Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 1-52)

1970-06-03 / nr. 22

y PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA"». ^ApăRarea patRiei ^"­^ ORGAN CENTRAL AL MINISTERULUI PORTELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ANUL XXVI • • NR. 22 (2016) • • MIERCURI 3 IUNIE 1970 HHSMdmCnmHKBf? n 11 llinWflMTTilr^rïflli,T^S,MITIITlTirNrï FT'rWBMi^BBMWIMWflWTlTfHirMlwny’Tgwnir'TTriWTWWWrTT' I HWnillîirril'Jlimi'TTTIHir'Trill ITITI11lwrnM!TWBrWlTMT1fflllll 'I IUI TlirranrnM iTT<ÂVlllfTT*W'fff~v''rM' ,?"*r^a'''i7IT1TY'iTT''l II II li l li II '""TYfi 1ii,?iTflT1BBrSHBWfr'illllII'llfi1BH*TTITWTTBt*iTiffliiïf1TKnir?frr> it 't'UrfiT'* ACUM : RECONSTRUCȚIA c ; wmm i ■ wm OPERĂ TOT ATIT DE EROICĂ upta împotriva asaltului apelor, luptă încordată pînă la limita puterilor umane, continuă să rămînă una din realitățile primordiale ale acestor zile. Pe întregul traseu românesc al Dunării — ale căror cote cunosc noi și noi creșteri — oameni ai muncii, unități militare, formațiuni ale gărzilor patriotice și detașamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei au transformat di­gurile în metereze de cetate. În spatele lor sînt așezări, sînt obiec­tive industriale, sînt incinte uriașe de pămînturi îndiguite ; ele tre­buie ferite de năvala puhoaielor. Pentru împlinirea acestui con­semn nu se precupețește nici un efort, se savîrșesc acte de vitejie colectivă și individuală care dau întreaga măsura a patriotismului și umanismului societății noastre socialiste. La aceleași înălțimi etice se desfășoară opera de refacere ceea ce au distrus calamitățile. Daca viețile pierite tragic nu mai a pot fi restituite familiilor — și durerea acestora este și a noastră — stă în tăria oamenilor de a înlătura, cît mai grabnic, necazurile celelalte, multe și grele, cîte ne-au încercat. Poporul nostru știe aceasta și își cunoaște capacitățile. De aceea, raspunzînd ca unul singur chemării partidului, milioane și milioane de muncitori, țărani, intelectuali și-au suflecat mînecile și, intr-o angajare în care pun tot ce au mai bun, au declanșat bătălia reconstrucției. O BĂTĂLIE LA FEL DE EROICĂ PE AL CĂRUI CÎMP SE POATE ÎNVINGE, DE ASEMENEA, NUMAI CU DĂRUIRE DE SINE, CU DÎRZENIE, CU ÎN­DRĂZNEALĂ. Se mai zbuciumau valurile pe străzi, mai bălteau ochiuri tulburi pe ogoare cînd brațele care se împotriviseră stihii­lor, înfrîngîndu-și oboseala adunată nopți și zile, au intrat în acțiu­ne. Deversarea apelor, eliberarea de mîlul depus în cantități inima­ginabile în hale și curți, demontarea, repararea și montarea instala­țiilor, reluarea ciclurilor de producție, restabilirea căilor ferate și rutiere, a telecomunicațiilor, reînsămînțarea terenurilor scăpate de sub povara inundațiilor și desfășurarea lucrărilor agricole frînate de ape au cerut și cer o imensă cheltuială de energii, de inventivi­tate, de pricepere. Oameni pe care stihiile i-au lăsat fără cămine nu pregetă să lucreze ore fără număr în fabricile și uzinele de care și-au legat destinele, pentru a le repune în funcțiune. În sprijinul lor au venit muncitori și specialiști din toata țara. Mii de oameni au mers în localitățile sinistrate spre a contribui la punerea în pro­ducție a întreprinderilor avariate. Unitățile industriale cu care coo­perează se trimit cu prioritate materia primă, materialele și utilajele necesare. Impresionanta solidaritate a națiunii — manifestată pe multiple planuri și care cuprinde efectiv și nemijlocit toate păturile sociale — le conferă nu numai încrederea că traiul lor va intra repede pe făgașul normal, cu împlinirile de zi cu zi, ci și un deose­bit element stimulator. Profund și răscolitor este ecoul pe care-l are în conștiință grija partidului și statului față de om și nevoile lui, grijă atît de energic și amplu afirmată în măsurile luate pentru apărarea vieții oameni­lor, a bunurilor,­­pentru diminuarea pagubelor și reluarea activității economice și sociale la parametri corespunzători aspirațiilor popu­lației și intereselor statului. APĂRAREA PATRIEI (Continuare în vag. a 11-a) L Ș­i In cursul ulti­melor zile, în nu­meroase județe ale țârii — dintre care ci­tăm Buzău, Vrancea, Vaslui, Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Ialomița — au avut loc vizite operative de lucru ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, însoțit de alți con­ducători