnuân­­du-şi politica sa de pace atât în in­terior cât şi în exterior, Cehoslova­­cia va colabora ca şi în trecut cu a­­mb­ii şi aliaţii ei, dar va încerca tot­odată să se apropie şi mai mult de vecini şi să facă paşi noi spre lini­ştirea complictă a acestei părţi a europei. „Am consolidat nu de mult la­D. ED. BENEŞ porturile economice cu doi vecini din sud; vom căuta să facem ace­laşi lucru şi în Nord. Nădăjduim să A apărut Nr. 433 Programele complecte ale posturilor europene pe săptămâna 3—9 Ianuarie 1937 AD£V Z..UL Festivităţi de Anul Nou La frontul studenţesc democrat In după masa zilei de 1 Ianuarie a avut loc în calea Griviţei No. 378 o tombola organizată de frontul stu­denţesc democrat, pentru copiii din sectorul Verde. La ora­­­ când fusese anunţată ser­barea un mare număr de copii ne­voiaşi umpleau sala. Cei mai mulţi veniseră cu părinţii şi cu fraţii mai mari. Nimic nu poate exprima veselia copiilor în faţa pommui luminat şi a mesei cu daruri. Tineretul studen­ţesc care organizase serbarea, strân­sese obiecte pentru pom şi daruri. Studentele Frontului studenţesc de­mocrat în frunte cu d-ra Elena Tu­dor au distribuit jucările, dulciurile SINAIA 2. — Cu prilejuil zilei ,­ Anul Nou, s’a oficiat eri a.m­ineavi la mânăsirea Sinaia după serviciu! religios obişnuit un tedeum la care au luat parte autorităţile militare şi civile în frunte cu d. general Bălă­­nescu, comandanul garnizoanei Gh Mateescu, primarul oraşului, corpul ofiţeresc şi un numeros public. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Serafim Georgescu şi cărţile. Fiecare copilaş a primit câte un dar. In cântece şi bucurie serbarea pentru copii a luat sfârşit la 7 şi ju­mătate. A urmat o agapă a tineretului re­unit la această serbare. Corul organi­zat de Frontul studenţesc democrat a cântat o serie de cântece populare,­­ un potpoliu, o doiniţă, — cunoscuta doină a ei Avram Iancu. D. N. Lun­­gescu secretarul tinerelului radical­­ţărănist a vorbit despre lupta tinere­tului pentru apărarea drepturilor lui şi pentru pace. Serbarea a luat sfârşit la ora 9 şi jumătate cu intonarea imnului „Fron­tului studenţesc democrat” Serbarea a făcut o bună impresie le cartier, stareţul mănăstirii înconjurat cler. După te-deum fruntaşii autorită­ţilor au plecat la castel unde­­c­at înscris în registre. Suveranul care a luat parte la Bu­cureşti la serbarea Anului Nou, s-a înapoiat la ora 16.50 cu un tren re­gal însoţit de d. Ernest Urdăreanu, vice-amiralul Curţii şi colonel Filiti, adjutant regal, putem urma acelaşi linie de con­duită pe terenul politic. Ţara noa­stră va rămâne o ţară de ordine so­cială, de disciplină politică­, de pro­gres evoluţionist, evitab­l orice ex-LONDRA, 1. (Rador). — Azi s-a publicat oficial mesagiul pe care Regele George VI l-a adresat su­puşilor săi cu prilejul anului nou. Mesagiu! spune între altele: „In această cea dintâi zi a noului­ an al Domniei Mele adresez tutu­ror popoarelor din imperiu cele in­sincere urări de fericire. Măsor la deplin răspunderile inerente nobilei Meie moşteniri. Le primesc ca o în­credere cu atât mai mare cu cât ştiu că Regina-Mamă şi Soţia Mei unt alături de mine. „Voi repeta cuvintele rostite de Fatul Meu cu prilejul isihn­eului său spunând că Regina şi cu Mine ne vom consacra totdeauna slujbei voastre şi rugăm pe Dumnezeu să ne călăuzească şi să ne dea piti­­ces de stânga, ca şi orice exces ae dreapta. Ea va rămâne totodată tara bunei voinţe şi a păcii faţă de I vecini şi faţă de toate ţările din E-hrapa’. rea de a ne urma dr­umul pe care ..m intrat’. La E.Bys83 PARIS, 1. (Rador). — Recepţiile i­icizle de 1 Ianuarie s’au dssrâşu­­.at diminea.