Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-11-21 / nr. 547

C­lssicul Alex Biuhul/Ghută (1858 -1919) - 50 de ani de la moarte - Intre 1912 și 1925, deci in decurs de numai 13 ani, s-au stins din viață ultimii mari scriitori ai perioadei eminesci­ene și ai celei imediat următoare : Caragiale, Maiorescu, De­­­­lavrancea, Coșbuc, Vlahuță, Cherea, Macedonski, Duiliu Zam­­firescu, Slavici. Crescut și dezvoltat in cultul marelui Eminescu, Ale­xandru Vlahuță a reușit totuși să-și traseze un drum pro­priu în literatura noastră. De la „Liniște“, „Ce te uiți cu o­­chii galeși ?“, „în amurg“, „Din durerile lumii“ și „Dan“ scriitorul evoluează sub influența mișcării muncitorești — spre critica și autocritica din cunoscuta poezie — manifest „Unde nu sunt visătorii ?“ (asemuită cu „Epigonii“), spre sa­tira „Din goana vieții“ cu acele „profiluri“ în versuri, ajun­­gind apoi la „In viitoare“ și, mai ales, la vehementa „1907“ („Minciuna stă cu regele la masă“...) și la „File rupte“ cu cei „Cîțiva paraziți“, portrete de o neîntrecută virulență sati­rică... De fapt, întreaga operă îi exprimă dragostea de pa­trie și de popor, cu atît mai mult „România pitorească“ și „Pictorul Grigorescu“. Vlahuță a militat toată viața pentru o literatură rea­listă — pentru „onestitate în artă“, subliniind încă din oda „Lui Eminescu“ rolul de luceafăr înainte —■ mergător al poetului care, în lupta aspră a vieții trebuie să conducă pe oameni către o lume nouă, mai fericită... între cele două războaie mondiale, în școli se studia din opera lui Vlahuță mai ales lucrări ca „Dormi în pace“ și „La icoană“ — puternic influențate de misticism. Nu se insista asupra lui „1907“ și nici asupra satirei dominante în versurile și în proza scriitorului; parcă mai puțin inte­resau atunci „Socoteala“, „Icoane șterse“, „La arie“, „In stră­ini“ etc. Vlahuță s-a arătat permanent preocupat de înnoirea lite­raturii, a poeziei... Interesant este că acest fecund publicist și întemeietor de reviste („Viața“, „Semănătorul“ etc.) amin­tește pe marele său înaintaș cum, după crearea „Luceafă­rului“, medita îndelung la soarta viitoare a poeziei noastre’’ („ne trebuie un poet care s-o ia peste cîmpi nebunește..., ne trebuie ceva nou, cu totul nou, u­n nebun, dar un nebun de geniu, care să-și croiască el o formă a lui și­ un drum neîncercat de nimeni“...) și remarca pe Constantin Mille (din „Caietul roșu“) — care putea deveni un poet de mare ampli­tudine dar care a renunțat curînd la poezie... însuflețit de idei generoase, cultivînd dragostea pentru viață, pentru frumusețile vieții („a trăi e­ o fericire“ — „Din prag“), blindul moldovean din Tutova, prieten bun cu Dela­­vrancea, Grigorescu, Coșbuc, Caragiale, a combătut in opera lui tot ce urîțea viața : nedreptate socială, corupție, para­zitism, minciună — pînă la crimele războiului care l-au în­durerat. Intr-o parodie (la „1907“) din „Caleidoscopul lui A. Mirea“, Anghel și Iosif — evidențiind antimonarhismul lui Vlahuță și dragostea lui fierbinte pentru cei mulți și oropsiți _O socotesc unul din marii și demnii poeți ai vremii. Și într-adevăr, continuator al satirei eminesciene, îndrumător al tineretului, poet și prozator realist, clasicul Alexandru Vlahuță rămîne, după o jumătate de veac, un valoros îna­intaș care face trecerea între două etape cît două veacuri ale literaturii românești. Prof. Har. MIHĂILESCU CEAHLĂUL Cuvîntul hotărîtor al comuniștilor Adunări pentru dări de seamă în organizațiile de partid