Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 26-52)

1969-12-03 / nr. 48

Nr. 48 (5990) „Dicționar“ pentru uteciști Organizația U.T.C. unde secretar al comitetului este locotenentul Ion Duți organizat o interesantă ac­­­tivitate intitulată „Dicțio­nar politic", în scopul lă­muririi conținutului unor termeni f­recvent utilizați in presă, la lecțiile politice și cu ocazia informărilor cu militarii în termen. Secretarul comitetului de partid, locotenent-colone­lul Mircea Tudorache, a explicat o seamă de ter­meni cum ar fi : acumu­lare, bază tehnico-materia­­lă, bază economică etc., în strînsă legătură cu politi­ca marxist-leninistă a partidului nostru în do­meniul construcției econo­mice. Concursul de proverbe și cugetări românești care a urmat a conferit activității culturale atributele : util, plăcut și interesant Căpitan VASILE STAN APĂRAREA_________________•.................... ADUNĂRILE COMUNIȘTILOR _______________________________________________________________________________________ PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Rezultatele obținute vor fi consolidate și depășite Darea de seamă și discuțiile pur­tate, lucrările adunării comuniștilor dintr-o unitate de tancuri în între­gimea lor au oglindit selectiv, cri­tic și cu maturitate principalele preocupări ale comuniștilor, direc­țiile de efort de care depinde per­fecționarea muncii in toate sectoa­rele unității, în centrul dezbaterilor au stat probleme ale pregătirii de luptă. Comuniștii au avut ce raporta: Rod al muncii lor, al eforturilor depuse de întregul personal — la toate ca­tegoriile de pregătire s-au obținut numai rezultate bune și foarte bune. Și, spre cinstea lor, unitatea s-a înscris cu asemenea rezultate nu numai în acest­ an, ci de mulți ani la rînd, în mod constant și per­severent. Departe de a transforma aduna­rea într-un bilanț profesional, co­muniștii au privit problemele pre­gătirii de luptă prin prisma răs­punderilor ce revin organizațiilor de partid. Exprimînd gîndurile co­muniștilor și poate ale întregului personal, locotenent-colonelul I. Io­­nescu spunea : „Obținem califica­tivul de bine de ani de zile. Dar de ce nu facem saltul spre foarte bine ? Avem tot ce ne trebuie să facem acest pas ! cadre bine pregă­tite, cu experiență și dragoste de muncă, cu simț de răspundere, me­canici conductori calificați, bază materială corespunzătoare, o orga­nizație de partid puternică, în stare să dinamizeze întregul personal la eforturi sporite. A sosit timpul să facem pasul spre foarte bine chiar dacă, firește, nu este de­loc ușor­. Preocupați să găsească căile și modalitățile realizării acestui obiec­tiv, vorbitorii, în unanimitate, au subliniat necesitatea unei exigențe sporite, a prevenirii oricăror ten­dințe d­e automulțumire. Maiorul Gh. Crăciun și alții au arătat că este nevoie a se analiza în spirit critic munca și rezultatele obținute de fiecare om în parte, in­clusiv de soldați. El spunea, pe bună dreptate : „La trageri, subuni­tățile au obținut bine, iar unele foarte bine. Nu avem însă dreptul să uităm că în cadrul unor subuni­tăți au fost soldați care au tras satisfăcător și unui chiar nesatisfă­cător. Trebuie să ne dea serios de gmdit faptul că la adăpostul unora care obțin rezultate foarte bune, unii se mențin în deoarece la calcule, mediocritate, media iese „bine". De aici cerința de a nu ră­­mîne la agan­ze globale, ci în fie­care compartiment, în fiecare sub­unitate starea de lucruri să se dez­bată concret, individualizând atât succesele cit și neajunsurile. Nu-i suficient ca la bilanțul unei subuni­tăți să se pomenească de existența unor neajunsuri ; e nevoie să se spună în mod deschis despre ce lipsuri e vorba, cine anume