Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 26-52)

1969-12-03 / nr. 48

^ ^ PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA! ^ ^ ANUL XXV liei Bi­­ml HTS lin TM 11 miercuri s decembrie­­%9 ■pi|Jdl € 11 Cd pâli Bvi ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA paginii-1 leu A­plicațiile tactice ca trupe concentrează în mod constant atenția deosebită a cadrelor din unități. Constituind un puternic mijloc de închegare a subunităților și de perfecționare a măiestriei mili­tare a ofițerilor și subofițe­rilor, a gradaților și soldaților, comandanții de unități și statele majore asigură din vreme condi­țiile ca fiecare ieșire în aplicații să aducă noi plusuri în ridicarea capacității de luptă a trupelor. O unitate de vînători de mun­te. Intrînd la statul major, privi­rea se oprește asupra unei bărți întinse pe unul din birouri Căpitan FLOREA ȘERBAN . — Este aplicația tactică cu com­pania de vînători de munte. A fost concepută de statul major sub îndrumarea comandantului. Am de­finitivat-o cu o lună înainte de data executării. Aplicația are trei teme, urmînd a fi executată în trei etape, într-o singură ieșire pe teren cu durata de două zile. Problematica este interesantă, variată, axată pe acți­uni specifice duse în teren muntos­­împădurit. Adîncimea acțiunilor : 45 km. „Dacă va exista zăpadă, vor fi folosite schiurile“ — se face precizarea. Remarcăm că desfășurarea fie­cărei­ etape a aplicației este înca­drată strict în timp, pe ore și minute, înseamnă că aplicația va fi în ansamblul ei un examen ? Locotencnt-colonel NICOLAE NICS4 — Intr-adevăr, va constitui un examen. Dar și o școală, în primul rînd. Pentru că în eventualitatea unor acțiuni insuficient pregătite sau cu o execuție nesatisfăcătoare nu se va admite continuarea ducerii ..luptei“. Vom folosi procedeul „în­ghețării“ dispozitivului, pentru co­rectări, câ­­ și repetarea unor mo­mente și situații pentru rezolvarea lor perfectă. Numai atunci când totul va merge bine, aplicația nu va avea întreruperi Noi sperăm însă că executanții vor dovedi — ca și în multe alte împrejurări — toată dîrzenia și astfel ne vom încadra în timpul prevăzut. Fără a exclude posibilitatea ivi­rii unor neajunsuri sau imperfec­țiuni in aplicațiile complexe , vor avea loc și cu compania dar și cu eșaloane mai mari, în unitate au fost prevăzute măsuri multiple de pregătire din timp a persona­lului. Ofițerii și subofițerii din subunități se îngrijesc ca la toate categoriile de instrucție gradații și soldații să-și perfecționeze de­prinderile de luptători, să-și dez­volte măiestria de trăgători. La instrucția alpină vor avea loc nu­meroase exerciții practice. Vor fi executate exerciții tactice cu plu­tonul și exerciții tactice pregăti­toare cu compania. Ne interesăm ce tematică are in­strucția tactică la una din com­panii. Exercițiile sînt din lupta ofensivă din mișcare împotriva unei apărări pregătite a inamicu­lui, lupta ofensivă în localitate etc. Procedeele de luptă asupra cărora se va insista mai mult sînt curente în practica vânătorilor de munte. Se detașează acțiunile manevriere, de infiltrare și de înșelare pentru surprinderea inamicului. Dezvoltarea călirii fizice ocupă un loc aparte pe agenda pregăti­rilor pentru aplicații. E firesc, dat fiind specificul acțiunilor în munți, mai ales iarna. Vînătorii de munte obțin această călire pe multe căi. Foarte apreciate rămîn tradiționa­lele concursuri de patrule, la care participă, practic, întregul efec­tiv Locotenent-colonel MARIN CIO­­BORTA, secretar al comitetului de Partid . — Comandantul unității acordă recompense substanțiale patrulelor cîștigătoare. Dar și condițiile con­cursurilor sînt dificile. Itinerarele sînt tot mai lungi ; terenul și dru­murile cunoscute sînt înlocuite treptat cu altele necunoscute, cu pante mult înclinate și împădurite, cu povîrnișuri și poteci știute doar de cadre ; obstacolele cresc și ele sub raportul dificultății de a fi învinse , țintele din poligon (con­cursurile se încheie cel mai ade­sea cu trageri), își micșorează tot mai mult dimensiunile sau își mă­resc distanța. Atmosfera sportivă, tinerească, creată de comuniști și uteciști, ma­rele interes pe care-l stîrnesc con­cursurile în masa militarilor, con­tribuția valoroasă pe care o aduc nu numai pe tărîmul