Adevěrul, ianuarie 1937 (Anul 51, nr. 16237-16262)
1937-01-05 / nr. 16340 (16240)
Pagă na Goa Consfătuirea liberală de la Braşov Gâigâr,tăr'I.E:naaerea d-nsi Lepidata BRAŞOV, 2. — La clubul paraduim liberal a avut loc ori o şedinţă prezidată de d. Al. Lapedatu, preşedintele Senatului. D. Iancu Nan, prefectul judeţului, a salutat pe d. Lapedatu, urându-i cu prilejul Anului aca să continue cu aceiaşi însufleţire acţiunea sa politică şi culturală. A luat apel cuvântul d. T. Priscu, primarul oraşu- lui, care aduce salutul cetăţenilor luin Braşov, relevând importanţa pe care o are azi Braşovul din toate punctele de vedere, cuvântarea preşedintelui SENATULUI ! Cel din urmă a luat cuvântul d. Alex. Lapedatu, preşedintele Senatului care a spus că in faţa sentimentelor exprimate prin glasul pre- , fectului ele judeţ şi primarului mu- nicipiului d. dr. T. Iriseu, nu poate decât să răspundă că sentimentele acestea coincid cu dorinţa d-sale ca în prima zi de Anul Nou să fie in mijlocul braşovenilor, mai ales cât evenimentele din ultimul timp i-au împiedecat de la această datorie. Am ţinut să vin act spre a vă mulţumi pentru concursul dat gu- vernului in marea operă desfăşu- j rată întru refacerea ţării, mai ales în ceea ce priveşte gospodăria locală. Satisfacţia noastră este şi mai mare atunci când constatăm că am putut da ţarii o guvernare care a înscris o nouă glorie a partidului nostru. D. Lapedatu trece în revistă realizările partidului liberal după care arată că în ultima etapă a guvernării, partidul va desăvârşi opera începută. Aduce elogii Suveranului care stă de veghe ca opera de gospodărie internă a ţării să nu sufere nici o ştirbire. Face apel la toate forţele pentru continuarea operii începută, încheie urând tuturor prosperitate în noul an. La Crizil Romanesc a avut loc o recepţie cu prilejul Anului Nou. D. Al. Vaida a făcut o expunere politică susţinând că întrucât alcătuirea unui guvern de concentrare nu e posibilă succesiunea trebui să-i revină d-sale. Vorbind despre regimul din Germania, d. Vaida a declarat că regimul hiletist e singurul regim care a fost capabil în vremuri atât de tulburi să consolideze Germania. Fruntaşii narional-ţăranişti nu au organizat nicio festivitate mărginindu-se să transmită felicitări d-lor Iuliu Maniu, Aurel Socol şi altor fruntaşi care şi-au petrecut sărbătorile in staţiunea climaterică Stâna din Bihor, liberării n'au organizat vreo festivitate din pricina lipsei d-lui Al. Lapedatu. In urma discursului Suveranului rostit cu prilejul felicitărilor pe care le-au prezentat membrii guvernului, în cercurile politice se subliniază că bugetele ministerelor sănătăţii şi lucrărilor publice vor fi simţitor sporite. Se aşteaptă sosirea în Capitală a titularilor celor două departamente spre a se examina posibilităţile de acordare a unor importante sporuri bugetare. La Iaşi IAŞI, 2. — Anul Nou a fost serbat la mitropolie printr’o solemnitate impresionantă. S’a oficiat un te-deum după care şefii autorităţilor civile şi militare s’au retras în palatul metropolitan unde s’au rostit cuvântări ocazionale. Au vorbit mitropolitul Moldovei, finn general Atanasescu, rector Traian Bratu, primar O. Racoviță, av. Velciu, etc. * CLUJ. 2. — La clubul ,,Frontului IN STRĂINĂTATE Vrănie d-lui Briss PRAGA. 