de partid și de stat. Pretutindeni, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consi­liului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre ar­mate, a fost întîmpinat cu ne­țărmurită dragoste și stimă, cu un uriaș entuziasm. rar Cuvîntul secretarului gener­al partidului, sfaturile sale, îndrumările date, mă­surile luate la fața locului, exemplul său de luptător ne­obosit, prezent permanent pe fronturile cele mai înaintate ale bătăliei pentru stăvilirea furiei apelor dezlănțuite, pen­tru lichidarea urmărilor ca­lamității, pentru reconstrucție rapidă, au constituit și con­stituie o mare îmbărbătare morală, înzecește forțele tu­turor celor ce muncesc. Din nou, cu prilejul acestor vizite de lucru, tovarășul Nicolae Ceaușescu și-a ex­primat satisfacția față de fap­tul că întreaga noastră na­țiune socialistă s-a dovedit și de această dată o m­ică familie, o singură voință, ho­­tărîtă să ânfrîngă orice difi­cultate, să muncească mai bine, să producă mai mult Peste tot s-a relevat cea mai intensă preocupare pentru ca industria și agricultura, eco­nomia întregii țări, să-și ur­meze cursul ascendent pe drumul luminos trasat de Congresul al X-lea al parti­dului. De o înaltă prețuire pentru eroicele eforturi de­puse s-au bucurat din nou din partea comandantului lor suprem militarii armatei Re­publicii Socialiste România Peste tot, unde i-a întîlnit lucrînd cu abnegație la stăvi­lirea puhoaielor, ori la lichi­darea urmărilor inundațiilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu le-a adus calde mulțumiri pentru felul în care își fac datoria față de patrie și popor. Aceleași aprecieri le-a făcut conducătorul partidului și sta­tului și cu privire la acțiu­nile gărzilor patriotice, ale unităților de pregătire mili­tară a tineretului, o înaltă prețuire care o­­bligă. Militarii, alături de în­tregul popor, însuflețiți de exemplul luminos, de cuvîn­tul înaripat al secretarului general al partidului, a cărei prezență în mijlocul locuito­rilor județelor calamitate oțe­­lește dîrzenia, voința și ho­­tărîrea națiunii, își vor face fără preget datoria. Vizitele tovarășului Nicolae Ceaușescu au demonstrat din nou că țara arî haine de lucru își omagiază conducătorul în care vede întruchipate toate năzuințele ei de a înainta mai departe sub gloriosul steag al Partidului Comunist Român pe calea făuririi societății so­cialiste multilateral dezvol­tate, a comunismului, spre noi culmi de civilizație și progres. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, examinind situația Îndiguirilor de pe Dunăre TIE, OSTAȘ AL ROMANIEI Te știam veghind somnul copiilor și cimpiilor, munca noastră și svelte­­țea brazilor, te știam treaz și viteaz oștean și frate al nostru stînd de ve­ghe la hotarele Țării. Și te știam din cărțile de istorie, din vremi care s-au prefăcut în cărți și istorie. Acele fap­te de vitejie legendară ale lui Ștefan, ale lui Mirceat cel Bătrân, ale lui Mi­­hai Viteazul. Oștean care ai dus lupta cu împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă și pe care i-ai înge­nuncheat, i-ai răpus și alungat fiindcă alături de tine era Țara și tot ce mișcă în ea, rîul, ramul. VASILE REBREANU Iată acum: îți fu dat să înfrunți un dușman neașteptat. Să te lupți cu fiul. In această primăvară — care a fost și va rămîne un anotimp cernit — te-ai luptat vitejește, omenește cu sti­hia. Noi toți am rămas uluiți de vitejia ta, soldat al României socialiste. Te­am văzut prin cețuri în zare, te-am întrezărit printre valuri, noaptea, sal­­vînd vieți, indiguind, luptind cu pu­hoaiele. Din dorința de a salva pe al­ții, ai mers pînă la sacrificiul de sine. Te-am văzut eroic și tandru, adine uman. Vouă, ostași ai României socialiste și tuturor eroilor ostași fără uni­forme care s-au bătut vitejește contra apelor în această primăvară — ar tre­bui să vi se înalțe în fiecare din așe­zările pe care le-ați salvat, în fie­care din locurile unde ați dus o ne­maipomenită luptă cu sălbăticia a­­pelor, ar trebui sa vi se înalțe statui. Pînă atunci, noi toți v-am ridicat în recunoștința noastră, în gîndul nostru bronzul pe­ care îl meritați. Semnul mîndriei noastre. Plecate ora de instrucție? încă un pas spre rezultate superioare! COEZIUNEA ECHIPAJULUI In fiecare an sosesc la nave tinere cadre din proaspetele pro­moții, un nou contingent de mili­tari în termen