â la Elysee cu ceremo­nialul obi­­rn­uit. D. Blum şi membrii guvernului au asistat pe d. Lebrun, preşedintele republicii in timpul recepţiilor şi vizitelor. D. Lebrun a primit pe preşedinţii Senatului şi Camerei şi pe parla­mentari după care le-a înapoiat vi­zita la palatul Camerei şi la palatul Senatului. Preşedintele republicii a oferit a­­poi un dejun în onoarea d-lui Blum, a miniştrilor, a mareşalilor Franţei, a prefectului de Sena şi a prefec­tului poliţiei din Paris. Te-Deum-ul deia Sinaia Mesagiul rege­lui George VI REGELE GEORGE VI Ciocnire între un autobuz şi o căruţă BELGRAD, 2. (Rador). — Un au­tobuz de turism s’a ciocnit cu o că­ruţă în apropiere de Kragu­evat. O călătoare a fost omorîtă iar şoferul şi mai mulţi călători au fost grav răniţi. Boala Ir­hii de­ Valera LONDRA 2 (Rador).­­ Se anunţă din Dublin că d. de Valera va pleca săptămâna viitoare la Zürich pentru a consulta din nou oculistul care l-a operat in Mai 1936. Preşedintele statului liber se va supune mai mult timp unui trata­ment care îl va ţine departe de acti­vitatea politică. arre va fi atitudinea Germaniei in problema Danzigului ? VARŞOVIA, 2. (Rador). — D. Her­mann Rauschning, fos­t preşedinte al Senatului din Danzig, plunică in ziarul catolic german din Polonia „Der Deutsche in Polen” un arti­col în chestiunea Oraşului Liber, „Situaţia în oraşul Liber, scrie d. Rausch­ning, este caracterizată pe deo parte prin inacţiunea de netăgă­duit a Societăţii Naţiunilor, iar pe de altă parte prin poziţia nouă şi extrem de puternică dobândită de Reich”. Fostul preşedinte al Senatului din Danzig cere ca Reichul să de­clare lămurit dacă realipirea Dan­­zigului la Germania face încă parte din programul de revendicări ger­mane. it. Rauselming crede că poate a­­nunța formarea unui partid la Danzig, având o conducere comună polono-danzigheză. împrumutul polonez în Franţa Repercusiuni favorabile în viaţa economică a Pol­oniei VARŞOVIA 2 (Rador)—Unanimi­tatea cu car­e Senatul şi Camera franceză au votat împrumutul pen­tru Polonia a avut cele mai fericite repercusiuni în Polonia. Toate cer­curile au apreciat în gradul cel mai înalt acest gest. D. Kioiatkowski, wies preşedintele consiliului de miniştri, vorbind as­tăzi în ţaţa comisiunii financiare a Camerei, a fost interpretul acestor simţimente. D-ra a subliniat impor­tanţa deosebită a acestui împrumut pent­u armata polonă, pentru eco­nomia ţării şi pentru stabilitatea minetei naţionale. Vice­preşedintele consiliului a scos deasemeni în evidenţă condiţiunile avantagioase ale acestui împrumut, a cărui anunţare nu mai a fost sufi­cientă pentru a pune capăt tezauri­zării aurului şi temerilor referitoare la o devalorizare a zlotului. După citirea raportului favorabil al deputatului Holynski şi după ex­plicaţiile d-lui Kwiatkowski comi­­suiunea financiară a Camerei a a­­doptat în unanimitate proectul­ de lege prin care guvernul este autorî­­zrat să contracteze un împrumut in frânei francezi pentru apărarea naţională. Pro­d­ul va veni săptămâna vii­toare în discuţia plenară a Dietei. Chei­a evreiască în Polonia VARŞOVIA. — Răspunzând în Parlament, unei interpelări a depu­tatului Budzynski, asupra chestiu­nei evreeşti, — d. Koscialkowsky, primul ministru, a declarat că în Polonia toate naţionalităţile sunt tratate pe un picior de egalitate. El a adăugat că guvernul e dator să utilizeze toate competenţele şi toate bunăvoinţele pentru binele statului, fără deosebire de nume şi de rasse. In fine primul ministru a spus că guvernul trebue să