1. (Rador). — In cursul recepţiei corpului diplomatic la preşedintele Esneş, monseniorul Ritter, nunţiul apostolic, a luat cuvântul în numele colegilor săi, făcând urări cu prilejul anuui nou. Monseniorul Ritter a elogiat sănătosul optimism al preşedintelui Beneş şi a exprimat speranţa că anul 1937 va putea fi mai bun decât mulţi alţi ani precedenţi. D. Beneş a făcut la rândul său urări pentru şefii are state, pentru popoare şi ţările reprezentate de diplomaţii prezenţi. D-sa a scos în relief faptul că anul 1937 dfură cel mai senin optimism şi cele mai puternice speranţe, în comparaţie cu anul critic 1936, care — a spus preşedintele — va putea servi drept învăţătură pentru naţiunile europene, se va înţelege în cele din urmă pretutindeni că până şi problemel« cele mai docile pot fi rezolvate fără risenri înfricoşătoare, fără războaie, fără violenţe, fără revoluri sângeroase. Contnuându-şi politica sa de pace atât în interior cât şi în exterior, Cehoslovacia va colabora ca şi în trecut cu ambii şi aliaţii ei, dar va încerca totodată să se apropie şi mai mult de vecini şi să facă paşi noi spre liniştirea complictă a acestei părţi a europei. „Am consolidat nu de mult laD. ED. BENEŞ porturile economice cu doi vecini din sud; vom căuta să facem acelaşi lucru şi în Nord. Nădăjduim să A apărut Nr. 433 Programele complecte ale posturilor europene pe săptămâna 3—9 Ianuarie 1937 AD£V Z..UL Festivităţi de Anul Nou La frontul studenţesc democrat In după masa zilei de 1 Ianuarie a avut loc în calea Griviţei No. 378 o tombola organizată de frontul studenţesc democrat, pentru copiii din sectorul Verde. La ora când fusese anunţată serbarea un mare număr de copii nevoiaşi umpleau sala. Cei mai mulţi veniseră cu părinţii şi cu fraţii mai mari. Nimic nu poate exprima veselia copiilor în faţa pommui luminat şi a mesei cu daruri. Tineretul studenţesc care organizase serbarea, strânsese obiecte pentru pom şi daruri. Studentele Frontului studenţesc democrat în frunte cu d-ra Elena Tudor au distribuit jucările, dulciurile SINAIA 2. — Cu prilejuil zilei , Anul Nou, s’a oficiat eri a.mineavi la mânăsirea Sinaia după serviciu! religios obişnuit un tedeum la care au luat parte autorităţile militare şi civile în frunte cu d. general Bălănescu, comandanul garnizoanei Gh Mateescu, primarul oraşului, corpul ofiţeresc şi un numeros public. Serviciul religios a fost oficiat de arhimandritul Serafim Georgescu şi cărţile. Fiecare copilaş a primit câte un dar. In cântece şi bucurie serbarea pentru copii a luat sfârşit la 7 şi jumătate. A urmat o agapă a tineretului reunit la această serbare. Corul organizat de Frontul studenţesc democrat a cântat o serie de cântece populare, un potpoliu, o doiniţă, — cunoscuta doină a ei Avram Iancu. D. N. Lungescu secretarul tinerelului radicalţărănist a vorbit despre lupta tineretului pentru apărarea drepturilor lui şi pentru pace. Serbarea a luat sfârşit la ora 9 şi jumătate cu intonarea imnului „Frontului studenţesc democrat” Serbarea a făcut o bună impresie le cartier, stareţul mănăstirii înconjurat cler. După te-deum fruntaşii autorităţilor au plecat la castel undecat înscris în registre. Suveranul care a luat parte la Bucureşti la serbarea Anului Nou, s-a înapoiat la ora 16.50 cu un tren regal însoţit de d. Ernest Urdăreanu, vice-amiralul Curţii şi colonel Filiti, adjutant regal, putem urma acelaşi linie de conduită pe terenul politic. Ţara noastră va rămâne o ţară de ordine socială, de disciplină politică, de progres evoluţionist, evitabl orice ex-LONDRA, 1. (Rador). — Azi s-a publicat oficial mesagiul pe care Regele George VI l-a adresat supuşilor săi cu prilejul anului nou. Mesagiu! spune între altele: „In această cea dintâi zi a noului an al Domniei Mele adresez tuturor popoarelor din imperiu cele insincere urări de fericire. Măsor la deplin răspunderile inerente nobilei Meie moşteniri. Le primesc ca o încredere cu atât mai mare cu cât ştiu că Regina-Mamă şi Soţia Mei unt alături de mine. „Voi repeta cuvintele rostite de Fatul Meu cu prilejul isihneului său spunând că Regina şi cu Mine ne vom consacra totdeauna slujbei voastre şi rugăm pe Dumnezeu să ne călăuzească şi să ne dea pitices de stânga, ca şi orice exces ae dreapta. Ea va rămâne totodată tara bunei voinţe şi a păcii faţă de I vecini şi faţă de toate ţările din E-hrapa’. rea de a ne urma drumul pe care ..m intrat’. La E.Bys83 PARIS, 1. (Rador). — Recepţiile iicizle de 1 Ianuarie s’au dssrâşu.at diminea.