Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 26-52)
1969-12-03 / nr. 48
Nr. 48 (5990) „Dicționar“ pentru uteciști Organizația U.T.C. unde secretar al comitetului este locotenentul Ion Duți organizat o interesantă activitate intitulată „Dicționar politic", în scopul lămuririi conținutului unor termeni frecvent utilizați in presă, la lecțiile politice și cu ocazia informărilor cu militarii în termen. Secretarul comitetului de partid, locotenent-colonelul Mircea Tudorache, a explicat o seamă de termeni cum ar fi : acumulare, bază tehnico-materială, bază economică etc., în strînsă legătură cu politica marxist-leninistă a partidului nostru în domeniul construcției economice. Concursul de proverbe și cugetări românești care a urmat a conferit activității culturale atributele : util, plăcut și interesant Căpitan VASILE STAN APĂRAREA_________________•.................... ADUNĂRILE COMUNIȘTILOR _______________________________________________________________________________________ PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Rezultatele obținute vor fi consolidate și depășite Darea de seamă și discuțiile purtate, lucrările adunării comuniștilor dintr-o unitate de tancuri în întregimea lor au oglindit selectiv, critic și cu maturitate principalele preocupări ale comuniștilor, direcțiile de efort de care depinde perfecționarea muncii in toate sectoarele unității, în centrul dezbaterilor au stat probleme ale pregătirii de luptă. Comuniștii au avut ce raporta: Rod al muncii lor, al eforturilor depuse de întregul personal — la toate categoriile de pregătire s-au obținut numai rezultate bune și foarte bune. Și, spre cinstea lor, unitatea s-a înscris cu asemenea rezultate nu numai în acest an, ci de mulți ani la rînd, în mod constant și perseverent. Departe de a transforma adunarea într-un bilanț profesional, comuniștii au privit problemele pregătirii de luptă prin prisma răspunderilor ce revin organizațiilor de partid. Exprimînd gîndurile comuniștilor și poate ale întregului personal, locotenent-colonelul I. Ionescu spunea : „Obținem calificativul de bine de ani de zile. Dar de ce nu facem saltul spre foarte bine ? Avem tot ce ne trebuie să facem acest pas ! cadre bine pregătite, cu experiență și dragoste de muncă, cu simț de răspundere, mecanici conductori calificați, bază materială corespunzătoare, o organizație de partid puternică, în stare să dinamizeze întregul personal la eforturi sporite. A sosit timpul să facem pasul spre foarte bine chiar dacă, firește, nu este deloc ușor. Preocupați să găsească căile și modalitățile realizării acestui obiectiv, vorbitorii, în unanimitate, au subliniat necesitatea unei exigențe sporite, a prevenirii oricăror tendințe de automulțumire. Maiorul Gh. Crăciun și alții au arătat că este nevoie a se analiza în spirit critic munca și rezultatele obținute de fiecare om în parte, inclusiv de soldați. El spunea, pe bună dreptate : „La trageri, subunitățile au obținut bine, iar unele foarte bine. Nu avem însă dreptul să uităm că în cadrul unor subunități au fost soldați care au tras satisfăcător și unui chiar nesatisfăcător. Trebuie să ne dea serios de gmdit faptul că la adăpostul unora care obțin rezultate foarte bune, unii se mențin în deoarece la calcule, mediocritate, media iese „bine". De aici cerința de a nu rămîne la aganze globale, ci în fiecare compartiment, în fiecare subunitate starea de lucruri să se dezbată concret, individualizând atât succesele cit și neajunsurile. Nu-i suficient ca la bilanțul unei subunități să se pomenească de existența unor neajunsuri ; e nevoie să se spună în mod deschis despre ce lipsuri e vorba, cine anume este cel care le-a manifestat, să i se dea indicații de remediere“. Colonelul C. Tudose a subliniat că veriga principală a rezolvării sarcinilor puse de eșaloanele superioare în fața unității, a îndeplinirii obiectivelor pe care însăși unitatea și le-a stabilit o constituie cadrele, perfecționarea lor continuă. Desigur, pe linie de comandă există și se iau curent măsuri corespunzăatoare pentru pregătirea sistematică cadrelor. Hotărîtoare sînt însă perseverența și stăruința fiecăruia de a-și consacra cu mai mult timp