asigure protec­ţia sa tuturor cetăţenilor, oricare ar fi de origina lor, evreilor ca şi celorlalţi. Primul ministru a mai spus că e hotărît să nu lase nepedepsiţi pe autorii exceselor antisemite şi că guvernul e hotărît să puie capăt a­­cestor excese, atât prin măsuri ad­ministrative, cât şi prin măsuri ju­diciare. Conflict intre guvernul vienez şi cel din Stiria VIENA, 2. (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei Havas află din izvor bine informat că mai multe persona­lităţi politice importante, printre ca­re mai mulţi membri ai Uniunii ţă­­r­ăneşti şi un om de încredere al cancelarului Schuschnigg au plecat astăzi la Graz în scopul de a inter­veni în conflictul survenit între gu­vernul din Viena și guvernul pro­vincial al Stiriei, în urma remanie­­rei guvernului din Stiria făcută de guvernator fără asentimentul can­celarului federal al Austriei. Se afirmă în cercurile politice că acest conflict are o mare importan­tă. Dacă rezolvarea lui se va face într’un sens opus guvernului din Viena, s’ar putea creia un precedent în relatiunile dintre provincii și gu­vernul central, precedent care a putea fi folosit de acei guvernatori ce împărtășesc ideia unei autonomii provinciale excesive, astfel cum o propovăduește d. Stepan, guverna­torul Stiriei. Totuși, în cercurile politice se ex­primă certitudinea că d. Schusch­nigg va avea victoria în acest con­flict venit să tulbure opera de refa­cere corporativă a guvernului cen­tral. Răpirile de copii O nouă afacere Lindberg NEW-YORK, 2. (Rador) acum răpitorii nu au dat F­amil­ia milionarului Dr. niciun semn de viaţă, ne- Mattson a depus suma de exe: cînd clauzele acor- 28.000 dolari, ca răscum- dului intervenit, cu toate pârare, omului de In­ere- că au primit banii ceruţi, dere al bandiţilor cari au Ziarele îşi manifestă­­ răpit pe copilul medicii- teama că băiatu­­ ar fi I IUII, mmn. Cu toate acestea, până Marţi 5 Ianuarie ICG7 „Adevĕrul“ sportiv noi • - --------— Activitatea foot-­l­istică din București a ati­s îa anul 1936 - sub toate rapoartele - un coeficient maum • Jocurile disputate aci pentru cam­pionatul naţional,, pentru Cupa Ro­mâniei şi jocurile echipei naţionale au complectat un program de exce- I lentă calitate care a adunat o asis- I tenţă numeroasă şi a făcut prepa- I gandă rodnică. A deschide insă discuţie amănun­ţită asupra acestor rezultate este zadarnic. In prim rând fiindcă ele­­ sunt de no­crietate, in al doilea rând fiindcă randurile de faţă au ca obiectiv, activitatea pur districtuală a foot-s pall-ului din Bucureşti, acti­vitate care nu cuprinde nici una din manifestările amintite mai sus. Capionatul celor patru categorii ale districtului, campionatul echipe­lor de rezervă şi juniori, precum şi câteva timide încercări cu echipe selecţionate din cadrul juniorilor şi categoriilor inferioare, alcătuesc toate realizările pe care districtul Bucureşti le-ar putea afişa cu titlu­­ de activitate technic­ă. Foarte mult, dacă avem în vedere valoarea cantita­ivă a acestora, însă în comparaţie cu restul manifestă­rilor desfăşurate la Bucureşti, din iniţiativa federaţiei, extrem de pu­ţin. Această constatare, unită cu a­­ceea că şi activitatea — aparent districtuală — a echipelor divizio­nare (jocurile amicale la care au participat formaţii mari europene) porneşte din unica iniţiativă a a­­cestora, mă determină să renunţ la o amănunţită examinare a activi­tăţii technice districtuale şi să mă mărginesc, relativ la aceasta, numai la înşiruirea arătată. Ceea ce este interesant de remar­cat, azi, referitor la districte ar fi — cred — rolul lor, în urma actua­lei înfăţişări pe care o prezintă di­versele competiţii federale. Cu atât mai mult, cu cât acest rol este situat la răscrucea unei in­teresante probleme de principiu: „cantitate sau calitate?”