â la Elysee cu ceremonialul obirnuit. D. Blum şi membrii guvernului au asistat pe d. Lebrun, preşedintele republicii in timpul recepţiilor şi vizitelor. D. Lebrun a primit pe preşedinţii Senatului şi Camerei şi pe parlamentari după care le-a înapoiat vizita la palatul Camerei şi la palatul Senatului. Preşedintele republicii a oferit apoi un dejun în onoarea d-lui Blum, a miniştrilor, a mareşalilor Franţei, a prefectului de Sena şi a prefectului poliţiei din Paris. Te-Deum-ul deia Sinaia Mesagiul regelui George VI REGELE GEORGE VI Ciocnire între un autobuz şi o căruţă BELGRAD, 2. (Rador). — Un autobuz de turism s’a ciocnit cu o căruţă în apropiere de Kraguevat. O călătoare a fost omorîtă iar şoferul şi mai mulţi călători au fost grav răniţi. Boala Irhii de Valera LONDRA 2 (Rador). Se anunţă din Dublin că d. de Valera va pleca săptămâna viitoare la Zürich pentru a consulta din nou oculistul care l-a operat in Mai 1936. Preşedintele statului liber se va supune mai mult timp unui tratament care îl va ţine departe de activitatea politică. arre va fi atitudinea Germaniei in problema Danzigului ? VARŞOVIA, 2. (Rador). — D. Hermann Rauschning, fost preşedinte al Senatului din Danzig, plunică in ziarul catolic german din Polonia „Der Deutsche in Polen” un articol în chestiunea Oraşului Liber, „Situaţia în oraşul Liber, scrie d. Rauschning, este caracterizată pe deo parte prin inacţiunea de netăgăduit a Societăţii Naţiunilor, iar pe de altă parte prin poziţia nouă şi extrem de puternică dobândită de Reich”. Fostul preşedinte al Senatului din Danzig cere ca Reichul să declare lămurit dacă realipirea Danzigului la Germania face încă parte din programul de revendicări germane. it. Rauselming crede că poate anunța formarea unui partid la Danzig, având o conducere comună polono-danzigheză. împrumutul polonez în Franţa Repercusiuni favorabile în viaţa economică a Poloniei VARŞOVIA 2 (Rador)—Unanimitatea cu care Senatul şi Camera franceză au votat împrumutul pentru Polonia a avut cele mai fericite repercusiuni în Polonia. Toate cercurile au apreciat în gradul cel mai înalt acest gest. D. Kioiatkowski, wies preşedintele consiliului de miniştri, vorbind astăzi în ţaţa comisiunii financiare a Camerei, a fost interpretul acestor simţimente. D-ra a subliniat importanţa deosebită a acestui împrumut pentu armata polonă, pentru economia ţării şi pentru stabilitatea minetei naţionale. Vicepreşedintele consiliului a scos deasemeni în evidenţă condiţiunile avantagioase ale acestui împrumut, a cărui anunţare nu mai a fost suficientă pentru a pune capăt tezaurizării aurului şi temerilor referitoare la o devalorizare a zlotului. După citirea raportului favorabil al deputatului Holynski şi după explicaţiile d-lui Kwiatkowski comisuiunea financiară a Camerei a adoptat în unanimitate proectul de lege prin care guvernul este autorîzrat să contracteze un împrumut in frânei francezi pentru apărarea naţională. Produl va veni săptămâna viitoare în discuţia plenară a Dietei. Cheia evreiască în Polonia VARŞOVIA. — Răspunzând în Parlament, unei interpelări a