este cel care le-a manifestat, să i se dea indicații de remediere“. Colonelul C. Tudose a subliniat că veriga principală a rezolvării sarci­nilor puse de eșaloanele superioare în fața unității, a îndeplinirii obiec­tivelor pe care însăși unitatea și le-a stabilit o constituie cadrele, perfecționarea lor continuă. Desi­gur, pe linie de comandă există și se iau curent măsuri corespunză­a­toare pentru pregătirea sistematică cadrelor. Hotărîtoare sînt însă per­severența și stăruința fiecăruia de a-și consacra cu­ mai mult timp pentru studiul individual, de a sesi­za problemele pe care le ridică via­ța în domeniul în care lucrează și a căuta să le dea o rezolvare crea­toare singur sau cu ajutorul altora. Această dăruire, această preocupare pentru autoperfecționare este, în ultimă­­ instanță, o expresie a conș­tiinței politice a fiecăruia, a simțu­lui de răspundere cu care privește cariera căreia i s-a dedicat. Or, aici, în dezvoltarea conștiinței, in adîn­­cirea simțului de răspundere, un rol de cea mai mare importanță revine organizațiilor de partid. O dovadă că ele și pînă acum au acționat în acest sens, că oame­nii se preocupă de pregătirea lor este faptul că în ultima vreme mulți comuniști din unitate au fost promovați în funcții. Dar unii din­tre aceștia, atunci cînd sînt criticați pentru unele neajunsuri, râmin oa­recum nedumeriți. Cum se poate — se întreabă ei — că pînă acum am fost totdeauna apreciat, am fost chiar promovat, iar acum provoc nemulțumiri ? Cadrelor trebuie să li se ceară să-și îndeplinească în întregime atribuțiunîle ce le revin. Munca lor trebuie apreciată în ra­port cu sarcinile ce le incumbă funcția pe care o ocupă. Nimeni nu poate să-și cîștige autoritatea într-o nouă funcție bazîndu-se pe succe­sele obținute în cea anterioară, ci trebuie să muncească ca și pe noul loc de muncă, unde răspunderile sînt sporite, să obțină rezultate tot atit de bune și chiar mai bune. Este adevărat că și șefii trebuie să aibă mai multă răbdare, să-i ajute pe subordonați să se acomodeze cu noile atribuțiuni, să cîștige expe­riență în îndeplinirea lor. Darea de seamă­ — prezentată de maiorul M. Tiriol, — precum și vorbitorii au scos în evidență, pe bună dreptate, că rezultatele obți­nute sînt, în bună măsură, o dova­dă a conținutului adecvat, a efi­cienței muncii politico-educative desfășurate de-a lungul întregului an. Participarea cadrelor cu răspun­dere din unitate la explicarea do­cumentelor Congresului al X-lea atenția și grija acordate pregătirii teoretice și metodice a propagandiș­tilor, introducerea unor forme su­perioare în învâțămîntul politico­­ideologic, înviorarea pe care a cu­­noscut-o activitatea cultural-educa­­tivă în întâmpinarea marilor eve­nimente care au avut loc în acest an și-au spus cuvîntul in mobili­zarea întregului personal la crea­rea unei atmosfere efervescente în toate subunitățile. Pentru înfăptuirea obiectivelor pe care și le-a propus organizația de partid și, în primul rînd, pentru realizarea dorinței de a depăși re­zultatele obținute pînă acum este necesară îmbunătățirea pe mai de­parte a muncii educative, dezvolta­rea climatului de stimulare a nou­lui, întărirea exigenței. Toate , aces­tea reclamă sporirea rolului organi­zațiilor de partid, forței lor de mo­bilizare și înrîurire care, la rândul ei, este determinată, după cum prac­tica a dovedit-o, de nivelul și efi­ciența vieții interne de organizație, de spiritul critic și autocritic de care dau dovadă comuniștii. In această privință trebuie spus că atit darea de seamă, cit și discu­­țiile au avut unele minusuri. Darea de seamă, nu o dată, a enunțat doar existența unor lipsuri, iar pentru concretizare a înșiruit clte fi—8 nume de comuniști. Or, este