Cineva, mai în glumă mai în serios, a denumit aceste ate­liere ale Întreprinderii meca­nice din Piatra Neamț „secția care aduce ploaia". într-adevăr, de aici pornesc anual spre o­­goare mii de kilometri de țea­va pentru instalațiile de iriga­ții prin­ aspersiune, care îm­prăștie deasupra cîmpiilor ploaia artificială purtătoare de belșug. Aflată în plină dezvol­tare și reorganizare, secția își va extinde considerabil pro­ducția în perioada următoare. Nu e, deci, de mirare că la adunarea pentru darea de sea­mă comuniștii,au acordat prio­ritate problemelor strîns lega­te de realizarea și depășirea indicatorilor de plan pe 1969 și de creerea condițiilor optime pentru înfăptuirea sarcinilor considerabil sporite ale anu­lui viitor. Rezultatele obținu­te pînă acum stau mărturie că biroul, întreaga organizație de bază au știut să găsească și să aplice cu pricepere cele mai e­­ficiente mijloace de mobili­zare a întregului colectiv. Pe primele 10 luni ale anului, pla­nul, la toate sortimentele, este realizat și depășit, dîndu-se pes­te prevederi un volum de pro­ducție de circa 20 milioane lei. Grație măsurilor de organizare științifică a muncii, producti­vitatea a înregistrat o continuă creștere. Este un bilanț meritoriu, ca­re însumează și în același timp certifică eforturile perseveren­te ale organizației de partid, întreaga activitate a celor 33 de comuniști din această sec­ție a gravitat în jurul realiză­rii sarcinilor economice. Pe or­dinea de zi a ședințelor de bi­rou și a adunărilor generale s-au aflat, cu o operativitate demnă de consemnat, acele pro­bleme de producție care fră­­mîntau acut, intr-o anumită pe­rioadă, secția. Biroul a reușit ca prin discuții de la om la om să formeze o opinie de masă împo­triva abaterilor de orice fel, o opinie capabilă să educe dar să și sancționeze, atunci cînd orice alte măsuri se dovedesc nefolositoare. Eficiente s-au dovedit și in­tervențiile biroului pentru înlă­turarea unor anomalii în orga­nizarea și desfășurarea produc­ției. Notîndu-și cu grijă propu­nerile comuniștilor, membrii biroului au acționat prompt pentru soluționarea lor, infor­mînd la proxima adunare gene­rală despre măsurile adoptate s­a­re o mare forță mobilizatoare dovedit a fi și exemplul personal al comuniștilor. Re­­prezentînd 70 la sută din tota­lul muncitorilor din secție, ei au reușit să imprime la fiecare Călătorul, poposit la Piatra Neamț, duce cu sine, la întoar­cere, alături de nenumăratele impresii, alături de imaginile întipărite în memorie pentru totdeauna, mărunte obiecte de artizanat, ce vor completa pen­tru sine un veritabil sanctuar în detaliu, o adevărată țară în miniatură. E firesc să fie cău­tate în special obiectele nem­­țene, produse de artizanat cu specificul zonei noastre. Por­nind de la această idee, am întreprins de curînd un mic raid prin magazinele ce desfac astfel de obiecte, încercînd să observăm amănuntele cu ochi de turist. Ceea ce ne-a uimit, lucru care se impune drept consta­tare generală, este slabul inte­res în evidențierea articolelor de artizanat din magazinele pie­­trene. Din cele trei magazine centrale vizitate, doar unul sin­gur — cel din apropierea cine­matografului Pietricica avea într-o vitrină o plăcuță de sti­clă, discretă, ce anunța produ­se cu specific local, dar nu poți să nu rămîi perplex în fa­ța prezenței aici și a unei bise­ricuțe maramureșene. Am înțe­les că discreta plăcută servea doar pentru a aviza amatorii că între multele obiecte expuse se află — probabil — și cîteva cu specific local. Drept care mulțumim sincer pentru invita­ție în numele turiștilor. Nu contestăm ambianța vitrinelor, sau amabilitatea vînzătorilor, loc de muncă o atmosferă de seriozitate și conștiinciozitate. Membrii de partid, ca Vasile Agavriloaie, Constantin Ghin­­dăoanu, Constantin Ravaru, Vasile Ștefan, Ilie Miță, Cons­tantin Răducu, Constantin If­tode, Dumitru Eșeanu, Aurel Drăghici și mulți alții, și-au înscris numele printre fruntașii în producție, printre realizato­rii unor substanțiale economii de metal. Reliefînd această experiență pozitivă, vorbitorii au dat un calificativ bun muncii desfășu­rate de biroul organizației de bază de la alegerile precedente și pînă acum. In același timp ei s-au oprit cu luciditate și spi­rit critic asupra deficiențelor ce s-au manifestat, nu s-au de­clarat satisfăcuți de rezultatele obținute, ci au scos la lumină dar credem că nu aceasta este esențialul.­­ Ne-am oprit mai multă vre­me la artizanatul de la Hotelul Ceahlăul și asta, pentru că aici se îndreaptă majoritatea turiș­tilor interesați. Cu experiența dobîndită anterior, am putut presupune că, printre obiectele expuse, se află și cîteva cu spe­cific local (mai ales că aici nu era vorba de tăblițe) și­ am în­ceput să le căutăm. Ne-a emo­ționat descoperirea unui turn al lui Ștefan cel Mare din bronz — chiar dacă era făcut la Brașov — sau a unei bisericu­țe Sf. Ioan (peisajul nostru fa­miliar), a splendidelor șervete cu alesături, a împletiturilor, a lucrăturilor în lemn etc. Pri­virea, oricît de distrată ar fi a­­lunecat pe vitrine, nu putea să nu se oprească asupra lor, ca și asupra unei frumoase coră­­bioare de pe vremea lui Cristo­­for Columb, pe care scria citeț și cu litere albe : Piatra Neamț. Am solicitat cîteva detalii tovarășei vînzătoare, care ne-a răspuns cu amabilitate și promptitudine : „Turiștii cum­pără orice, cu condiția să scrie pe el «România» și să fie ief­tin". Despre produsele cu spe­cific local ne mărturisește: „Se vînd alesăturile, împletitu­rile, lucrăturile în lemn, se vînd chiar bine, însă... nu prea sînt. Meșteșugarii locului pro­duc mai mult pentru export, iar nouă ne vin produse de artiza­nat confecționate în alte părți ale țării. Tot ce-am putut face noi rezerve de creștere a pro­ducției. Sudorul Valentin Mar­­dare a arătat în cuvîntul său că există suficiente premise ca în condițiile îmbunătățirii a­­provizionării cu țeavă, sarcini­le de plan pe anul în curs să fie realizate cu cel puțin două săptămîni înainte, asigurîn­­du-se astfel un bun demaraj în 1970, în aceeași ordine de idei, maistrul Dorin Macovei a sub­liniat că, deși calitatea produ­selor s-a îmbunătățit, mai sunt­ încă multe de făcut în ceea ce privește aspectul estetic instalațiilor livrate. De aseme­n­­nea, comuniștii vor trebui să acționeze cu mai multă conti­nuitate pentru gospodărirea mai atentă a locului de muncă și crearea unor condiții optime de lucru pe timpul iernii. Propu­neri utile au făcut și Constantin a fost să cerem să scrie pe ele „Piatra­­.Neamț", dar câteodată se încurcă cutiile și ne sosesc produse pe­­ care scrie Iași, Cluj sau Timișoara. Atunci, apelăm la eter, tuș și pensule și nume­­ric"orășu­lui nostru iese la ivea­lă. Adesea, în lemnul cutiei e sculptată o vedere din alt oraș, dar n-are importanță, principal e să scrie Piatra Neamț pe ca­pac". Ne-am adus aminte și de frumoasele linguri de lemn în­crustate, din zona noastră: „Ale noastre costă zece lei bu­cata, iar producători