călirii fizice și pregătirii militare, dar și în dez­voltarea calităților morale și ostă­șești recomandă concursurile de pregătire militară și celorlalte ca­tegorii de trupe din forțele arma­te. Experiența vânătorilor de munte stă pricind la dispoziția coman­danților și activiștilor de partid, a comitetelor U.T.C. din oricare uni­tate ar veni solicitarea.. Vînătorii de munte folosesc­­ și un alt procedeu, mai ușor de pus în practică. Este excursia de du­minică, de fapt un marș destul de lung, în ținuta de oraș, cu subuni­tatea sau cu unitatea, pe un itine­rar pitoresc. O asemenea excursie de 16 kilometri a avut loc și cu 10 zile în urmă. Au participat, în­ Colonel V. MIHAI I (Continuare în pag. a VII-a: FIECARE APLICAȚIE TACTICĂ, O ȘCOALĂ EXIGENTĂ­­ DE PREGĂTIRE DE LUPTĂ CHENAR Un bărbat tînâr. Sta­tură medie, bine propor­țională. Privire deschisă. — Să începem cu întrebare des folosită de­­ reporteri acum. Cine sîn­­teți do„ tovarășe locote­­nent-major Gheorghe B.­­lev — Un cercetaș [UNK] Fost e­­al liceului militar „D. Cantemir“ și al șco­lii militare de ofițeri ac­tivi „IV. Bălcescu“. Pe aceasta am absolvit-o ca șef de promoție. — Ce v-a determinat să alegeți cariera mili­tară ? — A existat o oarecare influență din partea unui unchi de-al meu, fost ofițer. — Sunteți satisfăcut de opțiunea dvs. ? — Rezultatele obținute 0 condiție a tinereții pină in prezent mă mul­țumesc." Militarii pe care i-am instruit au ieșit bine pregătiți. Am avut numai subunități de frun­te, însăși meseria de cer­cetare, prin natura ei, este mai riscantă, pretin­de un spirit de aventură — in sensul pozitiv al cuvintului — și de aici derivă necesitatea unei inițiative sporite, lucru care mi se potrivește., — Ce credeți că este esențial pentru un mili­tar, in general, și un cercetaș, in special ? — Mă voi referi la cer­cetaș in special Trebuie să fie un om foarte calm, să dea dovadă de inteli­gență și în special de mul­tă viclenie , fără aceste calități, misiunile sale nu pot fi îndeplinite. Se cere să analizezi, un timp foar­te scurt, situațiile : să ai o pregătire completă din toate punctele de vedere, să cunoști mai multe spe­cialități. Colonel GH. BARBU [Continuare în vag. a V-a) w Cum stăm cu materialul bibliografic PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL POLITICO-IDEOLOGIC începerea noului an de în­­vățământ politico-ideologic prilejuiește constatarea că o­­fițerii și-au îndreptat prefe­rințele, în marea lor majori­tate, spre aprofundarea pro­blemelor actuale ale construc­­­ției socialiste în țara noastră, problemelor de economie politică, ale politicii externe a partidului și statului no­stru, a problemelor de istorie a patriei și a Partidului Co­munist Român. In același timp, se remarcă sporirea in­teresului multor cursanți pen­tru studierea problemelor de teorie militară, de psihologie și pedagogie, tehnico-științifice ale revoluției contempo­rane și ale implicațiilor ei so­ciale. AVEM NEVOIE DE MANUALE. Evident, desfășurarea î­n bune condițiuni a învățâmîntului politi­co-ideologic astfel diversificat im­plică eforturi din partea propagan­diștilor, dar și din partea celor care asigură materialul bibliografic și alte materiale necesare studiului. Pentru a cunoaște mai întîi nevoi­le cursanților și ale propagandiști­lor, am cerut părerea mai multor ofițeri — In marea noastră unitate — ne-a declarat locotenent-colonelul David Pantelimon — majoritatea ofițerilor studiază probleme actua­le ale construirii socialismului, de economie politică și de istorie a patriei și a partidului, pentru care există u­n vast material bibliogra­fic. În plus, propagandiștii au sufi­cientă experiență pentru a asigura abordarea cu competență a acestor probleme. Unele dificultăți vor fi îmîm­pinate, după cite se pare, in abordarea anumitor aspecte din temele care implică și anumite cunoștințe de economie militară, de sociologie militară, mai ales că în biblioteci, la ora actuală, nu se găsesc suficiente materiale de acest gen. De asemenea, in aprofundarea problemelor de teorie militară, pentru care nu avem încă un ma­nual Eu m-am simțit atras de pro­blemele de psihologie —■ și-a măr­turisit afinitățile căpitanul Gh- Ni­­coda. Insa între dorință și posibili­tatea de a le aprofunda este o oa­recare diferență, pentru că în