pentru studiul individual, de a sesiza problemele pe care le ridică viața în domeniul în care lucrează și a căuta să le dea o rezolvare creatoare singur sau cu ajutorul altora. Această dăruire, această preocupare pentru autoperfecționare este, în ultimă instanță, o expresie a conștiinței politice a fiecăruia, a simțului de răspundere cu care privește cariera căreia i s-a dedicat. Or, aici, în dezvoltarea conștiinței, in adîncirea simțului de răspundere, un rol de cea mai mare importanță revine organizațiilor de partid. O dovadă că ele și pînă acum au acționat în acest sens, că oamenii se preocupă de pregătirea lor este faptul că în ultima vreme mulți comuniști din unitate au fost promovați în funcții. Dar unii dintre aceștia, atunci cînd sînt criticați pentru unele neajunsuri, râmin oarecum nedumeriți. Cum se poate — se întreabă ei — că pînă acum am fost totdeauna apreciat, am fost chiar promovat, iar acum provoc nemulțumiri ? Cadrelor trebuie să li se ceară să-și îndeplinească în întregime atribuțiunîle ce le revin. Munca lor trebuie apreciată în raport cu sarcinile ce le incumbă funcția pe care o ocupă. Nimeni nu poate să-și cîștige autoritatea într-o nouă funcție bazîndu-se pe succesele obținute în cea anterioară, ci trebuie să muncească ca și pe noul loc de muncă, unde răspunderile sînt sporite, să obțină rezultate tot atit de bune și chiar mai bune. Este adevărat că și șefii trebuie să aibă mai multă răbdare, să-i ajute pe subordonați să se acomodeze cu noile atribuțiuni, să cîștige experiență în îndeplinirea lor. Darea de seamă — prezentată de maiorul M. Tiriol, — precum și vorbitorii au scos în evidență, pe bună dreptate, că rezultatele obținute sînt, în bună măsură, o dovadă a conținutului adecvat, a eficienței muncii politico-educative desfășurate de-a lungul întregului an. Participarea cadrelor cu răspundere din unitate la explicarea documentelor Congresului al X-lea atenția și grija acordate pregătirii teoretice și metodice a propagandiștilor, introducerea unor forme superioare în învâțămîntul politicoideologic, înviorarea pe care a cunoscut-o activitatea cultural-educativă în întâmpinarea marilor evenimente care au avut loc în acest an și-au spus cuvîntul in mobilizarea întregului personal la crearea unei atmosfere efervescente în toate subunitățile. Pentru înfăptuirea obiectivelor pe care și le-a propus organizația de partid și, în primul rînd, pentru realizarea dorinței de a depăși rezultatele obținute pînă acum este necesară îmbunătățirea pe mai departe a muncii educative, dezvoltarea climatului de stimulare a noului, întărirea exigenței. Toate , acestea reclamă sporirea rolului organizațiilor de partid, forței lor de mobilizare și înrîurire care, la rândul ei, este determinată, după cum practica a dovedit-o, de nivelul și eficiența vieții interne de organizație, de spiritul critic și autocritic de care dau dovadă comuniștii. In această privință trebuie spus că atit darea de seamă, cit și discuțiile au avut unele minusuri. Darea de seamă, nu o dată, a enunțat doar existența unor lipsuri, iar pentru concretizare a înșiruit clte fi—8 nume de comuniști. Or, este evident că, punînd unul lingă altul, la aceeași categorie, de lipsuri, comuniști cu funcții diferite, cu calități și scăderi diferite, nu poți obține efectul scontat Era mult mai eficient dacă se aminteau mai puține nume, dar fiecare simțea că critica îi este adresată lui și nu altuia, că acolo se vorbește de activitatea lui, de lipsurile pe care realmente le-a manifestat. Iată un exemplu concludent. Cind dtarea de seamă a relevat că unele organizații s-au ocupat insuficient de educarea comuniștilor în spiritul intransigenței față de propria activitate, s-a pomenit numele organizației nr. 6. Tot ea a fost prima citată cînd s-a vorbit de prTrăsătura definitorie a adunării activului de partid dintr-o unitate mecanizată a constituit-o profundul ei caracter de lucru. Din darea de seamă prezentată de locotenent-colonelul Petru Popa, secretarul comitetului de partid, a reieșit aportul deosebit de prețios al muncii de partid la realizarea unei trainice suduri a colectivului ostășesc, la însuflețirea tuturor militarilor pentru a-și