particulari vînd asemenea lucruri prin preajma hotelului cu numai trei-patru tei, pe bucată". Poate și cei ce amenajează vitrinele ar trebui să se gîn­­dească mai atent la plaiurile noastre pitorești, la frumuseți­le noastre artistice, care chiar așa puține cum se găsesc, me­rită totuși puse în evidență prin mijloace simple și firești, dar ingenioase. Poate și vînzătorii ar trebui să se priceapă la în­demnarea cumpărătorului hotărît. Poate că astfel și ne­­tu­ristul poposit la poalele Pietri­­cicăi ar putea duce cu sine pentru sanctuarul său, pentru țara sa în miniatură, mai mul­te obiecte caracteristice. Și poate că vom fi și noi, turiștii improvizați sau localnicii cu­rioși, mai mulțumiți și încîn­­tați cu adevărat. Așteptăm. Alexandru RUSU Ghindăoanu, Ilie Rusu, Cons­tantin Ravaru, Constantin If­­tode și alți vorbitori. Corobora­te cu măsurile amintite de di­rectorul întreprinderii, ingine­rul Gheorghe Zamfirescu, ele constituie un bun punct de ple­care pentru concretizarea și completarea planului de lucru al organizației de bază pe anul următor. In încheierea acestor fruc­tuoase dezbateri, a luat cuvîn­tul tovarășul Vasile Gherasim, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Piatra Neamț. Subliniind că unitatea de măsură a eficienței activi­tății comuniștilor o constituie rezultatele obținute în produc­ție, vorbitorul a arătat că ex­periența cîștigată pînă acum de această organizație garan­tează că, și pe viitor, realiză­rile se vor menține la înălți­mea așteptărilor. L. MARTIN a timie nou­ p­rin artizanate.... Călușarii — în interpretarea ansamblului „Ciocîrlia“, aflat în turneu în județul nostru I Timp golii de sens... 1­­ i—Äa MBB 8feaiBB­ f 8 (Urmare din pagina I) levi la Școala forestieră. Pri­mul, îmbrăcat cu o haină nea­gră cu dungi albe, a fugit din internat fără bilet de voie. în jurul nostru s-au adunat deja o mulțime de „curioși" de a­­ceeași vîrstă. Reținem dintre toți pe Pușchin Ion (19 ani) fără ocupație, care se erijează Chiar dacă nu le-am căuta noi, lucrurile nelalocul lor ne sar în ochi de la distanță. La berăria de la „Unic", la mesele de afară, un copil, Horodișteanu Sorin, elev în clasa a V-a la Școala generală nr. 2 „servește" sirop în compania unor tineri mult mai mari decît el „de pe aceeași stradă". în berărie pă­rinții consumă singuri. „Nu credeți că e un loc și o oră nepotrivită pentru băiat ?“. „Dar ce a făcut?" Le explicăm indiscreția noastră „E foarte bine așa, pe viitor" ... Nu de aprecieri avem nevoie tovarășe Horodișteanu, ci de o bună și temeinică înțelegere a modu­lui în care trebuie să vă edu­cați fiul. La o masă tînărul Vasile Un­­gureanu doarme somnul be­ției. La alta, trei tineri, de 17 ani, ucenici la atelierul meca­nic central Săvinești, cu 6­ sti­cle de bere în față i Ghinea Ion^^Cpetrei Ion și Irimescu Ion. „Luați salariu?" „Nu", în avocat al celor doi, pentru ca apoi să dea și el din colț în colț. Ne dăm seama din dis­cuții că acești tineri nu sînt numai ei vinovați de faptul că hoinăresc pe stradă la ore­ tîrzii, nu au ocupație, citesc doar literatură de aventuri sau nu citesc nimic. Cînd nu ii se oferă altceva ... Nici măcar îndrumare ! „Aveți totuși bani ? !