. Păreri autorizate afirmă că foot­­ball-ului românesc ii sunt necesare grupări mari şi realizări în sensul unei ameliorări calitative; păreri nu mai puţin autorizate cer o pro­pagare in masse, a foot-ball-ului, fără încurajări speciale unor anu­mite categorii. Şi un principiu şi altul păcătuesc — cred — prin unilateralitatea lor, deşi în realitate, ambele se com­­plectează foarte armonios. Intr’adevăr, un cadru vast facili­tează selecţiunea şi ,­­ a­nifestăr­­ie­li­nul cadru select, facilitează aug­mentarea cadrului. Nici o ciocnire, deci, între aceste principii. Ciocnire ar putea fi numai referitor la competenţa organelor care să dirijeze aplicarea lor. Sau mai bine zis, in loc de ciocnire, po­sibilitate.­­ Sub acest raport, negreşit că or­ganele locale — districtele — sunt singurele in stare să se ocupe rodnic de formarea cadrelor si de educarea lor. Acest principiu fiind bine stabi­lit si insusit de colegii mei, cari mă secondează în conducerea districtu­lui Bucureşti, ne-au dus la un pro­gram de activitate îndrumată, mai ales, in sens administrativ, educa­tiv şi propagandistic. Aşi spune că însuşi competiţiile noastre, nu au atâta aspect technic, cât educativ. Un campion al unei categorii bu­­cureştene este un simplu promovat la examen, iar desfăşurarea campio­natelor mai mult o şcoală care re-­­­liefează talente şi caractere, care­ încearcă să insufle disciplină şi a-­­­devărat spirit sportiv, care pune în­­ aplicare, după caz, penalitatea şi recompensa. Bine­înţeles, avem şi o activitate technică pură şi ca fond şi ca aspect. Este însă redusă şi cade astfel pe al doilea plan , ră­mânând bine stabilită constatarea de mai sus pentru activitatea di­strictului Bucureşti in anul expirat şi probabil şi in cel viitor. Activitatea Federaţiei de volley şi biskEtt* bail Activitatea Federaţiei pe anul 1936 a fost foarte rodnică, având trei ramuri distincte: 1. Voley-ball-ul femenin. 2. Volley-ball-ul bărbătesc. Fro.jsor NicOLai UUŢtaCU Preşedintele F.R.B.V. 1. Volley-ball-ul femenin a repur­tat un succes neaşteptat în ultimul timp, reuşind să atragă un public foarte numeros. Se remarcă progres atât în privinţa tehnicei jocului căt şi în numărul grupărilor. Din acest motiv s-au împărţit toate echipele în două serii. Campioana pe 1936: Iureş Club care învinge în finală pe Start. 2. Volley­ball-ul bărbătesc a cu­noscut matchuri atractive și viu disputate, tehnica fiind din cele mai înaintate. In turul campiona­tului au participat 18 grupări re­partizate în 3 categorii. Campion pe 1936: C. F. R. care în­vinge în final­a Macabi-Buc. 3. Basket-ball-ul bărbătesc aduce un ușor progres faţă de anul tre­cut. Un eveniment pot spune ca în acest an s’a deputat primul campio­nat naţional la care au participat 2 campioni regionali. Fiind mai puţine cluburi s’a ju­cat nu­mai in 2 categorii. Campion pe 1936: Sportul Stu­denţesc care învinge in finala e­­chipă Societăţii de Gimnastică din Sibiu. In afară da campionat s’a dispu­tat cupele V. N. Duţescu şi c. P. Şte­­fănescu care au fost câş­igate de Sportul Studenţesc. In Bucureşti activitatea s'a des­făşurat pe următoarea tereuri: 1. Start Club-Strandul Sect. II Negru. 2. Sportul Studenţesc-Bul. Elisa­­beta. 3. C. F. R.-Bul. Elisabeta. 4. A. C. S. A.-Str. Antim. 5. O. C. R.-Calea Griviţei. 6. Macabi-Calea Budeşti. 