evident că, punînd unul lingă altul, la aceeași categorie, de lipsuri, co­muniști cu funcții diferite, cu cali­tăți și scăderi diferite, nu poți ob­ține efectul scontat Era mult mai eficient dacă se aminteau mai pu­ține nume, dar fiecare simțea că cri­tica îi este adresată lui și nu altuia, că acolo se vorbește de activitatea lui, de lipsurile pe care realmente le-a manifestat. Iată un exemplu concludent. Cind dtarea de seamă a relevat că unele organizații s-au ocupat insu­ficient de educarea comuniștilor în spiritul intransigenței față de pro­pria activitate, s-a pomenit numele organizației nr. 6. Tot ea a fost prima citată cînd s-a vorbit de pr­Trăsătura definitorie a adunării activului de partid dintr-o unitate mecanizată a constituit-o profundul ei caracter de lucru. Din darea de seamă prezentată de locotenent-co­lonelul Petru Popa, secretarul co­mitetului de partid, a reieșit apor­tul deosebit de prețios al muncii de partid la realizarea unei trainice suduri a colectivului ostășesc, la însuflețirea tuturor militarilor pen­tru a-și încorda forțele în vederea înfăptuirii sarcinilor pe care unita­tea le-a avut de rezolvat. Discuțiile interesante ce s-au pur­tat. Spiritul critic și de responsabi­litate în care au fost abordate multe din chestiuni, propunerile făcute au completat într-un mod util măsu­r­­ile preconizate de comitetul de partid. Din darea de seamă, ea și din discuții s-a desprins însemnătatea intensificării muncii de partid in rândul cadrelor spre a le dezvolta autoexigență față de propria lor pregătire, în așa fel incit aceasta să fie la nivelul cerințelor actuale. Totodată, pornind de la realități (oameni nou ,numiți în funcții­­ a­­num­ite carențe manifestate la ulti­ma aplicație tactică etc.), de la­ sar­cinile curente și de perspectivă, in­cluse în planul pregătirii de luptă, s-a arătat că atât comitetul de par­tid, cit și organizațiile de bază au datoria să militeze neobosit pentru dinamizarea capacităților creatoare ,tie cadrelor, pentru manifestarea largă a spiritului lor novator în organizarea și conducerea ședințe­lor­­ de instrucție, exercițiilor și a­­plicațiilor tactice, în exploatarea rațională și îngrijirea tehnicii de luptă din înzestrare. „Este necesar,­ganizația cu cei mai mulți membri care au săvîrșit abateri de la disci­plină ca și atunci cînd s-au dat exemple de comuniști care au o a­­titudine pasivă în adunări, nu com­bat lipsurile existente etc. Dar sur­prinzător, nici secretarul acestei or­ganizații de bază, nici altcineva din birou nu s-a înscris,la cuvînt. L-am rugat­­ după adunare pe secre­tarul acestei organizații să-și explice atitudinea. A spus că a lipsit luni de-a rindul din unitate, avînd di­ferite misiuni, că el nu se poate con­sidera vinovat pentru lipsurile exis­tente. De asemenea, unii din comu­niștii citați ca avînd abateri sînt de curînd sosiți în organizație și deci nu poate fi învinuită organi­zația pentru lipsă de eficiență în munca educativă în cazurile respec­tive. Adevărata stare de lucruri nece­sită o analiză mai adincă.­Fapt este că înșiruind numai nume pentru a da un caracter concret analizei cri­tice, fără a intra în fondul proble­melor, fără a arăta cauzele stărilor de lucruri și a numi în mod con­cret pe cei răspunzători, critica nu poate avea efectul dont. In încheierea lucrărilor a luat cu­­vîntul general-locotenent Ion Co­ntau, adjunct al ministrului Forțe­lor Armate și secretar al Consiliu­lui politic superior. Reliefind rezultatele bune obți­nute în mod statornic de unitatea de tancuri, aportul substanțial pe care l-a adus organizația de partid, munca politică desfășurată­, vorbi­torul și a exprimat convingerea că membri de partid, cadrele acestei