ia locul celui trecut în rezervă. Ambarcarea lor nu-i o simplă primenire, ci implică o com­plexă și migăloasă muncă de cu­plare a noilor ambarcați la prizele unităților și posturilor de luptă, la inima oamenilor cu stagiu, mai ales. Adeseori, aclimatizarea rapidă și închegarea temeinică a oamenilor cu nava și între ei înșiși — are loc, pe unele nave, în împrejurarea cînd mai mult de jumătate dintre comandanții acestora, chiar dintre comandanții unităților de luptă, au în aceste funcții o vechime doar de unu-doi ani. Prezentîndu-se astfel lucrurile, realizarea coeziunii, a ar­moniei chiar oferă unele particu­larități relevante. Pentru ca, în situația amintită, amplul proces de realizare a coe­ziunii să marcheze și pe aceste nave mersul ascendent, comandanții, statele majore, organele și organi­zațiile de partid și-au conjugat mai hotărît eforturile, introduce d­in organizarea și desfășurarea­ mun­cii elemente noi, reactualizând în Contraamiral SEBASTIAN ULMEANU același timp metodele și măsurile dovedite eficiente. S-a pornit de la considerentul că cea mai avanta­joasă acomodare și integrare a ca­drelor în noile funcții pe navă poate fi obținută prin angajarea lor ime­­diată și într-o activitate dinamică în larg, la fel de intensă și în ano­timpul de iarnă. Spre deosebire de alți ani, anul acesta în ianuarie— februarie un dragor de radă, de exemplu, din categoria navelor la care mă refer, a ieșit în mare un timp de cîte­va ori mai mare. Con­siderăm o reușită și extensia con­siderabilă pe care o cunoaște seg­mentul duratei de rămânere în larg pentru anumite exerciții complexe și tipuri de nave. Cu militarii anului întîi de in­strucția aclimatizarea cu largul pe astfel de nave s-a făcut încă din luna următoare încorporării lor și nu mai târziu ca în alte dăți. De­vansarea a însemnat nu numai o doză de curaj câștigată în plus, c și sporirea străduinței cadrelor ș­i militarilor în termen din anul de de a pregăti pe „boboci“ din mers înfruntînd anotimpul cel mai difi­cil. Finalmente, la circa două luni cei mai tineri ostași de pe nave puteau îndeplini unele atribuții pe navă, iar în cea de-a treia concu­rau cu cei din anul doi. Prelungirea duratei de pregătire în larg, subsumarea unor momente inedite în desfășurarea exercițiilor, navigația pe hulă sau mare rea în condițiile aspre ale iernii, acostarea și în alte porturi decit în cele obiș­nuite au sporit posibilitățile de formare și consolidare a deprin­derilor și priceperilor­, de omogeni­zare timpurie a echipajelor. Ba chiar și a unităților de nave. Și de acest lucru m-am convins personal, recent, într-o ieșire pe mare. Intr-o îndrăzneață acțiune de convoiere, după ce navele și-au ocupat po­zițiile și au primit semnalul de lansare a drăgilor, unui dragor i s-a încurcat draga. Cu promptitudine, nava din spate i-a luat imediat la­(Continuare în pag. a V-a) Expresie a umanismului și puterii societății noastre socialiste In întreaga țară a fost întîmpinată cu sentimente de vie și profundă recunoștință Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România și a Con­siliului Național al Frontului Unității Socialiste, pri­vind unele măsuri de ajutorare a populației și a cooperativelor agricole de producție care au avut d­e suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970. Ajutorul puternic, prompt, încurajator pe care par­tidul și statul îl acordă sinistraților demonstrează încă o dată că întreaga politică marxist-leninistă a Partidului Comunist Român este pusă în slujba inte­reselor oamenilor muncii, este pătrunsă de umanis­mul caracteristic societății noastre socialiste, care ase­menea unei uriașe familii este strâns unită, solidară, animată de nobilele sentimente ale întrajutorării tovărășești. Acest ajutor reflectă totodată forța eco­nomiei noastre socialiste care se dezvoltă continuu, ascendent­, economie, care, în pofida imenselor pa­gube suferite, dispune de inepuizabile resurse pe care le sporește, le mobilizează și le canalizează pe direcțiile menite să lichideze urmările calamităților, să situeze întreaga activitate din industrie, agricul­tură, construcții, transporturi la nivelul și cerințele impuse de ultimul an al cincinalului. In centrul aces­tui uriaș efort constructiv stă grija pentru om, pen­tru sprijinirea celor pe care stihiile dezlănțuite ale naturii i-au lovit atît de