deputatului Budzynski, asupra chestiunei evreeşti, — d. Koscialkowsky, primul ministru, a declarat că în Polonia toate naţionalităţile sunt tratate pe un picior de egalitate. El a adăugat că guvernul e dator să utilizeze toate competenţele şi toate bunăvoinţele pentru binele statului, fără deosebire de nume şi de rasse. In fine primul ministru a spus că guvernul trebue să asigure protecţia sa tuturor cetăţenilor, oricare ar fi de origina lor, evreilor ca şi celorlalţi. Primul ministru a mai spus că e hotărît să nu lase nepedepsiţi pe autorii exceselor antisemite şi că guvernul e hotărît să puie capăt acestor excese, atât prin măsuri administrative, cât şi prin măsuri judiciare. Conflict intre guvernul vienez şi cel din Stiria VIENA, 2. (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas află din izvor bine informat că mai multe personalităţi politice importante, printre care mai mulţi membri ai Uniunii ţărăneşti şi un om de încredere al cancelarului Schuschnigg au plecat astăzi la Graz în scopul de a interveni în conflictul survenit între guvernul din Viena și guvernul provincial al Stiriei, în urma remanierei guvernului din Stiria făcută de guvernator fără asentimentul cancelarului federal al Austriei. Se afirmă în cercurile politice că acest conflict are o mare importantă. Dacă rezolvarea lui se va face într’un sens opus guvernului din Viena, s’ar putea creia un precedent în relatiunile dintre provincii și guvernul central, precedent care a putea fi folosit de acei guvernatori ce împărtășesc ideia unei autonomii provinciale excesive, astfel cum o propovăduește d. Stepan, guvernatorul Stiriei. Totuși, în cercurile politice se exprimă certitudinea că d. Schuschnigg va avea victoria în acest conflict venit să tulbure opera de refacere corporativă a guvernului central. Răpirile de copii O nouă afacere Lindberg NEW-YORK, 2. (Rador) acum răpitorii nu au dat Familia milionarului Dr. niciun semn de viaţă, ne- Mattson a depus suma de exe: cînd clauzele acor- 28.000 dolari, ca răscum- dului intervenit, cu toate pârare, omului de Inere- că au primit banii ceruţi, dere al bandiţilor cari au Ziarele îşi manifestă răpit pe copilul medicii- teama că băiatu ar fi I IUII, mmn. Cu toate acestea, până Marţi 5 Ianuarie ICG7 „Adevĕrul“ sportiv noi • - --------— Activitatea foot-listică din București a atis îa anul 1936 - sub toate rapoartele - un coeficient maum • Jocurile disputate aci pentru campionatul naţional,, pentru Cupa României şi jocurile echipei naţionale au complectat un program de exce- I lentă calitate care a adunat o asis- I tenţă numeroasă şi a făcut prepa- I gandă rodnică. A deschide insă discuţie amănunţită asupra acestor rezultate este zadarnic. In prim rând fiindcă ele sunt de nocrietate, in al doilea rând fiindcă randurile de faţă au ca obiectiv, activitatea pur districtuală a foot-s pall-ului din Bucureşti, activitate care nu cuprinde nici una din manifestările amintite mai sus. Capionatul celor patru categorii ale districtului, campionatul echipelor de rezervă şi juniori, precum şi câteva timide încercări cu echipe selecţionate din cadrul juniorilor şi categoriilor inferioare, alcătuesc toate realizările pe care districtul Bucureşti le-ar putea afişa cu titlu de activitate technică. Foarte mult, dacă avem în vedere valoarea cantitaivă a acestora, însă în comparaţie cu restul manifestărilor desfăşurate la Bucureşti, din iniţiativa federaţiei, extrem de puţin. Această constatare, unită cu aceea că şi activitatea — aparent districtuală — a echipelor divizionare (jocurile amicale la care au participat formaţii mari europene) porneşte din unica iniţiativă a acestora, mă determină să renunţ la o amănunţită examinare a activităţii technice districtuale şi să mă mărginesc, relativ la aceasta, numai la înşiruirea arătată. Ceea ce este interesant de remarcat, azi, referitor la districte ar fi — cred — rolul lor, în urma actualei înfăţişări pe care o prezintă diversele competiţii federale. Cu atât mai mult, cu cât acest rol este situat la răscrucea unei interesante probleme de principiu: „cantitate sau calitate?”