Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-09-17 / nr. 179

V >­ A­ r PRObETA«! Oi** toate'rABIUer UNITI­VAt (organ al COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMÎ Al P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAnt PROVIZORIU­ Anul I Nr. 179 marți 17 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Un apel care își așteaptă ecoul S-a împlinit un an de cinci In Uzina de țevi din Roman a în­ceput construcția laminorului de 6 țoli. în acest răstimp, a­­lături de vechile hale ale uzi­nei a început să se profileze o noua hală, precum și celelalte obiective prevăzute in proiecte. La unele dintre acestea lucră­rile sunt în avans față de gra­fice. Inginerul Constantin Pan­­telimon, șeful serviciului de in­vestiții al uzinei, ne-a informat că la gospodăria de apa lu­crările sunt în avans cu o lună de zile. Decanterul de țunder, una din componentele princi­pale ale acestui obiectiv, este aproape gata. Intr-un ritm sus­ținut se lucrează și la ciclonul decantor ca și la cele două turnuri de răcire. Un avans apreciabil s-a înregistrat și la extinderea centralei termice. Aici lucrările au ajuns la aco­­pe­iș. Cu­ privește magazia de materiale, lucrările de extinde­re au și fost terminate. Principalul obiectiv de pe șantier îl consti­uie însă hala laminorului. Din păcate, despre stadiul lucrărilor de aici mi se pot spune lucruri prea bune. Intr-o vreme, datorită nelivrării la timp de către furnizori a construcțiilor metodice, la hala laminorului se­ înregistrase o ră­­­mînere în urmă de circa două luni de zile. Uzina mecanică din Suceava, bunăoară, a livrat șantierului construcțiile meta­lice comandate la sfirșitul­­ lui august, in loc de începutul lui iulie, așa cum prevedea con­tractul. Greutăți a­­ făcut șan­tierului chiar și beneficiarul lu­crării, respectiv uzina de țevi, care a terminat de livrat con­strucțiile metalice de abia la data de 10 septembrie. Cu toate acestea, datorită efortu­rilor depuse, constructorii au reușit să recupereze o bună parte din răm­ânerea în urmă. La această dată, la primele două travee ale halei principa­le structura de rezistență și a­­coperișul sunt terminate. Se lu­crează la cea de-a treia travee. Numai că s-a ivit un alt necaz. Constructorii nu mai au che­­soane. De fapt pe șantier e­­xistă chesoane, dar nu pot fi folosite. De ce? Pentru că acestea prezintă fisuri și rup­turi, care le fac inutilizabile. In această stare de degradare se găsesc­ nu mai puțin de 200 chesoane, adică atît cit ar tre­bui pentru terminarea acoperi­șului la cea de-a patra și ulti­ma travee a halei. Cum s-a ajuns la această si­tuație ? transporturi, încă de la primele furnizorul, respec­tiv întreprinderea de prefabri­cate Militari din Capitală, a tri­mis șantierului, pe lângă che­­soanele bune și unele care pre­zentau degradări. Cu fiecare nou transport numărul acestora s-a înmulțit. Constructorul, benefi­ciarul direct al­l chesoanelor, a sesizat de fiecare dată între­prinderea furnizoare. Au fost expediate zeci de telegrame și adrese prin care se solicita trimiterea unui delegat pentru a stabili cauzele acestor degra­dări și a lua măsuri pentru în­lăturarea lor. Apelurile con­structorilor au rămas însă fără răspuns. Chesoanele bune e­­xistente pe șantier asigură de lucru doar pentru 3-4 zile. In­ginerul Vasile Bogza, șeful lo­tului de construcții, și-a expri­mat temerea că există perico­lul ca lucrările să sisteze. In acest caz s-ar înregistra