7. Viforul Dacia-Stadionul Sect. I. Galben-Velodrom. Activitatea din Provincie este un curs de organizare în special la Cernăuţi, Focşani, Timişoara, Chi­şinău.­­ Regiunea Iaşi a avut câteva mat­­eri­­i cu echipele din Bucureşti, do­vedind un joc spectatulos, putând r sta oricând alături de cele mai bune­­ echipe din capit.ală. Hîpism mâine la floreasca PRONOSTICURI Pr. Almos Pinkerton, Durdulia, B-nito H. P. Valona, Pr. Angora Dac, Sirenetta, Rebeca, Furea, Brebenea. Pr. Adonis Magnat, 3rondella, Ta­lar, Fieava. Pr. Aricești Pinkerton, Paiuja, So­rin, Durdulia, Eonia. Pr. Argentiero Flyng, Talar, Viziru. Pr. Avrig Bruma II, Cosînzeana, Luminiş, Jeles II. Pr. Admira Fama, Florika II, Hai­duc, Prókátor, Pr. Ányos Dorit, Viziry, Isabela, Ducesa, Dolly, Worthy. Atent tui dela palatul episcopal in Râmnicul Vâcea Declaraţiile episcoplui.­Cercetările autorităţilor *• 7 h*. — iii rxuu­lui Nou s’a produs un atentat cu bombe Ic palatul episcopiei Râmni­cului şi Noului Severin. O mână cri­minală a aşezat două bombe între uşile de intrare în sala de recepţie a palatului. Bombele au explodat la ora 2 noaptea în momentul so­sirii în curtea episcopiei a preotului Cristescu. Uşile şi o parte din scara de fier au fost sfărîmate şi arun­cate la o mare distanţă. CERCETĂRILE Primele cercetări au fost făcute de d-nii inspectori de siguranţă Squriadescu şi Petrescu, împreună cu d-nii procurori Tarcviniu şi Nicu Popescu. S-a stabilit că bombele au fost fabricate rudimentar din tu­buri de metal şi fitil Pickford. An­chetatorii cred că atentatul nu era îndreptat împotriva episcopului, ca­re are locuinţa la o distanţă de 50 de metri de locul unde au exploa­­dat bombele, ci că el a avut un ca­racter demonstrativ. Din investigaţiile făcute, rezultă că atentatorul nu e străin de epis­copie şi că el a lucrat cu multă di­băcie, întrucât fitilul întrebuinţat arde cu o mare iuţeal, aşa că aten­tatorul a trebuit să se îndepărteze repede de locul unde a aruncat bombele. SENZAŢIONALA DECLARAŢIE A EPISCOPULUI Episcopul Vartolomeu a declarat corespondentului nostru că autorul moral al atentatului e un preot A­­cesta a vrut să împiedice recepţia din palatul episcopal. In momentul de faţă se află reţi­nuţi la poliţie şoferul episcopului şi intendentul înaltului prelat. Afacerea asasinării tei Fărcăşanu Ultimul capitel: recursul la Casaţie al condamnatului la moarte Strasser VTENA. — Se anunţă din Leoben cu data de 29 Decembrie: Apărăto­rii studentului ungur Karl Strasser, osândit de Curtea cu juri din Le­oben la moarte prin spânzurătoare, pentru asasinarea d-nei Maria Făr­­căşanu şi furt în tren, a depus azi plângerea în nulitate şi recursul îna­intea Curţii Supreme. Prin ambele acţuuni se combat importante cons­tatări ale verdictului de condamna­re. Plângerea în nulitate critică în primul rând a­rmaţia categorică a vedictu­lui, că Strasser a fost uni­cul făptaş. Prin această afir­maţie verdictul a depăşit actul de acuzare, care vorbeşte de com­plici, de unde consecinţa că Teodo­­rescui, pe care procurorul îl consi­deră ca pe unul din complici, ba chiar ca făptaşul principal, ar pu­tea­ fi urmărit, în cazul că va fi prins, numai pe calea unei revizuiri a procesului. Apărarea consfd°­ă ca neapărat necesară o expertiză a facultăţii de medicină asupra stării mintale a lui Strasser; deasemenea ascultarea mai multor martori cari nu s’au pre­zentat înaintea tribunalului d’n Leob­n. In sfârșit plânsrerea in nulitate arată că acuzatul Karl Strasser nu trebuie să fie osândit la moarte. După cum s’a pomenit, după asa­sinatul din trenul accelerat, Stras­ser a fost condamnat la o pedeapsă cu 'neV’s­are^ Pedeapsa cu moarte și pedcapca cu închisoare înseamnă o agravare a­ pedepsei cu moarte, cari duna. ref­­ il penal austriac este ne­admisibilă. Budgetul Franţei votat­ Parlamentu­l a luat vacanţă PARIS, 2 (Rador). Ş­e­dinţa Ca­merei, deschisă la 31 Decembrie, spre a discuta reforma fiscală şi bugetul în formele succesive în care se întorceau de la Senat, a fost re­luată azi dimineaţă, la ora 1 fără cinci minute după miezul nopţii, pentru a 12-a şi ultima oară. Pen­tru a se respecta ficţiunea legală, se poate spune că discuţia la bugetul pe exerciţiul 1937 s-a terminat la 31 Decembrie 1936, după o şedinţă care a durat trei zile şi trei nopţi. Calendarul de perete din sala de şedinţe mai avea încă şi azi dimi­neaţă, nevuită, fila zilei de 31 De­cembrie 1936. Camera a dat dovadă de un înalt spirit de conciliaţiune şi a adoptat în a patra lectură, cu 465 voturi contra 75, ansamblul proectului de buget, în forma propusă de Senat. Apoi a mai adoptat deasemeni te­xtul stabilit la Senat, al proectului de reformă fiscală, cu 376 voturi contra 210. D. Vincent Auriol, ministrul fi­nanţelor, a cetit în cele din urmă decretul de închidere a sesiunii par­lamentare, la ora 1 şi 25 dimineaţa. Senatul a ţinut şi el şedinţă la ora 1 şi 25. D. Marc Rucart, mini­strul de justiţie, a dat cetire decre­tului de închidere a sesiunii, după care şedinţa a fost ridicată. Si Senatul a votat bugetul PARIS. 1. (Rador). — Senatul a votat bugetul pe 1937 în a doua ci­tire cu 231 voturi contra 31. Maturul corp a adoptat apoi cu unanimitatea celor 275 votanţi pro­ectul de lege pentru garantarea im-I P­ JIUUIU UI roioniEi, care, se ştii a fost votat cu unanimitate şi de Cameră. La ora 2 şi 45 minute, şedinţa a fost suspendată până la ora 5 dimi­neaţa. PARIS, 1 (Ravor). — Senatul a adoptat in şedinţa de după amiază, cu 255 voturi contra 33, ansamblul proectului de buget pe 1937, aşa cum fusese propus de comisia fi­nanciară a Senatului. Chestiunea in litigiu, aceia a fi­nanţării Casei de pensiuni, a fost soluţionată prin faptul că Senatul a votat textul propus de Cameră, ad­miţând crearea unui cont special la Trezorerie, pe timp de doi ani, pus sub supravegherea unui comi­tet consultativ. Proectul de buget va fi trimis din nou Camerei. PARIS, 2 (Rador). — Parlamentul se va redeschide la 12 ianuarie. * Rt Noul președinte al repu­blicii Nicaragua tfANAptjt. 2 (P*rfor). — Tu '•mîti jt fptti5Q jorl r*#•/‡›?/›„ •Hnt’a repiblicii Nicaragua roiTiri Noul guvern va fi desemnat mâi­ne. Starea Papei s’a agravat ROMA, 2 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei Reuter comunică:­­ După trei zile de rela­tivă odihnă, starea Papei s’a agravat din nou azi di­mineaţă. CETATEA VATICANULUI, 2 (Ra­dor). — Monseniorul Chollet, arhi­episcop de Cambrai, a fost primit azi dimineaţă de înaltul Pontif. După term­inarea audienţei, mon­seniorul Chollet a făcut următoarea declaraţie unui reprezentant al a­­genţiei Havas: „Am găsit pe Sfântul Părinte tot aşa de lucid ca oricând şi în depli­nătatea vigoarei sale spirituale. Sanctitatea Sa este la curent cu toate problemele şi ia decizii cu fermitate. El nu poate părăsi patul întrucât are un picior imobilizat”. * CETATEA VATICANULUI, 2. (Ra­dor). — Nici o ameliorare dar şi nici o agravare in starea sănătăţii papei în ultimele 24 de ore. Papa nu a părăsit patul său de 28 de zile. * CETATEA VATICANULUI, 2. (Rador). — După ce a făcut un nou examen medical Papei, medical Va­ticanului, dr. Milan­, a declarat că nu există nicio cauză de alarmare în ce priveşte starea sănătăţii Suvera­nului pontif .

Next