încorda forțele în vederea înfăptuirii sarcinilor pe care unitatea le-a avut de rezolvat. Discuțiile interesante ce s-au purtat. Spiritul critic și de responsabilitate în care au fost abordate multe din chestiuni, propunerile făcute au completat într-un mod util măsurile preconizate de comitetul de partid. Din darea de seamă, ea și din discuții s-a desprins însemnătatea intensificării muncii de partid in rândul cadrelor spre a le dezvolta autoexigență față de propria lor pregătire, în așa fel incit aceasta să fie la nivelul cerințelor actuale. Totodată, pornind de la realități (oameni nou ,numiți în funcții anumite carențe manifestate la ultima aplicație tactică etc.), de la sarcinile curente și de perspectivă, incluse în planul pregătirii de luptă, s-a arătat că atât comitetul de partid, cit și organizațiile de bază au datoria să militeze neobosit pentru dinamizarea capacităților creatoare ,tie cadrelor, pentru manifestarea largă a spiritului lor novator în organizarea și conducerea ședințelor de instrucție, exercițiilor și aplicațiilor tactice, în exploatarea rațională și îngrijirea tehnicii de luptă din înzestrare. „Este necesar,ganizația cu cei mai mulți membri care au săvîrșit abateri de la disciplină ca și atunci cînd s-au dat exemple de comuniști care au o atitudine pasivă în adunări, nu combat lipsurile existente etc. Dar surprinzător, nici secretarul acestei organizații de bază, nici altcineva din birou nu s-a înscris,la cuvînt. L-am rugat după adunare pe secretarul acestei organizații să-și explice atitudinea. A spus că a lipsit luni de-a rindul din unitate, avînd diferite misiuni, că el nu se poate considera vinovat pentru lipsurile existente. De asemenea, unii din comuniștii citați ca avînd abateri sînt de curînd sosiți în organizație și deci nu poate fi învinuită organizația pentru lipsă de eficiență în munca educativă în cazurile respective. Adevărata stare de lucruri necesită o analiză mai adincă.Fapt este că înșiruind numai nume pentru a da un caracter concret analizei critice, fără a intra în fondul problemelor, fără a arăta cauzele stărilor de lucruri și a numi în mod concret pe cei răspunzători, critica nu poate avea efectul dont. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul general-locotenent Ion Contau, adjunct al ministrului Forțelor Armate și secretar al Consiliului politic superior. Reliefind rezultatele bune obținute în mod statornic de unitatea de tancuri, aportul substanțial pe care l-a adus organizația de partid, munca politică desfășurată, vorbitorul și a exprimat convingerea că membri de partid, cadrele acestei unități, întregul personal sînt într adevăr în stare nu numai să consolideze succesele obținute ci și să se depășească. Chezășia stă in îmbunătățirea muncii comitetului de partid, a organizațiilor de bază, a sporirii înrâuririi lor în direcția ridicării necontenite a spiritului de răspundere a tuturor ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pentru munca încredințată. Pentru comitetul de partid, pentru organizațiile de bază , să constituie mare problemă dacă un singur comunist se abate de la disciplină, dacă, un singur comunist, prin munca și comportarea sa, nu este model in fața celor din jur. O atenție deosebită să se acorde bunei îngrijiri și exploatări a tehnicii, dezvoltării unei atitudini plină de grijă față de toate bunurile din înzestrare. Vorbind de grija pe care organizațiile de partid trebuie să o acorde perfecționării cadrelor, a accentuat în mod deosebit asupra rolului pe care îl au in unitate și, in general, în armata noastră maiștrii militari și subofițerii, a căror pregătire politico-ideologică și calificare profesională trebuie să constituie în mai mare măsură o preocupare cotidianà a comandanților și șefilor, cît și a organizațiilor de partid. Arătînd necesitatea ca comitetul de partid, birourile organizațiilor de bază, toți comuniștii să manifeste receptivitate față de criticile care s-au adus în adunare, perseverență și inițiativă în îndeplinirea propunerilor făcute, în realizarea angajamentelor luate, vorbitorul și a exprimat convingerea că planul de măsuri adoptat va fi tradus în viață, că organizația de partid