unități, întregul personal sînt în­­tr adevăr în stare nu numai să con­solideze succesele obținute ci și să se depășească. Chezășia stă in­ îm­bunătățirea muncii comitetului de partid, a organizațiilor de bază, a sporirii înrâuririi lor în direcția ri­dicării necontenite a spiritului de răspundere a tuturor ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pentru munca încredințată. Pentru comitetul de partid, pentru orga­nizațiile de bază , să­­ constituie mare problemă dacă un singur co­­­munist se abate de la disciplină, dacă, un singur comunist, prin­ munca și comportarea sa, nu este model in fața celor din jur. O a­­tenție deosebită să se acorde bunei îngrijiri și­ exploatări a tehnicii, dezvoltării unei atitudini plină de grijă față de toate bunurile din înzestrare. Vorbind de grija pe care organi­zațiile de partid trebuie să o acorde perfecționării cadrelor, a accentuat în mod deosebit asupra rolului­­ pe care îl au in unitate și, in general, în armata noastră maiștrii militari și subofițerii, a căror pregătire po­­litico-ideologică și calificare profe­sională trebuie să constituie în mai mare măsură o preocupare cotidia­nà a comandanților și șefilor, cît și a organizațiilor de partid. Ară­­tînd necesitatea ca comitetul de partid, birourile organizațiilor de bază, toți comuniștii să manifeste receptivitate față de criticile care s-au adus în adunare, perseverență și inițiativă în îndeplinirea propu­nerilor făcute, în realizarea angaja­mentelor luate, vorbitorul și a ex­primat convingerea că planul de măsuri adoptat va fi tradus în via­ță, că organizația de partid își va îmbunătăți munca, Hieru ce se va oglindi în obținerea de noi și în­semnate succese în pregătirea de luptă și politică a întregului perso­nal ca atare — au mențîon­at vorbito­rii — ca fiecare organizație de par­tid să combată cu intransigență practicile învechite, for­balismul și șablonismul din activitatea cadrelor, să stimuleze pe toate căile inițiativa și receptivitatea lor față de tot ceea ce este înaintat, progresist și con­tribuie la perfecționarea procesului de instrucție". O atenție deosebită a fost acor­dată " muzicii pe care ofițerii comu­niști sînt chemați să o desfășoare pentru temeinica pregătire militară și­ da specialitate a subofițerilor ..Cei mai mulți subofițeri din bata­­lioriul nostru — remarca maiorul Spiridon Marinescu, secretar al bi­roului Organizației de bază — au cunoștințe corespunzătoare, se pre­ocupă de îndeplinirea îndatoririlor ce le revin. Există însă unii dintre ei care se mulțumesc cu ceea ce au acumulat pe băncile școlilor mili­tare, care nu studiază regulamen­tele și nici lucrări de specialitate, fapt pentru care bat pasul pe loc. Socotesc o lipsă a biroului organi­zației de bază, a comandanților de subunități comuniști că nu s-au o­­cupat suficient de subofițerii respec­tivi, că nu i-au ajutat și îndrumat în muncă. De aceea, în perioada care urmează, organizația noastră de partid își propune să îmbunătă­țească conținutul și metodele mun­cii educative cu subofițerii, să se dezvolte simțul de răspundere, ati­tudinea înaintată în muncă, în sco­pul îndeplinirii în cele mai bune condiții a funcției încredințate“. Calitatea instrucției este o pro­blemă asupra căreia trebuie concen­trate în mai mare măsură eforturile tuturor membrilor de partid, au pre­­ PATRIEI citat mai mulți participanți la dez­bateri, printre care maiorul Cornel Balaș, șef de stat major la batalio­nul de tancuri, și căpitanul Andrei Soare, comandant de companie. Ei au arătat că datorită anumitor sar­­ci­ti pe care le-au avut de executat, unii comandanți de subunități co­muniști, copleșiți de aceste sarcini, n-au acordat atenția cuvenită pre­gătirii temeinice a