o nouă rămînere in urmă, îar venirea timpului neînchisă, friguros ar găsi hala Pentru a preveni o asemenea situație se impune o intervenție hotărîtă atît din partea constructorului, cit si a beneficiarului. . Trebuie găsită de urgentă soluția cea mai bună pentru ca lucrările pe șantier să nu stagneze. Un cu­vint de spus are si forul tutelar:" Necazuri s-au ivit și la ex­­tinderea centralei pneumatice." Proiectantul - Filiala Galați a Institutului pentru proiectări de laminoare - întîrzîe să dea so­luția definitivă pentru scheletul de rezistență al halei. Din a­­ceasta cauză aici lucrările au stagnat complet. Pentru a ieși din impas și a asigura darea în funcțiune la termen a aces­tui important obiectiv industrial, constructorii fac apel atit la Proiectant, cit și la întreprin­derea furnizoare de chesoane.­ Este un apel îndreptățit care trebuie să-și găsească eccul aș­teptat, C DELEANU. Gh. ZAHARIA Ne adresăm Filialei Galați a institutului pentru proiectări de laminoare și întreprinderii de prefabricate Militari din Capi­tală, care îngrenează construcția laminorului de 6 țoli de la Uzina de țevi Roman ill mmm mm ——i ——■ f Aprobare unanimă și adeziune deplină față de principiile politicii interne și externe a f partidului și statul. Cu b­un și suflet Simt­ unul dintre milioanele de cetățeni ai patriei noastre scumpe, care am urmărit cu m­­ult interes evoluția evenimen­telor internaționale din­ ultimul timp. Țin să-mi exprim de la în­ceput profundul atașament fața de politica științifică și princi­pială,, promovată cu energie și abnegație de către partidul și statul­­ nostru. Ca secretar al comitetului co­munal de partid din comuna Grum­ăzești, desfășor o activi­tate susținută în sensul ca prin­cipiile politicii externe ale parti­dului și statului nostru să fie cunoscute și însușite de toți ce­tățenii­ comunei, antrenind in această­­ acțiune membrii comi­tetului comunal P.C.R. și ai bi­roului, propagandiștii și alte ca­dre de bază din comună. Animați fiind de înaltele sen­timente­ patriotice, cetățenii co­munei, s-au angajat de a apăra Independența și suveranitatea patriei noastre, cuceririle revolu­ționare ale poporului. Ca un ostaș adevărat al parti­dului, a­ patriei mele socialiste, niu vor precupeți nici un efort pentru traducerea în viață a po­liticii științifice a partidului nos­tru. Politica externă internațio­­nalistă, promovată de partid și guvern, izvorăște din năzuințele poporului nostru spre un viitor, luminos, din atașamentul față de idealurile socialismului și progresului uman. . De-a lungul celor 24 de ani de libertate, am fost educat de partid în spiritul stimei și dra­gostei față de toate popoarele țărilor socialiste și m-am bucu­rat sincer de realizările și lupta lor unită împotriva imperialismu­lui. Comuniștii, toți locuitorii co­munei noastre sînt hotărîți să lupte cu toată puterea, pentru, aplicarea în viață a politicii interne și externe a României socialiste, prin unitatea noastră în jurul partidului, a Comitetului său Central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. . . loan ICHIM secretarul comitetului co­munal de partid al comu­nei Grumăzești județul­u_ ' ’ Neamț Strîns uniți în jurul partidului Urmărind lucrările Sesiunii­ extraordinare a Marii Adunării Naționale, ascultînd la radio și recitind în­ presă cuvîntările tovarășului Nicolae Ceaușescu și, ale­­ altor conducători de partid și de stat, m-am­ convins încă odată de înțelepciunea și înaltele principii care stau la baza politicii internă și externe a partidului și statului­ nostru.’ încerc un sentiment de mîndrie că și eu sunt, unu­l din milioa­nele­ de­ fii ai României socia­liste, că visurile mele de tine­rețe • ca ale tuturor • din gene­­­rația mea,­­ au devenit astăzi fapte, evidente fapte care vor­besc despre hărnicia, aș spune Vitejia în muncă, a unui popor întreg,­­ strîns­ unit în jurul dra­gului partid. Ultimele documente d­e partid ■ m-au făcut • să înțeleg­ incă odată pu­ă ce și-a cucerit simpatia tu­­­turor popoarelor iubitoare de pace și progres țara noastră , in primul rînd, prin făurirea, în interior, a unei vieți din ce în ce mai bune pentru toți cei ce muncesc, indiferent de naționa­litate, în al doilea rînd, prin promovarea în relațiile externe a unei politici de pace și­­ cola­borare cu toate statele lumii, politică' la baza'căreia se află principiile >sacre ’ ale marxism­­leninismului — respectarea suve­­­ranitâții , și­­ independenței fie­cărei țări. Exprimîndu-mî ' adeziunea la politica internă și externă a statului nostru, exprim de fapt recunoștința mea de­ fost sluji­­­tor al catedrei, a tuturor celor care,­­ca și mine, după o viață de muncă, se bucură în conti­nuare de grija înțeleptului nos­tru conducător, I. V. POPESCU pénsíonar comuna Moldoveni , biblioteca • I centrala UNIVERSITARA I ,M. EMNESCU“ IAȘI Corespondenții volun­tari ne scriu despre s LUCRĂRILE AGRI­COLE DE SEZON . La CAP, Bălușești co­muna Icușești, de câteva zile, a început recoltatul culturilor de toamnă. A fost recoltată floarea-soarelui de pe 50 ha, aproape 10 ha cu porumb și 5 hectare cu sfeclă de zahăr. Concomitent cu , lucrările de recoltare, mecanizatorii, pre­gătesc terenul pentru semăna­tul griului și a altor culturi de toamnă. Pină la această dată au fost pregătite peste 200 ha­­ pentru însămințări și s-au în­corporat importante cantități de îngrășăminte chimice. D. ACHIȚE­. » Membrii comuna Icușești cooperatori din comuna Brusturi recoltează floarea-soarelui de pe cele 60 hectare. Intr-o singură zi a fost strinsă producția de pe primele 30 hectare. Totodată, echipa de con­structori a terminat al optu­lea grajd cu o capacitate de 100 capete animale. Petre TARABOANȚA, comuna Brusturi m Și la CAP. Ștefan cel Mare, campania de toamnă se desfășoară din plin. Se re­coltează floarea-soarelui, sfe­cla de zahăr, cartofii și coasa a treia la trifoliene. Paralel se desfășoară și activitatea de pregătire a te­renului pentru însămințări de toamnă. S-au arat peste 360 hectare, au fost transportate în cîmp 460 tone îngrășăminte naturale, iar acțiunea continua, conform planului, pina la 720 tone. S-au con­diționat 140 tone semințe grîu, secara, orz de toamnă, iar suprafața de 160 hecta­re este pregătită pentru a fi însămînțată. Constantin CORDUNEANU, președintele CAP, „Ștefan cel Mare” Curier Debut in cam­pania de fabri­cație a zahărului După terminarea lucrări­lor de remont la toate in­stalațiile și urma executării utilajele în probelor tehnologice, la Fabrica de zahăr Roman a început campania de fabricație. O constatare: toate utilajele și instalațiile funcționează normal, lucru care va asi­gura o ritmicitate cores­punzătoare și o calitate superioara producției. Pi­na in prezent au și fost livrate peste 200 tone za­hăr din noua recoltă. 