“ „De la părinți“. Ne gîndim la părinții lor și ai celorlalți, care poate chiar la aces­te ore stau aplecați asupra șarjelor și pupitrelor de coman­dă, asupra cuptoarelor de pîine. De ce responsabilitatea și gravitatea lor și a tuturor ce­lor care la această oră mun­cesc, creează sau învață nu li se transmite și lor ? Trecem vizavi la flipperele de la „Ceahlăul". O droaie de tineri roiesc în jurul lor. Se joacă pe coniac, pe cafele, se fac pa­riuri. O bîrîială de paiațe în ju­rul unor obiecte moarte care aduc un venit de 6.000 lei lu­nar. Și pentru ce ? Cineva ne anunță că la depozitul OCL Produse industriale din pentrul municipiului s-a comis o spar­gere. Stupefacție. Avem și sen­zațional ! Autori cinci minori: Horia Gheorghe(13 ani) de la Școala generală nr. 3, Albu Teodor (16 ani), Albu Constan­tin (13 ani), Vard­oc Vasile (15 ani) și Vardoc Robert (12 ani), toți elevi la Școala generală nr. 12. Au reușit să fure o pompă și două pedale de bici­cletă. îi găsim apoi vagabon­de, la ore tîrzii pe stradă, la gară, la autogara, pe Constantin, Sulă Vasile, Dîmboi Sulă Emil și Zugravu Constantin, toți elevi (de mai multe ori rămași repetenți), la Școala generală nr. 12. Și toți ne dau nume și adrese false. Și nici nu provin măcar din familii dezorganiza­te, dar toți au primit o educa­ție dezorganizată. Mai e nevoie oare, atunci, de alte comentarii despre responsabilitate morală și socială a părinților, a educa­torilor­­( Orele 23.30. La restaurantul Căprioara — o nuntă. Trei ti­neri caută să ne ocolească. Nu reușesc. Sînt Dumitriu Mihai, Nacu Costel (amîndoi de 17 ani), muncitori la : „Comuna din Paris“, și elevul Berea Mi­hai din clasa a XII-a, Liceul Petru Rareș. Nu sunt nici rude și nici cunoștințe de ale nun­tașilor. Au venit să se „distre­ze“. „Am vrut să văd și eu o nuntă, să nu intru în viață nepregătit“. Nu, nu e ironie și nici cinism, pur și simplu Berea M. încearcă, în chip jal­nic, să-și motiveze prezența a­­colo. Concluziile le lăsăm în sea­ma părinților, educatorilor și a tuturor celor care răspund direct sau indirect de educația acestor tineri. Le așteptăm deci, răspunsurile. Berăria, flipper-ul și... intrarea în viață! Se consumă timp și Un film SI > publicul săi sau „Omul, orgoliul, vendetta“ „Regii pleacă-n miază noapte / Fetele, la miază zi / Eu, cînd vrei toreadore / Plec unde-ai să-mi spui că vii“; „Toreadorul tînăr spu­ne / Posomoritei sale maici : / De nu-ți aduc să-mbraci mătase / Zăbranic îți aduc să-mbraci“. Sunt „Cîntece de taur“, a­­gitate somptuos de un fior de fierbinte și întunecată pa­timă . Spania. Ilustrată a­­cum­, („Omul, orgoliul, ven­detta“) de o echipă italo­­vest-germană, prin „adapta­re liberă", în manieră nord­­americană, după nuvela u­­nui foarte cunoscut scriitor francez. Așadar, o „Carmen“ fără muzică de Bizet, dar cu multe împunsături de cuțit Ec­ran prilejuind valuri de vopsea roșie, însîngerînd ostentativ chipurile partenerilor, Spanie pierzînd farmecul și o păstrînd de la Merimee, violența convertită în bruta­litate, în pofida sforțărilor infructuoase de a sugera un conflict dramatic pasional în psihologia visului devenit, din amor, triplu asasin, în­­tr-un cuvînt, un film lipsit de autenticitate, indiferent de temperamentul, realmen­te tumultuos, al­ment. Determinînd Tinei Au­­(alături de ignoranța proprie și lipsa flagrantă de bun simț) reac­țiile cel puțin ciudate ale unui public format pe trei sferturi din tineri ; rînjetul sonor la scena cînd o femeie este trîntită la pămînt din­­tr-o lovitură, și aproape că și atunci cînd e înjunghiată. Lucrul este regretabil în ori­care împrejurare, inclusiv în fața unui film evident „fă­­cut“, și reclamă urgent EDUCAȚIE­­. Nu numai ci­nematografică. C. STUPCANU VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 