militarilor la instrucția focului ; alții nu și-au organizat bine activitatea, din care cauză au existat pauze mai mari decît era normal în antrenamentul tanchiștilor. Toate acestea au con­tribuit ca nu întotdeauna să se ob­țină rezultate pe măsura posibilită­ților. Concluzia la care s-a ajuns este aceea ca organele conducătoare de partid, comuniștii cu funcții de răspundere să muncească mai con­cret cu acei tovarăși care au lipsuri în activitatea lor, să-i sprijine în organizarea mai bună a muncii, în folosirea cu randament maxim orelor de instrucție. De asemenea,­­ în spiritul documentelor elaborate de Congresul al X-lea al partidului, s-a subliniat că sarcina principală a fiecărui membru de partid aceea ca, prin întreaga muncă este comportare, prin poziția sa înain­și tată, spiritul său de abnegație, să fie permanent exemplu în înfăptui­rea îndatoririlor ostășești, să desfă­șoare o intensă muncă de convin­gere și de mobilizare a celor din jur pentru realizarea la un înalt ni­vel calitativ a planului pregătirii de luptă. ..Nu credem că mai trebuie să do­vedească cineva legătura directă în­tre disciplina militară, privită în sensul ei larg, și rezultatele obținute în pregătirea de luptă — au arătat La recenta adunare anuală pen­tru dare de seamă, comuniștii din unitatea de transmisiuni unde se­cretar al comitetului de partid este locotenent colonelul Al. Iarinca s-au­­ prezentat cu un bilanț bogat de realizări. Ca prețuire a muncii depuse de întregul personal, a suc­ceselor superioare dobîndite în pro­cesul de instruire și educare, re­gimentului i s a conferit, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Zilei Forțelor Armate, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a III-a. Evitînd orice tendință de automulțumire, adunarea a ana­lizat, prin prisma muncii de partid, starea reală de lucruri existentă, oferind prilejul unor dezbateri con­crete pe probleme importante și actuale, între care și cele referi­toare la educarea militarilor în spi­ritul grijii față de avutul obștesc. Pe timpul dezbaterilor a fost apreciată strădania constantă a co­mitetului de partid și a organi­zațiilor de bază de a mobiliza per­sonalul din unitate să acționeze po­trivit cerințelor documentelor de partid și ordinelor ministrului For­țelor Armate privind m­înuirea și întreținerea bunurilor din înzestra­re. S-a subliniat ce eficiență are metoda de a se explica in mod ar­gumentat, pe bază de fapte, grija ce o acordă partidul și statul nos­tru înzestrării armatei cu mijloace moderne, cu tot ce este necesar instruirii temeinice și bunului trai al militarilor, precum și ce pre­judicii aduce unității, armatei, orice risipă de fonduri bănești și mate­riale, orice neglijență în gospodărirea avutului armatei Alături de co­mandanți și activiștii de partid, la această acțiune au fost antrenate în mai mare măsură decît înainte ca­dre de specialitate, care lucrează în cadrul serviciilor. Dovadă a efectu­lui acestor măsuri stă simțul de răs­pundere tot mai ridicat al persona­lului în exploatarea rațională a teh­nicii și aparaturii de transmisiuni, gospodărirea tot mai chibzuită a celorlalte bonuri, lichidarea aproa­­pe completă a cazurilor de impu­tații Preocuparea pentru continua creștere a rolului organizației de partid ca factor mobilizator al efor­turilor militarilor în scopul obține­­rii de rezultate bune în toate do­meniile, inclusiv In ceea ce pri­vește folosirea judicioasă a bunu­rilor, s-a manifestat nu numai prin inițierea de activități educative, ci și prin întărirea colectivelor de comuniști din cadrul serviciilor, prin primirea în rîndurile partidu­lui a celor mai buni din mujl-eul acestora. Se cere însă, după cum s-a arătat în