fapt materialul publicat în cele trei cu­legeri care au apărut pină acum sub îngrijirea Editurii militare o­­feră doar unele aspecte ale proble­maticii amintite, presupunind în­sușirea în prealabil a unor noțiuni pe care insă nu ni le-a oferit școala. Avem nevoie efectiv de un manual complex de psihologie mi­litară Congresul al X-lea al partidu­lui — a remarcat locotenent-colo­nelul St. Ghiță — a pus sarcini importante muncii ideologice. Invă­­țămintul politico-ideologic deschide orizontul înțelegerii noastre, trebuie să ajute să fim receptivii in lumina politicii partidului nostru, față de problemele concrete și arzătoare ale muncii de instruire și educare, ale îndeplinirii misiunilor de luptă și de aceea avem nevoie de mai mult material care să oglindească la un bun nivel teoretic astfel de probleme. Subscriu la ideea unor cursuri și manuale de teorie­­ și doctrină militară, de istoria artei militare, de economie militară, de psihologie și pegaglogie militară. — Dacă ar exista manuale, cursuri culegeri de lecții ca acelea a­­mintite mai sus generalul-maior I. — a subliniat Ungureanu —, atunci frontul ideologiei militare s-ar lărgi și mai mult, iar diver­sificarea învățămîntului ar permite o mai bună ancorare a propagan­dei în problematica vieții militare. Ea îndemina cursanților trebuie să existe și o literatură politică adec­vată, materiale accesibile lor. Sub­liniez, in special, necesitatea unor Locotenent-colonel C. BOTONCEA (Continuare in pag. n lll-a) TELEGRAMA Tovarășului Comandant RAUL CASTRO RUZ VICEPRIM-MINISTRU ȘI MINISTRUL FORȚELOR ARMATE REVOLUȚIONARE ALE REPUBLICII CUBA Stimate tovarășe ministru. HAVANA In numele întregului efectiv­­ al Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România și al meu personal, vă adresez Dumneavoastră ,și tuturor militarilor cubanezi, un salut tovărășesc și cele mai cordiale felicitări cu prilejul sărbătoririi Zilei Forțelor Armate Revoluționare ale Republicii Cuba: împreună cu întregul nostru popor, militarii români își exprimă solidaritatea lor internaționalistă cu lupta poporului cubanez și cu Forțele sale Armate pentru apărarea cuceririlor revoluționare, îm­potriva acțiunilor agresive imperialiste. în această zi de sărbătoare, vă urez Dumneavoastră, stimate to­varășe ministru și militarilor cubanezi, noi și importante succese în întărirea capacității de luptă a trupelor, pentru apărarea indepen­denței și suveranității Republicii Cuba —­ primul stat socialist din America Latină — în interesul cauzei sociali­stului și păcii. MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA General-colonel ION IONIÎA DELEGAȚIA DE PARTID ȘI DE STAT A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, A PLECAT LA MOSCOVA Marți la amiază a părăsit Capi­tala, plecând spre Moscova, delega­ția de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Repu­blica Socialistă România, R. P. Un­gară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa erau prezenți tovarășii Emil Bod­­naraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fa­zekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Va­­sile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Bla­­jovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marines­­cu, Ion Pătan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de Instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al Uni­unii Sovietice la București, și mem­bri ai ambasadei. (Agerpres) La sosire pe aeroportul Șeremetievo din Moscova SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 2. —­ Corespondentul Agerpres, L. Duță, transmite : Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu care va participa la întîlnirea con­ducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă R.D. Germană, R.P. Polonă, Repu­blica Socialistă România, R.P. Un­gară și U.R.S.S., a sosit marți seara la Moscova La aeroportul Șeremetievo, dele­gația a fost întîmpinată de tova­rășii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor exter­ne al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de aseme­nea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Re­publicii Socialiste România în Uniu­nea Sovietică, și membri ai amba­sadei LABIRINTURI PRIN CARE RĂTĂCESC EFORTURILE UNOR CERCETĂTORI Creație valoroasa nefructificată S-a născut