113 hectare noi plantații de pomi Patrimoniul pomicol al județului nostru, va crește anul acesta cu încă 113 hectare, din care 5 hec­tare livada intensivă la Râncești, care va ampli­fica livada deja existenta. La CAP, Războieni, anul acesta se vor planta 30 hectare livada iar la Oni­­ceni și Bălțătești, 20 și res­pectiv 15 hectare. De ase­menea, izolat, se vor plan­ta anul acesta și 5.000 nuci. Materialul săditor este asigurat în mare parte sp., special la sămințoase, din pepinierele Secueni și Do­­breni. S-a­ început desfundatul terenului la Răucești și la Costișa unde lucrările sunt aproape terminate. Direcția agricolă reco­mandă urgentarea luferări­­lor la desfundarea terenu­lui și făcutul gropilor. Lucrări de ex­tindere la centrala ter­mică de la G.I.A.P.N. Datorită extinderii ca­pacităților de producție pe platforma industrială Săvi­­nești, cerințele de energie termică și electrică sunt tot mai mari. Pentru a satis­face în perspectivă nevo­ile producției, au început de curând lucrările de ex­tindere a sectorului C.E.T. de la Combinatul de în­grășăminte cu azot Piatra- Neamț. Aici, se vor monta încă două cazane cu o ca­pacitate de 50 tone pe oră fiecare și un turboge­nerator de 6MW. Se pre­vede ca aceste lucrări de investiții să fie terminate în perioada 1969-1970. Qiilv c­­aim­osfizm Á~INCEPUT NOUL AN ȘCOLAR Buchete de copii, buchete de flori. Porțile școlilor s-au redeschis și, de pretutindeni, băieți și fete, încărcați cu dulcea povară a amin­tirilor din vacanță, și-au reluat locurile în bănci, gravi și solemni, atut cit le permite vîrsta începu­turilor, incercînd să-și ascundă in suflet emoțiile trădate de obrajii aprinși. Buchete de copii, buchete de flori. Mii de școlari și școlărițe din județul nostru, mai mari sau mai mici, unii mici de tot, de numai șase anișori, alții in pragul terminării a XII clase, și-au îngemănat drumurile intr-un uriaș și nestăvi­lit fluviu, al tinereții și certitudinii, revărsat într-un singur și hotărit sens — ȘCOALA. Cu nețărmuită bucurie a fost ascultat in adună­rile festive Salutul Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri, adresat cadrelor didactice și elevilor, in care se subliniază că „școlile iși des­chid porțile intr-o perioadă de puternic avint constructiv ,de intensificare a eforturilor poporului nostru pentru înfăptuirea programului istoric ela­­borat de Congresul al IX-lea și de Conferința Na­țională a partidului, de adeziune și sprijin una­nim din partea tuturor cetățenilor patriei, fără deosebire de naționalitate, față de politica mar­­xist-leninistă a partidului și statului, o politică ce corespunde pe deplin intereselor majore ale na­țiunii noastre, cauzei socialismului și păcii”. La festivitatea de deschidere a noului an școlar au participat secretari ai comitetului județean de partid, alți membri ai biroului și ai comitetului ju­dețean de partid, membri ai birourilor comitetelor municipale, orășenești și comunale de partid, membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean, municipale, orășenești și co­munale. Reporteri ai ziarului nostru, prezenți în câte­va școli la marea sărbătoare, au surprins difert­e as­pecte ale acestui nou început de drum al tinerilor învățăcei spre înaltele împliniri. DIN NOU LA ȘCOALA. Cei mai mici școlari Coridoarele și sălile de clasă ale Școlii generale nr. 3 din Piatra Neamț au cunoscut ieri, din nou, ecourile glasurilor cris­taline ale sutelor de copii, în­toarse acum, ca la o singură chemare, de pe cărările mun­ților, din excursii și drumeții, de pe plajele însorite. In privirile lor încrezătoare, în sfiala