își va îmbunătăți munca, Hieru ce se va oglindi în obținerea de noi și însemnate succese în pregătirea de luptă și politică a întregului personal ca atare — au mențîonat vorbitorii — ca fiecare organizație de partid să combată cu intransigență practicile învechite, forbalismul și șablonismul din activitatea cadrelor, să stimuleze pe toate căile inițiativa și receptivitatea lor față de tot ceea ce este înaintat, progresist și contribuie la perfecționarea procesului de instrucție". O atenție deosebită a fost acordată " muzicii pe care ofițerii comuniști sînt chemați să o desfășoare pentru temeinica pregătire militară și da specialitate a subofițerilor ..Cei mai mulți subofițeri din batalioriul nostru — remarca maiorul Spiridon Marinescu, secretar al biroului Organizației de bază — au cunoștințe corespunzătoare, se preocupă de îndeplinirea îndatoririlor ce le revin. Există însă unii dintre ei care se mulțumesc cu ceea ce au acumulat pe băncile școlilor militare, care nu studiază regulamentele și nici lucrări de specialitate, fapt pentru care bat pasul pe loc. Socotesc o lipsă a biroului organizației de bază, a comandanților de subunități comuniști că nu s-au ocupat suficient de subofițerii respectivi, că nu i-au ajutat și îndrumat în muncă. De aceea, în perioada care urmează, organizația noastră de partid își propune să îmbunătățească conținutul și metodele muncii educative cu subofițerii, să se dezvolte simțul de răspundere, atitudinea înaintată în muncă, în scopul îndeplinirii în cele mai bune condiții a funcției încredințate“. Calitatea instrucției este o problemă asupra căreia trebuie concentrate în mai mare măsură eforturile tuturor membrilor de partid, au pre PATRIEI citat mai mulți participanți la dezbateri, printre care maiorul Cornel Balaș, șef de stat major la batalionul de tancuri, și căpitanul Andrei Soare, comandant de companie. Ei au arătat că datorită anumitor sarciti pe care le-au avut de executat, unii comandanți de subunități comuniști, copleșiți de aceste sarcini, n-au acordat atenția cuvenită pregătirii temeinice a militarilor la instrucția focului ; alții nu și-au organizat bine activitatea, din care cauză au existat pauze mai mari decît era normal în antrenamentul tanchiștilor. Toate acestea au contribuit ca nu întotdeauna să se obțină rezultate pe măsura posibilităților. Concluzia la care s-a ajuns este aceea ca organele conducătoare de partid, comuniștii cu funcții de răspundere să muncească mai concret cu acei tovarăși care au lipsuri în activitatea lor, să-i sprijine în organizarea mai bună a muncii, în folosirea cu randament maxim orelor de instrucție. De asemenea, în spiritul documentelor elaborate de Congresul al X-lea al partidului, s-a subliniat că sarcina principală a fiecărui membru de partid aceea ca, prin întreaga muncă este comportare, prin poziția sa înainși tată, spiritul său de abnegație, să fie permanent exemplu în înfăptuirea îndatoririlor ostășești, să desfășoare o intensă muncă de convingere și de mobilizare a celor din jur pentru realizarea la un înalt nivel calitativ a planului pregătirii de luptă. ..Nu credem că mai trebuie să dovedească cineva legătura directă între disciplina militară, privită în sensul ei larg, și rezultatele obținute în pregătirea de luptă — au arătat La recenta adunare anuală pentru dare de seamă, comuniștii din unitatea de transmisiuni unde secretar al comitetului de partid este locotenent colonelul Al. Iarinca s-au prezentat cu un bilanț bogat de realizări. Ca prețuire a muncii depuse de întregul personal, a succeselor superioare dobîndite în procesul de instruire și educare, regimentului i s a conferit, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Zilei Forțelor Armate, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a III-a. Evitînd orice tendință de automulțumire, adunarea a analizat, prin prisma muncii de partid, starea reală de lucruri existentă, oferind prilejul unor dezbateri concrete pe probleme importante și actuale, între care și cele referitoare la educarea militarilor în spiritul grijii față de avutul obștesc. Pe timpul dezbaterilor a fost apreciată strădania constantă a comitetului de partid și a