adunare,, intensifica­rea m­­uncii educative în rîndurle comuniștilor și ale celorlalți tovarăși de la servicii, întrucât aici persistă încă anumite deficiențe. Unii mem­bri de partid, ca plutonierul I. Gri­­gorescu, în loc­­ să combată și să informeze organele de partid des­pre cazurile de încălcare a dispo­zițiilor în vigoare, se fac părtași la astfel de nereguli. De asemenea, locotenent colonelul C. Cojocaru și alți comuniști cu funcții de răspun­dere nu efectuează controalele ce se impun, nu manifestă exigența necesară față de subordonați. „Lipsa de control permanent — se specifica în darea de seamă — a fă­cut posibilă apariția unor discor­danțe între evidența din scripte și existentul real, plusuri de alimente în depozitul unității și, implicit, promise de sustragere a acestor produse. Este timpul să luăm mă­suri politico-educative eficiente pentru a pune capăt neajunsurilor existente în acest sector“. Potrivit celor spuse de unii par­ticipanți­­ la discuții, este necesar ca organizația de partid să se ocupe mai îndeaproape și de co­muniștii care activează în alte sec­toare. intrucît unii dintre ei se fac vinovați direct de anumite de­ficiențe, „închid ochii" cînd obser­vă nereguli în m­înuirea și folosi­rea tehnicii, a celorlalte bunuri. „Marea majoritate a comuniștilor ” spunea colonelul E. Tiron constituie, ca și in alte privințe,­­ model în ceea ce privește exploa­tarea rațională a aparaturii și teh­nicii, utilizarea judicioasă a celor­lalte bunuri, manifestă intransigen­ță partinică față de cei neglijenți. Nu-i mai puțin adevărat că sînt și membri de partid. Îndeosebi în rîndul subofițerilor și militarilor în termen, care, deși constată că unii militari produc anumite pagube, nu iau atitudine pe motiv că „nu !­­n sectorul meu“, „nu s-S da la mine o serie de comuniști care au luat cuvîntul la discuții. In ultimul timp, ca urmare a muncii politico-educa­tive duse în toate compartimentele, s-au făcut pași însemnați pe linia întăririi disciplinei. In același timp însă, nu putem trece cu vederea faptul că mai sînt ofițeri, subofițeri, militari în termen, unii dintre ei comuniști, care încalcă cerințele re­gulamentelor militare, nu se stră­duiesc să-și alăture eforturile la cele ale întregului colectiv ostășesc, nu folosesc din plin fiecare oră de program. Iată de ce considerăm că aplicînd măsuri politico-organizato­­rice eficiente, acționînd oportun și energic, prin metode educative, ori de cite ori se ivesc încălcări ale dis­ciplinei, organizațiile de partid vor aduce o contribuție de preț la în­tărirea spiritului de exigență în muncă, la îndeplinirea integrală a sarcinilor instruirii efectivelor“. Un ajutor prețios pentru orienta­rea muncii comuniștilor spre obiec­tivele principale care stau în fața unității l-au­ constituit problemele majore ridicate de comandantul ar­matei, prezent la activul de partid, a căror soluționare —■ prin conju­garea eforturilor, comandanților, a comitetului de partid, organizațiilor de bază, a întregului personal — este reclamată de ridicarea pe o treaptă superioară a capacității com­bative a unității. Hotărîrea adoptată constituie un program concret de acțiune în vii­tor, menit să contribuie la desfă­șurarea unei activități perseverente pentru perfecționarea stilului și me­todelor de muncă ale comitetului de partid și ale organizațiilor de bază­ din subunitate”. De asemenea, unii comuniști care sînt comandanți de plutoane se interesează prea puțin de modul cum subordonații lor în­trețin echipamentul și cazarma­­mentul. Or, în lumina prevederilor statutare, toți membrii de partid, fără excepție, sînt primii datori să apere ca lumina ochilor tehnica de luptă și celelalte bunuri, să ia poziție combativă față de orice ten­tativă sau neglijență ce poate aduce știrbire avutului obștesc“ Continuînd în același spirit com­bativ, alți vorbitori au sugerat și modalități menite să crească in­fluența comitetului de partid și a organizațiilor de bază în direcția sporirii răspunderii militarilor pentru­ întreținerea tehnicii și celorlalte materiale din înzestrare.