cîndva, cu ani în urmă, o IDEE. Au urmat experi­mente în laborator și apoi ideea s-a materializat într-un proiect îndrăzneț, dar realist. Cel care a zămislit-o absolvise facultatea (cu diploma de merit — n.n.) și intra în viață dornic să se realizeze. Se simțea în putere, se simțea dator să facă mai mult decît ceea ce se numește, în limbajul comun, îndeplinirea atribuțiunilor profesio­nale. Și astfel, IDEEA de care aminteam, devenind un crez pentru autor, l-a angajat pe căile aspre ale cercetării științifice. Care a fost mobilul ? Să apelăm la o destăinuire pe care el a făcut-o unui redactor al ziarului nostru — Vă dați seama cât de copleși­tor este simțămintul neputinței în fața unei boli grave ? Acu­m cîțiva ani au fost aduși în stare gravă la spitalul unde făceam practică medicală doi tineri intoxicați cu niște derivați de azot, într-un acci­dent de muncă. Știam că aveau să intre în comă hepatică. Vorbeam cu ei, rîdeam, încurajîndu-i, ca ni­mic să nu trădeze neputința noas­tră, adevărul că ceasurile lor erau numărate... Cum să fie depășit un impas de care depindea salvarea unei vieți omenești ? Au urmat zile și nopți de studiu și frământări. Renunțările și greutățile, inerentele insuccese și apoi satisfacțiile s-au succedat, s-au împletit pe tot parcursul căutări­lor febrile. A găsit sprijin și înțe­legere la foștii săi profesori care i-au pus la dispoziție în exclusi­vitate o sală de chirurgie experi­mentală și un laborator de biochi­mie în cadrul Institutului medico­­farmaceutic din București. Și fiindcă cercetările sale interesau și armata a raportat organelor în drept să aprecieze și să hotărască. Direcția Sanitară s-a decis să ia în discuție (la 28 septembrie 1967) preocupările și propunerile tînăru­­lui medic militar. Concluziile dez­baterilor au fost consemnate într-un act oficial, din care spicuim : „Tema : „Cercetări asupra con­servării și utilizării organelor izo­late“ propusă pentru studiere de locotenentul-major Nițescu Petre interesează în mod deosebit forțele armate (sublinierea ns.). ...In primă etapă, este necesară punerea la punct a metodei de con­servare a organelor izolate (ficat, rinichi etc) pentru un timp mai în­delungat, cu scopul utilizării lor în probleme de reanimare a bol­navilor gravi, la care aceste or­gane au fost afectate funcțional, fie datorită unor boli acute (insufi­ciență hepatică acută, insuficiență renală acută), fie intoxicații acute grave, cu diferite substanțe toxice... ...Deoarece tema prezintă mare importanță practică și se între­vede necesitatea de colaborare și cu cercetători din afara M.F.A. pro­pun ca lucrarea să fie prinsă in planul de lucrări care se conduce direct de către... (urma denumirea organului de resort — n. ns.) Pentru realizarea temei propuse este nevoie de următoarea asigurare materială : 1. Construirea in țară a unui apa­rat de circulație extracorporală. In prezent aparatele de acest fel se importă din străinătate la un preț de cost ridicat (...) și intr-un ter­men de 1—2 ani. Proiectarea și construirea­­ unui asemenea aparat s-ar putea efectua in țară, la ni­velul actual al tehnicii mondiale, intr-un timp de circa 6—S luni de zile și la un preț mult sub cel a­l aparatelor importate"... Ținem să apreciem că acest act a fost întocmit pe baza aprecieri­lor unui colectiv de renumiți me­dici militari, de competență și pro­bitate profesională unanim recu­noscute. Dar să vedem cum s-a înscris pe coordonatele finalizării această temă de cercetare. Cum era și fi­resc trebuia să fie construit mai întîi complexul de aparate de cir­culație extracorporală. S-au alocat fondurile necesare, s-au procurat materiale, s-a lansat comandă în­treprinderii constructoare, s-au în­cheiat contracte de cooperare cu alte uzine. Medicul Nițescu și-a suflecat mî­­necile și s-a apucat cu tragere de inimă de treabă. (Efectiv a început lucrul în aprilie 1968). Petrecea ore întregi lingă proiectanți pentru a le sugera profilul diferitelor piese și repere, supraveghea materializa­rea lor în ateliere ; împreună cu metalurgiștii căuta rețeta optimă pentru realizarea unor aliaje spe­ciale, verifica personal in laborator fiecare material din punct de ve­ Locotenent-colonel V. POPESCU Locotenent-colonel C. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a V- a)

Next