organizațiilor de bază de a mobiliza personalul din unitate să acționeze potrivit cerințelor documentelor de partid și ordinelor ministrului Forțelor Armate privind mînuirea și întreținerea bunurilor din înzestrare. S-a subliniat ce eficiență are metoda de a se explica in mod argumentat, pe bază de fapte, grija ce o acordă partidul și statul nostru înzestrării armatei cu mijloace moderne, cu tot ce este necesar instruirii temeinice și bunului trai al militarilor, precum și ce prejudicii aduce unității, armatei, orice risipă de fonduri bănești și materiale, orice neglijență în gospodărirea avutului armatei Alături de comandanți și activiștii de partid, la această acțiune au fost antrenate în mai mare măsură decît înainte cadre de specialitate, care lucrează în cadrul serviciilor. Dovadă a efectului acestor măsuri stă simțul de răspundere tot mai ridicat al personalului în exploatarea rațională a tehnicii și aparaturii de transmisiuni, gospodărirea tot mai chibzuită a celorlalte bonuri, lichidarea aproape completă a cazurilor de imputații Preocuparea pentru continua creștere a rolului organizației de partid ca factor mobilizator al eforturilor militarilor în scopul obținerii de rezultate bune în toate domeniile, inclusiv In ceea ce privește folosirea judicioasă a bunurilor, s-a manifestat nu numai prin inițierea de activități educative, ci și prin întărirea colectivelor de comuniști din cadrul serviciilor, prin primirea în rîndurile partidului a celor mai buni din mujl-eul acestora. Se cere însă, după cum s-a arătat în adunare,, intensificarea muncii educative în rîndurle comuniștilor și ale celorlalți tovarăși de la servicii, întrucât aici persistă încă anumite deficiențe. Unii membri de partid, ca plutonierul I. Grigorescu, în loc să combată și să informeze organele de partid despre cazurile de încălcare a dispozițiilor în vigoare, se fac părtași la astfel de nereguli. De asemenea, locotenent colonelul C. Cojocaru și alți comuniști cu funcții de răspundere nu efectuează controalele ce se impun, nu manifestă exigența necesară față de subordonați. „Lipsa de control permanent — se specifica în darea de seamă — a făcut posibilă apariția unor discordanțe între evidența din scripte și existentul real, plusuri de alimente în depozitul unității și, implicit, promise de sustragere a acestor produse. Este timpul să luăm măsuri politico-educative eficiente pentru a pune capăt neajunsurilor existente în acest sector“. Potrivit celor spuse de unii participanți la discuții, este necesar ca organizația de partid să se ocupe mai îndeaproape și de comuniștii care activează în alte sectoare. intrucît unii dintre ei se fac vinovați direct de anumite deficiențe, „închid ochii" cînd observă nereguli în mînuirea și folosirea tehnicii, a celorlalte bunuri. „Marea majoritate a comuniștilor ” spunea colonelul E. Tiron constituie, ca și in alte privințe, model în ceea ce privește exploatarea rațională a aparaturii și tehnicii, utilizarea judicioasă a celorlalte bunuri, manifestă intransigență partinică față de cei neglijenți. Nu-i mai puțin adevărat că sînt și membri de partid. Îndeosebi în rîndul subofițerilor și militarilor în termen, care, deși constată că unii militari produc anumite pagube, nu iau atitudine pe motiv că „nu !n sectorul meu“, „nu s-S da la mine o serie de comuniști care au luat cuvîntul la discuții. In ultimul timp, ca urmare a muncii politico-educative duse în toate compartimentele, s-au făcut pași însemnați pe linia întăririi disciplinei. In același timp însă, nu putem trece cu vederea faptul că mai sînt ofițeri, subofițeri, militari în termen, unii dintre ei comuniști, care încalcă cerințele regulamentelor militare, nu se străduiesc să-și alăture eforturile la cele ale întregului colectiv ostășesc, nu folosesc din plin fiecare oră de program. Iată de ce considerăm că aplicînd măsuri politico-organizatorice eficiente, acționînd oportun și energic, prin metode educative, ori de cite ori se ivesc încălcări ale disciplinei, organizațiile de partid vor aduce o contribuție de preț la întărirea spiritului de exigență în muncă, la îndeplinirea integrală a sarcinilor instruirii efectivelor“. Un ajutor prețios