­­ „Nu stăm rău cu tehnica — am arătat locotenent-colonelul N. I­lie — însă nici nu putem spune că nu mai sînt deficiențe. Personal apre­ciez modul operativ de a acționa al comitetului de partid ori de cite ori apar anumite nereguli. Ii reco­mand ca și pe viitor, paralel cu munca de prevenire, să intervină cu aceeași operativitate pentru ca lucrurile negative să nu ia am­ploare. Se simte nevoia să adu­cem perfecționări sistemului de pregătire a subofițerilor tineri, a operatorilor, pentru cunoașterea te­meinică a tehnicii, deoarece numai în felul acesta ei vor fi în mă­sură să o utilizeze cu maximă efi­ciență“. La rîndul lor, maiorul I. Feder și caporalul Șt. Călin au subliniat că trebuie să fie dez­voltată opinia colectivă, acțiune la care să fie angrenate in­ mai mare măsură decît pînă acum organiza­țiile de tineret. O sugestie bună care se cere aplicată cu regulari­tate. Facem această subliniere, de­oarece unii comandanți de subuni­tăți se limitează în a aplica pe­depse celor vinovați, lipsindu-se astfel de un mijloc eficient de edu­cație — opinia colectivă. Rămîne ca secretarul comitetu­lui de partid și locțiitorul său, așa cum și-au propus, să stea de vorbă individual cu comuniștii care sau în scris, dar n-au mai putut lua cuvîntul în adunare și să fructifice din plin observațiile și sugestiile lor valoroase. Maior P. GAVRILESCU Colonel O. LUSTIG Orientarea eforturilor spre probleme esențiale Locotenent-colonef I. NISTOR Folosirea și păstrarea cu grijă a bunurilor armatei kt» mm ...................... Pag 3 SUBOFIȚERII -o prezență activă in viața unităților Subofițerii, oameni de vîrste și cu experiențe diferite, sînt o prezență activă în procesul de instruire și educare a militarilor armatei noastre, si întilnești în săli de specialitate, în aplicații și la instrucție, la levierele tancului sau pe aerodrom, pretutindeni unde se oțelesc oameni, unde ostașii își „șlefuiesc” deprinderile în mînuirea armamentului, în exploatarea și întreținerea nulă a tehnicii. Perseverenți, dornici de afirmare, conștienți rația de misiunea ce le-a fost încredințată, subofițerii armatei noastre urcă zi de zi pe noi trepte ale măiestriei, îmbogățindu-și cunoș­tințele militare, politice și de specialitate. Pentru munca lor făcută cu pasiune și dăruire, pentru con­duita lor ostășească, subofițerii se bucură de atenția și grija celor din jur, sînt stimati și apreciați. Foto : ST. IONESCU Plutonier-ma­ior GH. VILCEANE Sergent-maior C. NICULCEA Sergent-major A. SURCEL Cum stăm cu materialul bibliografic (Urmare din pag. I) manuale și cursuri care să ofere puncte de sprijin in sistematizarea și ordonarea ideilor, in explicarea noțiunilor CE AFLĂM DE LA ACADEMIA MILITARĂ — Academia militară — ne-a declarat generalul-locotenent H. Florescu — a început încă de mai mulți ani să pună la dispoziția marilor unități, a cadrelor active toate manualele, cursurile și tipă­riturile sale, inclusiv cele cu con­ținut social-politic. Astfel, în cursul lunii februarie 1969, după defini­tivarea planului de tipărituri, am trimis o copie a acestuia la toate comandamentele și pe baza lui am primit comenzi pe care le-am sa­tisfăcut pe măsura apariției tipă­riturilor respective. — Ce nevoi de manuale și „cursuri ”-au fost solicitate, de e­­xemplu, de comandamentul marii unități din care face parte loco­tenent-colonelul N. Coman ’ — Numai este un singur exem­plar din cursul de teorie și doc­trină militară și din cursurile de istoria artei militare. Iar din ma­nualul de psihologie militară nu ni s-a cerut nici un exemplar — ne răspunde colonelul I. Nichita. Și alte comandamente, de altfel, au făcut comenzi extrem de modeste. Evident, dacă cei care au primit catalogul ar fi analizat cu atenție oferta academiei, s-ar fi consultat cu secretarul consiliului politic, cu propagandiștii, cu ofițerii din­ marile unități și unități subordonate, poate că s-ar fi ajuns la alte cifre­le manuale și cursuri au fost difuzate în unități și care sînt în faza bunului de tipar ? — Au fost satisfăcute — sublini­ază generalul-locotenent H. Flo­­rescu — cererile formulate de uni­tăți in privința celor trei cursuri de istoria artei militare realizate de catedra de specialitate. S-a ti­părit, într-un tiraj relativ mare, cursul de teorie și doctrină militară realizat de catedra de filozofie. El se află în faza de legătorie și urmează să fie­­ difuzat, de către Editura mili­tară, peste citeva săptămîni. Esta la cules manualul de filozofie mar­xistă, care tratează aspecte militare la specificul activității de coman­dă ; în faza de elaborare se găse­ște un curs similar. La specificul activității inginerești. In curînd urmează să fie predat la tipar și cursul de psihologie militară — proiect — elaborat de prof. univ. dr. p. Popescu-Neveanu și un colectiv. Catedra de specialitate proiectează, deocamdată, un curs de economie mondială cu aspecte militare. Am vrea să menționez și titlurile a două lucrări care me­rită să vadă repede lumina tipa­rului în Editura militară : teza de doctorat a colonelului R. Duma „Contribuții la metodologia științei militare“ și cea a colonelului C. Soare „Determinismul social și pro­blema izvoarelor tăriei forțelor ar­mate“. Următoarea vizită, la Editura mi­litară. PERSPECTIVA TIPĂRITURILOR La ora actuală principalul nos­tru efort este îndreptat spre tipă­rirea și difuzarea materialului in sprijinul învățămâ­ntului politico­­ideologic cu toate categoriile de militari — precizează colonelul T. Tamaș,­ directorul Editurii mili­tare. S-au difuzat de altfel tezele și bibliografiile pentru aproape toate planurile tematice. In cursul acestui an au apărut în editura noastră „Opinii despre știință, doctrină și artă militară“ (colectiv), „Corelația spațiu — lup­tă armată“ (col. Tr. Grozea), „fac­torul geoclimatic și lupta armată“ (g-ral mr. ing. D. Atanasiu), „Lup­ta aeriană azi" (col. V. Antohi). In prezent se găsesc sub tipar vo­lumele „Probleme de teorie mili­tară“ (coordonator științific Nt.-col. M. Arsintescu), „Aspecte ale doc­trinei militare americane“ (col. dr. G. Soare) și „Pagini din gindirea militară românească — 1821—1916“ (culegere antologică). In primul trimestru al anului viitor urmează să apară lucrările „Lenin și gin­direa militară“ (culegere) și „Lenin și România“. în 1970 va apare și studiul „Contribuții la istoria ar­matei populare". In domeniul psihologiei și peda­gogiei militare au apărut recent lucrările : „Personalitatea și cunoaș­terea ei" (prof. univ. dr. P. Po­pescu-Neveanu) , „Pagini din gin­direa pedagogică și psihologică românească“ (ediție antologică în­grijită de maiorul S. Pitea), vo­lumul al treilea din „Probleme de psihologie-pedagogie militară" (cu­legere). Se află sub tipar „Proble­me de psihopedagogie militară", „Psihologia organizării relației dintre Șefi și subordonați (V. Geaușu) și lucrarea „Armata — școală a vo­inței" (col. Gh. Bejancu și lt. col. I. Strujan)­— Cunoaștem și anumite intenții de viitor, cum ar fi editarea unui dicționar militar. —­ Cititorii vor putea conta pe un asemenea dicționar abia după anul 1971,

Next