Gimnasiului Mare Public, Brassó, 1879
1. ţinut in 23 Sept. st. v. 1879 la serbătoarea Sf. Sofii, patroanei şcoalelor române centrale din Braşov, de conrectorul Dr. N. Pop. Onorabila adunare! Sunt aproape trei decenii, de căndJiua aceasta a devenit oji epocală pentru noi. Astăzi serbăm aniversareajilei, in care s’a pus peatra fundamentală la această clădire. Astăzi serbăm amintirea memoriei acelor bărbaţi demni, carii inspiraţi de binele poporului romăn au ridicat acest sanctuariu de cultură. Nu esistă act in viaţa unui popor, care se involve atăta garanţă de progres, ca intemeerea unei şcoale. Acest adever este de ajuns pentru de a ne pune in vedere calculul sănătos şi maturitatea convicţiunilor acelor venerabili bărbaţi, care au binemeritat de naţiunea noastră prin ridicarea acestui palat măreţ, ce poartă frumoasa devisă: „Litteris et virtuti !“ Nu voesc să fac elegele şi laudele acelor binefăcători, — căutaţi in jurul D-Voastră! tot ce vedeţi, este idea, este gustul, este fapta lor, aceste au un graiu mai viu, de căt cum il poate presta arta oratorică, — ci condus de maxima aceea, că recunoscinţa şi veneraţiunea ce datorim binefăcătorilor noştri consistă in instinţa de a lucra in spiritul lor, voiu discuta despre o temă, care stă in perfect acord cu tendinţa fundatorilor: „Pentru ce trebue să inveţăm noi carte?“ Iată tema discursului meu! * * * Din timpurile cele mai vechi s’a pus preţ pe carte şi ştim cu toţii, că acele popoare s’au aventat la o stare !* DISCTJES