pentru orientarea muncii comuniștilor spre obiectivele principale care stau în fața unității l-au constituit problemele majore ridicate de comandantul armatei, prezent la activul de partid, a căror soluționare —■ prin conjugarea eforturilor, comandanților, a comitetului de partid, organizațiilor de bază, a întregului personal — este reclamată de ridicarea pe o treaptă superioară a capacității combative a unității. Hotărîrea adoptată constituie un program concret de acțiune în viitor, menit să contribuie la desfășurarea unei activități perseverente pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă ale comitetului de partid și ale organizațiilor de bază din subunitate”. De asemenea, unii comuniști care sînt comandanți de plutoane se interesează prea puțin de modul cum subordonații lor întrețin echipamentul și cazarmamentul. Or, în lumina prevederilor statutare, toți membrii de partid, fără excepție, sînt primii datori să apere ca lumina ochilor tehnica de luptă și celelalte bunuri, să ia poziție combativă față de orice tentativă sau neglijență ce poate aduce știrbire avutului obștesc“ Continuînd în același spirit combativ, alți vorbitori au sugerat și modalități menite să crească influența comitetului de partid și a organizațiilor de bază în direcția sporirii răspunderii militarilor pentru întreținerea tehnicii și celorlalte materiale din înzestrare. „Nu stăm rău cu tehnica — am arătat locotenent-colonelul N. Ilie — însă nici nu putem spune că nu mai sînt deficiențe. Personal apreciez modul operativ de a acționa al comitetului de partid ori de cite ori apar anumite nereguli. Ii recomand ca și pe viitor, paralel cu munca de prevenire, să intervină cu aceeași operativitate pentru ca lucrurile negative să nu ia amploare. Se simte nevoia să aducem perfecționări sistemului de pregătire a subofițerilor tineri, a operatorilor, pentru cunoașterea temeinică a tehnicii, deoarece numai în felul acesta ei vor fi în măsură să o utilizeze cu maximă eficiență“. La rîndul lor, maiorul I. Feder și caporalul Șt. Călin au subliniat că trebuie să fie dezvoltată opinia colectivă, acțiune la care să fie angrenate in mai mare măsură decît pînă acum organizațiile de tineret. O sugestie bună care se cere aplicată cu regularitate. Facem această subliniere, deoarece unii comandanți de subunități se limitează în a aplica pedepse celor vinovați, lipsindu-se astfel de un mijloc eficient de educație — opinia colectivă. Rămîne ca secretarul comitetului de partid și locțiitorul său, așa cum și-au propus, să stea de vorbă individual cu comuniștii care sau în scris, dar n-au mai putut lua cuvîntul în adunare și să fructifice din plin observațiile și sugestiile lor valoroase. Maior P. GAVRILESCU Colonel O. LUSTIG Orientarea eforturilor spre probleme esențiale Locotenent-colonef I. NISTOR Folosirea și păstrarea cu grijă a bunurilor armatei kt» mm ...................... Pag 3 SUBOFIȚERII -o prezență activă in viața unităților Subofițerii, oameni de vîrste și cu experiențe diferite, sînt o prezență activă în procesul de instruire și educare a militarilor armatei noastre, si întilnești în săli de specialitate, în aplicații și la instrucție, la levierele tancului sau pe aerodrom, pretutindeni unde se oțelesc oameni, unde ostașii își „șlefuiesc” deprinderile în mînuirea armamentului, în exploatarea și întreținerea nulă a tehnicii. Perseverenți, dornici de afirmare, conștienți rația de misiunea ce le-a fost încredințată, subofițerii armatei noastre urcă zi de zi pe noi trepte ale măiestriei, îmbogățindu-și cunoștințele militare, politice și de specialitate. Pentru munca lor făcută cu pasiune și dăruire, pentru conduita lor ostășească, subofițerii se bucură de atenția și grija celor din jur, sînt stimati și apreciați. Foto : ST. IONESCU Plutonier-maior GH. VILCEANE Sergent-maior C. NICULCEA Sergent-major A. SURCEL Cum stăm cu materialul bibliografic (Urmare din pag. I) manuale și cursuri care să ofere puncte de sprijin in sistematizarea și ordonarea ideilor, in explicarea noțiunilor CE AFLĂM DE LA ACADEMIA MILITARĂ — Academia militară — ne-a declarat generalul-locotenent H. Florescu — a început încă de mai mulți ani să pună la