cu care intrau în sălile de clasa strălucind de curățenie, în­«un­­dria cu care își purtau unifor­­­­mele curate și panglicuțele­­ albe, în toata acea exaltare de entuziasm a celor aproape 1.700 de copii, citeai bucuria, marea bucurie a întoarcerii pe țărmurile acestea ale cunoaș­terii, de unde lumea se arata parcă mai aproape de tine. Am văzut aici, în dimineața calda a acestui septembrie, pe cei mai mici școlari ai orașu­lui , elevii de 6 ani. Am văzut aici privirile lor fascinate de a­­tîta lumină ,de atîta bucurie, și i-am văzut intrînd în sălile sie clasă, sfios, ca într-o lume a mi­rajelor. Pe bănci, în dreptul fiecăruia, cărțile erau așezate cu mult timp înainte de învățătoarele Elena Pivniceru și Lucia Mun­­teanu. Cadre didactice cu multă experiență, cele doua în­vățătoare au știut să-și pri­mească noua generație de șco­lari. Fiecare din cei 59 de copii a primit flori și a găsit pe banei jucării pregătite pentru ei cu multă migală. Ochii lor, atit de senini și atît de adm­ei, s-au îndreptat pentru prima oa­ra spre catedră : acolo se afla un alt univers, fascinant, al co­pilăriei lor. Și tăcerea s-a aș­ternut în clasă fără ca nimeni să o ceară. La catedră, în cele două clase, Elena Pivniceru și Lucia Munteanu aprindeau pri­mele lumini... ... Mai întîi, cum te chea­mă,apoi, cum se sta în ban­ca , unde locuiești. Și sălile de clasă au prins sa poarte e­­courile duioase ale glasurilor, tremurate intîi­ de emoție și a­­poi,­ mereu mai sigure, mai în­crezătoare. Se pornea într-o lungă călătorie cu cei mai ti­neri navigatori. Emoțiile Elenei Pivniceru, de 13 ani învățătoare și ale Luciei Munteanu, care a pregătit pină acum 23 de ge­­nerații erau, după propriile lor mărturii, la fel ca cele din pri­ma lor zi la catedră. — Avem însă multă încredere în acești copii. Au vrut să în­vețe mai curind și știm ca o vor face. E nevoie, desigur, de multă răbdare, de mult tact pe­dagogic, dar­ poate tocmai de­ aceea ni se pare mai frumos. Marile satisfacții se cuceresc după o muncă îndelungată, per­severentă. Dar nu poți­ avea o­­ bucurie mai mare, mai intensă,­­ decit să știi că mîinile tale, mintea ta au modelat oamenii de mîine. Un nou liceu pe harta ju­dețului Ieri, un mare număr de elevi din Piatra Neamț, și din satele apropiate au pășit într-o școa­lă nouă : „Liceul nr. 3". înfiin­țarea noului liceu (deocamdată funcționind numai cu clasele a IX-a) se înscrie în vastul pro­gram de cuprindere a unui nu­măr cu­ mai mare de tineri în învățamîntul liceal. După con­sumarea momentului festiv, to­varășul Eugen Ciochină, direc­torul școlii, ne-a spus printre altele :­­ Cu sprijinul Inspectoratu­lui județean de învățămînt, ne-am străduit sa repartizăm la clasele a IX-a profesori cu un îndelungat stagiu în învățămînt, cu multă experiența la catedră. Avem certitudinea că rezultatele bune pe care le vor obține ele­vii tînărului liceu pietrean, îl vor așeza în rîndul celor mai bune școli din județ. Examenul de admitere a dovedit că, de pretutindeni, au venit elevi bine pregătiți , iar în, deosebi ne-au impresia­candidații de la Hangu, Bodești, Viișoara, Ne­grești. Pentru desfășurarea procesului de învățămînt la bl­­­velul­­ cerințelor actuale, școala este­­ dotată­ cu o bază materiala satisfăcătoare : material didac­­tic, laboratoare cu operaturi, modernă, bibliotecă. ■ Am trecut pe: corida,grele, a­­cum liniștite, impresionat­ de ordinea și curățenia care dom­nește peste tot. In cele 4 clase a