Gimnasiului Mare Public, Brassó, 1884

Influinţa limbei grece asupra desvoltării cuvintelor­ şi asupra literaturei limbei latine­ Istoria literaturai limbiloră, dar mai cu seama a limbilor, înseşi ne-a dat­ şi ne va mai da încă multe şi pipăite dove­li, că fiecare limbă ce succede pe alta în cultură, dacă vine în mijlocită sau nemijlocită atingere cu aceea, adecă stância po­­porului, care vorbesce limba ce succede în literatură, cu acela, care vorbesce limba cultă, în privinţa geografică în mijlocită sau nemijlocită legătură, este absoluţii cu neputinţă, ca limba necultă apucându pe calea desvoltării să se desvolte şi să se cultive singură, nedependentă de aceea, care i-a premersit în cultură. — Este firea omului aşa, ca să-şî spo­­rescă averea sa spirituală sau materială mai mulţii sau mai puţinii prin adopţiune de principii, de teorii, de si­steme, adecă imitându­ mai multă sau mai puțină dependentă pe alţii, cari i-au apucată înainte. Şi limba nu este alta nimica decâtă ună productă organică ală omului, care născendu-se din spiritulă aceluia se formeazâ mai întâiu după regulele spiritului, apoi, fiind­că ea se formeză cu ajutorulă organeloră de vorbire, trebue a se acomoda după legile acestoră organe, după legi fisiologice. Apoi fiind­că spiritulă este influinţată sau că elă se lasă a se influinţa de relaţiunî esterne, locale, temporale, naţionale etc, pentru aceea acestea trebuescă considerate la expunerea însuşiriloră particulare sau a schimbâriloră ce limba le-a sufe­rită din légenfi sau în decursulă timpului. Pentru a ne convinge de adeverulă celoră­dmise, avem­ă numai să luămă în mână istoria limbei germane şi latine, şi vomă vede, câtă de mare a fostă influinţa limbei latine asupra desvoltării celei germane. Pentru că abst­răgendă dela terminii technicî în tóte ramurile de sciinţă, cari termini, după chiar afirmaţiunea băr­­baţilor, competenţi germani, nu se potă traduce, resp. nu se potă înlocui prin alţii scoşi din tesaurulă limbei germane în­

Next