dispoziția marilor unități, a cadrelor active toate manualele, cursurile și tipăriturile sale, inclusiv cele cu conținut social-politic. Astfel, în cursul lunii februarie 1969, după definitivarea planului de tipărituri, am trimis o copie a acestuia la toate comandamentele și pe baza lui am primit comenzi pe care le-am satisfăcut pe măsura apariției tipăriturilor respective. — Ce nevoi de manuale și „cursuri ”-au fost solicitate, de exemplu, de comandamentul marii unități din care face parte locotenent-colonelul N. Coman ’ — Numai este un singur exemplar din cursul de teorie și doctrină militară și din cursurile de istoria artei militare. Iar din manualul de psihologie militară nu ni s-a cerut nici un exemplar — ne răspunde colonelul I. Nichita. Și alte comandamente, de altfel, au făcut comenzi extrem de modeste. Evident, dacă cei care au primit catalogul ar fi analizat cu atenție oferta academiei, s-ar fi consultat cu secretarul consiliului politic, cu propagandiștii, cu ofițerii din marile unități și unități subordonate, poate că s-ar fi ajuns la alte cifrele manuale și cursuri au fost difuzate în unități și care sînt în faza bunului de tipar ? — Au fost satisfăcute — subliniază generalul-locotenent H. Florescu — cererile formulate de unități in privința celor trei cursuri de istoria artei militare realizate de catedra de specialitate. S-a tipărit, într-un tiraj relativ mare, cursul de teorie și doctrină militară realizat de catedra de filozofie. El se află în faza de legătorie și urmează să fie difuzat, de către Editura militară, peste citeva săptămîni. Esta la cules manualul de filozofie marxistă, care tratează aspecte militare la specificul activității de comandă ; în faza de elaborare se găsește un curs similar. La specificul activității inginerești. In curînd urmează să fie predat la tipar și cursul de psihologie militară — proiect — elaborat de prof. univ. dr. p. Popescu-Neveanu și un colectiv. Catedra de specialitate proiectează, deocamdată, un curs de economie mondială cu aspecte militare. Am vrea să menționez și titlurile a două lucrări care merită să vadă repede lumina tiparului în Editura militară : teza de doctorat a colonelului R. Duma „Contribuții la metodologia științei militare“ și cea a colonelului C. Soare „Determinismul social și problema izvoarelor tăriei forțelor armate“. Următoarea vizită, la Editura militară. PERSPECTIVA TIPĂRITURILOR La ora actuală principalul nostru efort este îndreptat spre tipărirea și difuzarea materialului in sprijinul învățământului politicoideologic cu toate categoriile de militari — precizează colonelul T. Tamaș, directorul Editurii militare. S-au difuzat de altfel tezele și bibliografiile pentru aproape toate planurile tematice. In cursul acestui an au apărut în editura noastră „Opinii despre știință, doctrină și artă militară“ (colectiv), „Corelația spațiu — luptă armată“ (col. Tr. Grozea), „factorul geoclimatic și lupta armată“ (g-ral mr. ing. D. Atanasiu), „Lupta aeriană azi" (col. V. Antohi). In prezent se găsesc sub tipar volumele „Probleme de teorie militară“ (coordonator științific Nt.-col. M. Arsintescu), „Aspecte ale doctrinei militare americane“ (col. dr. G. Soare) și „Pagini din gindirea militară românească — 1821—1916“ (culegere antologică). In primul trimestru al anului viitor urmează să apară lucrările „Lenin și gindirea militară“ (culegere) și „Lenin și România“. în 1970 va apare și studiul „Contribuții la istoria armatei populare". In domeniul psihologiei și pedagogiei militare au apărut recent lucrările : „Personalitatea și cunoașterea ei" (prof. univ. dr. P. Popescu-Neveanu) , „Pagini din gindirea pedagogică și psihologică românească“ (ediție antologică îngrijită de maiorul S. Pitea), volumul al treilea din „Probleme de psihologie-pedagogie militară" (culegere). Se află sub tipar „Probleme de psihopedagogie militară", „Psihologia organizării relației dintre Șefi și subordonați (V. Geaușu) și lucrarea „Armata — școală a voinței" (col. Gh. Bejancu și lt. col. I. Strujan)— Cunoaștem și anumite intenții de viitor, cum ar fi editarea unui dicționar militar. — Cititorii vor putea conta pe un asemenea dicționar abia după anul 1971,