cumplit. După cum se știe, încă din primele zile ale inunda­țiilor a fost alocată suma de 400 de milioane lei pen­tru ajutorarea imediată a populației. Hotărîrea, pu­blicată în presa de vineri 29 mai, cuprinde un nou complex de măsuri menite să-i ajute pe cetățeni să și refacă gospodăriile și bunurile distruse, să reintre pe făgașul vieții normale. Cetățenilor din mediul urban ale căror locuințe pro­prietate personală au fost distruse li se pot atribui, dacă doresc, apartamente în proprietate personală în (Continuare în pag. a VlI-a) Pentru creșterea substanțială a producției animaliere Ziarele de luni 1 iunie au publicat Hotărîrea Co­mitetului Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România privind îmbunătă­țirea prețurilor de cumpărare a animalelor și pro­duselor animaliere, precum și alte măsuri de sti­mulare a dezvoltării zootehniei. După cum se știe, plenara C.C. al P.C.R. dint mar­tie a.c. a adoptat, în lumina directivelor Congresului al X-lea al partidului, un vast program național de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere, plecînd de la premisa că existența unui puternic sector zootehnic reprezintă unul din indi­catorii cei mai caracteristici ai unei agriculturi in­tensive, moderne. Pentru înfăptuirea complexului de măsuri stabilit de plenară, numai în viitorul cinci­nal, statul va aloca fonduri care se ridică la 20 mi­liarde lei, adică de patru ori mai mult decît în pe­rioada 1966—1970, fonduri la care se vor adăuga și cele repartizate de cooperativele agricole de produc­ție din venituri proprii. înfăptuirea acestui pro­gram va determina un nou avînt al zootehniei, ra­mură de bază a agriculturii noastre socialiste, care a cunoscut și cunoaște în țara noastră un curs con­tinuu ascendent. Este semnificativ că in anul trecut producția globală a sectorului zootehnic a fost cu 32 la sută mai mare ca în 1960, în urma sporirii veniturilor populației, a creșterii nivelului de trai al­ oamenilor muncii a crescut simțitor și consumul acestor produse. în aceeași perioadă, volumul des­facerilor prin comerțul socialist s-a mărit la carne cu 38 la sută, la preparate și conserve de carne cu 94 la sută, la lapte de 3,2 ori, la brânzeturi cu 94 la sută, la ouă de 2,6 ori. Creșterea populației țării, a puterii ei de cumpărare determină o conti­nuă sporire a cerințelor de produse agroalimentare. Realizările obținute pînă în prezent nu sînt încă pe măsura acestor cerințe și nu reflectă în totalitate marile posibilități de care dispune agricultura noas­ (Continuare în pag. a VlI-a) Factorul TIMP­ pe prim plan este acel ceas al dimineții cînd subunitățile încoronate se depla­sează spre terenurile de instrucție. Ultimele ecouri ale cîntecelor ostă­șești se sting pe sonoritatea comen­zilor. Cîteva subunități încep cu educația fizică ; baza sportivă este folosită din plin. Plutonierul-adjutant N. Muntea­­nu, comandantul unei subunități de transport, urmărește lucrul la baza fixă. Cîțiva militari nu exe­cută destul de corect urcarea prin răsturnare ; forța brațelor este in­suficientă. — Și-au cam pierdut antrena­mentul — ne spune comandantul. In ultimele 2—3 săptămâni am fost solicitați intens în misiuni de trans­port. Volanul nu prea contribuie la întărirea mușchilor. In cîteva zile însă, recuperăm... In apropiere, la alt grup de a­­parate, se antrenează militarii plu­tonului de autotunuri comandat de locotenentul Doru Petrescu. Exe­cută corect mișcările și chiar cu oarecare eleganță. Fruntașul Ale­xandru Nour este dat exemplu de felul în care lucrează la paralele. Sergentul Iulian Borz corectează și cele mai mici greșeli, ordonând repetarea mișcărilor care nu „ies“ foarte bine. Urmărește atingerea scopului stabilit de comandantul plutonului : finisarea execuției, dezvoltarea curajului, a îndemână­rii și a forței fizice.­­ Pînă nu de mult, grupele la pregătirea fizică erau constitui­te în raport cu posibilitățile fi­zice la un moment dat ale mi­litarilor, relatează ofițerul. In pre­zent lucrăm pe grupele organice deoarece, prin antrenamente di­ferențiate, am reușit să-i omoge­nizăm într-o bună măsură. Nu departe de baza sportivă Locolenent-colonel D. DRAGOI (Continuare in pag a V-a, La punctul de comandă al subunității de infanterie, activitatea de pregătire a acțiunilor de „luptă“ este în plină desfășurare Foto . M. POJOGEANV

Next