. Păreri autorizate afirmă că football-ului românesc ii sunt necesare grupări mari şi realizări în sensul unei ameliorări calitative; păreri nu mai puţin autorizate cer o propagare in masse, a foot-ball-ului, fără încurajări speciale unor anumite categorii. Şi un principiu şi altul păcătuesc — cred — prin unilateralitatea lor, deşi în realitate, ambele se complectează foarte armonios. Intr’adevăr, un cadru vast facilitează selecţiunea şi , anifestărielinul cadru select, facilitează augmentarea cadrului. Nici o ciocnire, deci, între aceste principii. Ciocnire ar putea fi numai referitor la competenţa organelor care să dirijeze aplicarea lor. Sau mai bine zis, in loc de ciocnire, posibilitate. Sub acest raport, negreşit că organele locale — districtele — sunt singurele in stare să se ocupe rodnic de formarea cadrelor si de educarea lor. Acest principiu fiind bine stabilit si insusit de colegii mei, cari mă secondează în conducerea districtului Bucureşti, ne-au dus la un program de activitate îndrumată, mai ales, in sens administrativ, educativ şi propagandistic. Aşi spune că însuşi competiţiile noastre, nu au atâta aspect technic, cât educativ. Un campion al unei categorii bucureştene este un simplu promovat la examen, iar desfăşurarea campionatelor mai mult o şcoală care re-liefează talente şi caractere, care încearcă să insufle disciplină şi a-devărat spirit sportiv, care pune în aplicare, după caz, penalitatea şi recompensa. Bineînţeles, avem şi o activitate technică pură şi ca fond şi ca aspect. Este însă redusă şi cade astfel pe al doilea plan , rămânând bine stabilită constatarea de mai sus pentru activitatea districtului Bucureşti in anul expirat şi probabil şi in cel viitor. Activitatea Federaţiei de volley şi biskEtt* bail Activitatea Federaţiei pe anul 1936 a fost foarte rodnică, având trei ramuri distincte: 1. Voley-ball-ul femenin. 2. Volley-ball-ul bărbătesc. Fro.jsor NicOLai UUŢtaCU Preşedintele F.R.B.V. 1. Volley-ball-ul femenin a repurtat un succes neaşteptat în ultimul timp, reuşind să atragă un public foarte numeros. Se remarcă progres atât în privinţa tehnicei jocului căt şi în numărul grupărilor. Din acest motiv s-au împărţit toate echipele în două serii. Campioana pe 1936: Iureş Club care învinge în finală pe Start. 2. Volleyball-ul bărbătesc a cunoscut matchuri atractive și viu disputate, tehnica fiind din cele mai înaintate. In turul campionatului au participat 18 grupări repartizate în 3 categorii. Campion pe 1936: C. F. R. care învinge în finala Macabi-Buc. 3. Basket-ball-ul bărbătesc aduce un ușor progres faţă de anul trecut. Un eveniment pot spune ca în acest an s’a deputat primul campionat naţional la care au participat 2 campioni regionali. Fiind mai puţine cluburi s’a jucat numai in 2 categorii. Campion pe 1936: Sportul Studenţesc care învinge in finala echipă Societăţii de Gimnastică din Sibiu. In afară da campionat s’a disputat cupele V. N. Duţescu şi c. P. Ştefănescu care au fost câşigate de Sportul Studenţesc. In Bucureşti activitatea s'a desfăşurat pe următoarea tereuri: 1. Start Club-Strandul Sect. II Negru. 