IX-a,, diriginții Valentina Ro­meo, Victor Savin, Lucreția °pa și Adrian Tănase fac cu­noștința cu elevii, pun bazele acelei atmosfere de muncă și seriozitate, atît de necesare u­­nei munci rodnice eficiente. In sufletele elevilor­ au prins adunci rădăcini caldele cuvin­te din Salutul C.C. al P.C.R., al Consiliului de Stat și al Consi­liului de Miniștri și sunt hotariti ca sub îndrumarea­­ dascălilor lor, să învețe­ cu sirguință, să folosească din plin anii plă­mădirii personalității, pentru a-și îmbogăți neîncetat cunoș­tințele, dovedind, prin întreaga lor activitate, prin" munca siste­matică­­ și perseverentă, că sunt dempî de, încrederea și solici­tudinea cu care sunt înconjurați. (continuore în pag. g ll­ o) ȘI LA ȘCOALA GENERALA DIN BODEȘTI A FOST IERI SARBATOARE O noua construcție Gara fluvială de pe apele lacului Bicaz Vom străbate din nou dru­murile județului și vom popo­­­si la­­ cabane, vom admira încă odată salba de hidrocen­trale de pe Bistrița și vom primi, maiestuosul baraj de la Bicaz, pus stavilă in calea năvalnică a apelor. Cine a urcat deja pe puntea unui vas sau iu vreo șalupă, a trebuit să pășească pe pon­toane, să aștepte într-o sală de așteptare improvizată, fă­ră dimensiuni corespunzătoare și fără confort. Șeful portului, căpitănia, sunt găzduiți în niș­te încăperi mici, ce seamănă o improvizație. Iar în zilele reci ale toamnei, sau in primă­­verile timpurii, muntenii de la Secu sau Izvorul muntelui. IN PAGINA A 2-a care folosesc cursele vapoa­relor în mod curent, nu gă­seau nici un adăpost cald și îmbietor. De aceea, s-a trecut în plan, încă de acum vreo doi ani, construirea unei foarte mo­derne gări fluviale, care să satisfacă toate necesitățile de lucru ale personalului portu­lui și de confort ale pasage­­rilor. întreaga construcție este a­­șezată pe cinci flotoare, din care două, cele mai mari, au fost aduse tocmai de la Giur­giu. S-au instalat flotoarele, apoi s-a trecut la montarea panourilor metalice. Acum, Întreaga construcție este conturată. S-a lucrat par­tea metalică, s-a făcut izolația termică, instalația electrică. ...Pășim prin încăperi, lipsi­te deocamdată de eleganța pe care le-o asigură proiectul, dar pe care ne-o imaginăm. Aici va fi bufetul, un bufet de dimensiuni nu prea mari dar bine compartimentat, aducînd foarte mult cu cambuza unei ultraelegante nave care alu­necă pe valurile Mediteranei... Undeva alături, sala de aștep­tare din care poți privi vîrfu­­rile neguroase ale munților, uriașul monolit din beton sau undele lacului ce se strecoară printre munți, pînă către tăriile Durăului. O sală de recepție, plăcută și comodă, în care ghidul va vorbi unui grup de englezi sobri sau italieni exu­beranți despre istoria acestor locuri, apoi birourile de o ele­ganță austeră ale șefului por­tului, căpitanului, apoi cabana dispecerilor și cea a pontoni­­erului de serviciu. ★ Privind construcția, la care acum se muncește de zor, în­cercă totuși o undă de regret. Regretul că lucrarea nu este încă gata deși putea fi, regre­tul că s-a lucrat în reprize cînd se putea lucra continuu, cu rezultate mai eficiente. Se pare că, in sfîrșit, lucru­rile vor fi duse pină la capăt. Am recomanda totuși 1.6.0. Bicaz, viitorul beneficiar al construcției, să intre în flux și­­ să manifeste exigentă fată de executanți, pentru a ieși o treabă pe măsura intențiilor și a fondurilor alocate. D. MINERU RECOMANDĂRILE STAȚIUNII EXPERIMENTALE ZONALE AGROZOOTEHNICE SECUENI

Next