2. Sportul Studenţesc-Bul. Elisabeta. 3. C. F. R.-Bul. Elisabeta. 4. A. C. S. A.-Str. Antim. 5. O. C. R.-Calea Griviţei. 6. Macabi-Calea Budeşti. 7. Viforul Dacia-Stadionul Sect. I. Galben-Velodrom. Activitatea din Provincie este un curs de organizare în special la Cernăuţi, Focşani, Timişoara, Chişinău. Regiunea Iaşi a avut câteva materii cu echipele din Bucureşti, dovedind un joc spectatulos, putând r sta oricând alături de cele mai bune echipe din capit.ală. Hîpism mâine la floreasca PRONOSTICURI Pr. Almos Pinkerton, Durdulia, B-nito H. P. Valona, Pr. Angora Dac, Sirenetta, Rebeca, Furea, Brebenea. Pr. Adonis Magnat, 3rondella, Talar, Fieava. Pr. Aricești Pinkerton, Paiuja, Sorin, Durdulia, Eonia. Pr. Argentiero Flyng, Talar, Viziru. Pr. Avrig Bruma II, Cosînzeana, Luminiş, Jeles II. Pr. Admira Fama, Florika II, Haiduc, Prókátor, Pr. Ányos Dorit, Viziry, Isabela, Ducesa, Dolly, Worthy. Atent tui dela palatul episcopal in Râmnicul Vâcea Declaraţiile episcoplui.Cercetările autorităţilor *• 7 h*. — iii rxuului Nou s’a produs un atentat cu bombe Ic palatul episcopiei Râmnicului şi Noului Severin. O mână criminală a aşezat două bombe între uşile de intrare în sala de recepţie a palatului. Bombele au explodat la ora 2 noaptea în momentul sosirii în curtea episcopiei a preotului Cristescu. Uşile şi o parte din scara de fier au fost sfărîmate şi aruncate la o mare distanţă. CERCETĂRILE Primele cercetări au fost făcute de d-nii inspectori de siguranţă Squriadescu şi Petrescu, împreună cu d-nii procurori Tarcviniu şi Nicu Popescu. S-a stabilit că bombele au fost fabricate rudimentar din tuburi de metal şi fitil Pickford. Anchetatorii cred că atentatul nu era îndreptat împotriva episcopului, care are locuinţa la o distanţă de 50 de metri de locul unde au exploadat bombele, ci că el a avut un caracter demonstrativ. Din investigaţiile făcute, rezultă că atentatorul nu e străin de episcopie şi că el a lucrat cu multă dibăcie, întrucât fitilul întrebuinţat arde cu o mare iuţeal, aşa că atentatorul a trebuit să se îndepărteze repede de locul unde a aruncat bombele. SENZAŢIONALA DECLARAŢIE A EPISCOPULUI Episcopul Vartolomeu a declarat corespondentului nostru că autorul moral al atentatului e un preot Acesta a vrut să împiedice recepţia din palatul episcopal. In momentul de faţă se află reţinuţi la poliţie şoferul episcopului şi intendentul înaltului prelat. Afacerea asasinării tei Fărcăşanu Ultimul capitel: recursul la Casaţie al condamnatului la moarte Strasser VTENA. — Se anunţă din Leoben cu data de 29 Decembrie: Apărătorii studentului ungur Karl Strasser, osândit de Curtea cu juri din Leoben la moarte prin spânzurătoare, pentru asasinarea d-nei Maria Fărcăşanu şi furt în tren, a depus azi plângerea în nulitate şi recursul înaintea Curţii Supreme. Prin ambele acţuuni se combat importante constatări ale verdictului de condamnare. Plângerea în nulitate critică în primul rând armaţia categorică a vedictului, că Strasser a fost unicul făptaş. Prin această afirmaţie verdictul a depăşit actul de acuzare, care vorbeşte de complici, de unde consecinţa că Teodorescui, pe care procurorul îl consideră ca pe unul din complici, ba chiar ca făptaşul principal, ar putea fi urmărit, în cazul că va fi prins, numai pe calea unei revizuiri a procesului. Apărarea consfd°ă ca neapărat necesară o expertiză a facultăţii de medicină asupra stării mintale a lui Strasser; deasemenea ascultarea mai multor martori cari nu s’au prezentat înaintea tribunalului d’n Leobn. In sfârșit plânsrerea in nulitate arată că acuzatul Karl Strasser nu trebuie să fie osândit la moarte. După cum s’a pomenit, după asasinatul din trenul accelerat, Strasser a fost condamnat la o pedeapsă cu 'neV’sare^ Pedeapsa cu moarte și pedcapca cu închisoare înseamnă o agravare a pedepsei cu moarte, cari duna. ref il penal austriac este neadmisibilă. Budgetul Franţei votat Parlamentul a luat vacanţă PARIS, 2 (Rador). Şedinţa Camerei, deschisă la 31 Decembrie, spre a discuta reforma fiscală şi bugetul în formele succesive în care se întorceau de la Senat, a fost reluată azi dimineaţă, la ora 1 fără cinci minute după miezul nopţii, pentru a 12-a şi ultima oară. Pentru a se respecta ficţiunea legală, se poate spune că discuţia la bugetul pe exerciţiul 1937 s-a terminat la 31 Decembrie 1936, după o şedinţă care a durat trei zile şi trei nopţi. Calendarul de perete din sala de şedinţe mai avea încă şi azi dimineaţă, nevuită, fila zilei de 31 Decembrie 1936. Camera a dat dovadă de un înalt spirit de conciliaţiune şi a adoptat în a patra lectură, cu 465 voturi contra 75, ansamblul proectului de buget, în forma propusă de Senat. Apoi a mai adoptat deasemeni textul stabilit la Senat, al proectului de reformă fiscală, cu 376 voturi contra 210. D. Vincent Auriol, ministrul finanţelor, a cetit în cele din urmă decretul de închidere a sesiunii parlamentare, la ora 1 şi 25 dimineaţa. Senatul a ţinut şi el şedinţă la ora 1 şi 25. D. Marc Rucart, ministrul de justiţie, a dat cetire decretului de închidere a sesiunii, după care şedinţa a fost ridicată. Si Senatul a votat bugetul PARIS. 1. (Rador). — Senatul a votat bugetul pe 1937 în a doua citire cu 231 voturi contra 31. Maturul corp a adoptat apoi cu unanimitatea celor 275 votanţi proectul de lege pentru garantarea im-I P JIUUIU UI roioniEi, care, se ştii a fost votat cu unanimitate şi de Cameră. La ora 2 şi 45 minute, şedinţa a fost suspendată până la ora 5 dimineaţa. PARIS, 1 (Ravor). — Senatul a adoptat in şedinţa de după amiază, cu 255 voturi contra 33, ansamblul proectului de buget pe 1937, aşa cum fusese propus de comisia financiară a Senatului. Chestiunea in litigiu, aceia a finanţării Casei de pensiuni, a fost soluţionată prin faptul că Senatul a votat textul propus de Cameră, admiţând crearea unui cont special la Trezorerie, pe timp de doi ani, pus sub supravegherea unui comitet consultativ. Proectul de buget va fi trimis din nou Camerei. PARIS, 2 (Rador). — Parlamentul se va redeschide la 12 ianuarie. * Rt Noul președinte al republicii Nicaragua tfANAptjt. 2 (P*rfor). — Tu '•mîti jt fptti5Q jorl r*#•/‡›?/›„ •Hnt’a repiblicii Nicaragua roiTiri Noul guvern va fi desemnat mâine. Starea Papei s’a agravat ROMA, 2 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter comunică: După trei zile de relativă odihnă, starea Papei s’a agravat din nou azi dimineaţă. CETATEA VATICANULUI, 2 (Rador). — Monseniorul Chollet, arhiepiscop de Cambrai, a fost primit azi dimineaţă de înaltul Pontif. După terminarea audienţei, monseniorul Chollet a făcut următoarea declaraţie unui reprezentant al agenţiei Havas: „Am găsit pe Sfântul Părinte tot aşa de lucid ca oricând şi în deplinătatea vigoarei sale spirituale. Sanctitatea Sa este la curent cu toate problemele şi ia decizii cu fermitate. El nu poate părăsi patul întrucât are un picior imobilizat”. * CETATEA VATICANULUI, 2. (Rador). — Nici o ameliorare dar şi nici o agravare in starea sănătăţii papei în ultimele 24 de ore. Papa nu a părăsit patul său de 28 de zile. * CETATEA VATICANULUI, 2. (Rador). — După ce a făcut un nou examen medical Papei, medical Vaticanului, dr. Milan, a declarat că nu există nicio cauză de alarmare în ce priveşte starea sănătăţii Suveranului pontif .