VINERI 21 NOIEMBRIE 17.00 Consultații pentru elevi; 18.00 Lumea copiilor; 18.30 Podgoria de la Drăgășani. An­chetă economică; 19.00 Te­lejurnalul de seară; 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 19.30 Mai aveți o întrebare; 20.15 Film artistic. Moartea lui doe In­dianul. O producție a studio­urilor „București" ; 21.55 Re­flector ; 22.05 Cadran. Emi­siune de actualitate interna­țională ; 22.35 Studio dans XX. ; 23.05 Telejurnalul de noapte; 23.15 închiderea e­­misiunii; VINERI 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL ; 15.30 Compozitorul săptămî­­nii — Claude Debussy; 16.00 Radiojurnal; 16.20 Formația Alexandru Imre; 16.30 Tri­buna radio ; 16.45 Din reper­toriul lui Tom Jones; 17.05 Pentru patrie; 18.10 Revista economică ; 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră ; 19.00 Gazeta radio; 20.05 Tableta de seară de Octav Onicescu ; 20.10 Din înregis­trările lui Fănică Luca ; 20.20 Eminesciana ; 20.25 Zece me­lodii preferate; 21.00 Lectură dramatizată; 21.20 Revista șlagărelor ; 21.30 Moment po­etic ; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Romanțe ; 22.40 Melodii de care ne amintim cu plăcere; 23.10 Concert de seară ; 0.03—3.00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL II 15.00 Știința la zi; 15.05 O­pera pentru toți; 15.30 Cîn­tece de Vasile Veselovski și Aurel Manolache; 19.50 Noap­te bună copii ; 20.00 Seară de operă. „Puritanii" de Be­llini ; 23.05 Simfonia „Linz" K. V. 425 de Mozart; 23.45 Fantezii din operetele lui Kalman ; 24.000—1.00 Varia­țiuni simfonice. SIMBATA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață ; 6.05—9.30 Mu­zică și actualități; 9.30 Mio­rița ; 10.05 Lucrări de ca­meră ; 11.05 Ciclul „Să înțe­legem muzica" ; 11.36 Soliști și formații artistice de­ avia­tori ; 12.00 Cîntă Elena Von­­drachova ; 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpre­tul preferat ; 13.00 Radiojur­nal ; 13.10 Mic magazin mu­zical ; 14.10 Vreau să știu; 14.35 Varietăți folclorice. PROGRAMUL II 7.00 Radiojurnal; 7.10 Varie­tăți matinale ; 8.10 Tot îna­inte ; 8.25 Mari interpreți; 9.00 Opera „Porgy și Bess" de Ghersdin (fragmente); 10.30 Cavalcada ritmurilor; 11.30 Bibliotecă de poezie ro­mânească ; 11.50 Cîntece pen­tru pionieri; 12.15 Caleidos­cop muzical; 13.00 De la 1 la 5. Emisiune de divertis­ment muzical. PIATRA NEAMȚ — Pie­­tricica f „omul, orgoliul, vendetta“ — coproducție ita­­lo-vest-germană, cinemascop, color; filmul e o adaptare liberă după nuvela lui Pros­per Mérimée „Carmen“, regi­zată de Luigi Bazzoni, în centrul distribuției i Franco Nero, Tina Aumont și Stan Mario Volonte (10, 12, 15, 17, 19, 21). SĂVINEȘTI — Arta­­ „Co­misarul ” și banda „Trei cîini verzi" — coproducție vest-germană — franco — li­­banezo — ungară; film co­lor, făcînd parte din seria filmelor după romanul cu a­­celași nume de Bert F. Island; protagoniști: actorii Kendall și Brad Harris­onoy (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August „Baltagul" — film românesc adaptare a romanului „Balta­gul" de Mihail Sadoveanu după un scenariu realizat și regizat de Mircea Mureșan (10, 12, 15, 17, 19. 21). ROMAN — Victoria . „Vîrsta ingrată" — comedie a studiourilor franceze, ci­nemascop, care „rezistă" gra­ție jocului magistral susținut de Fernande­ și Jean Gabin : capriciul regizoral * Gilles Grangier (14.30, 16.30, 18.30 20.30). TIRGU NEAMȚ - Victo­ria : „Omul care valora mi­liarde" — film polițist*, co­producție a studiourilor fran­­co-italiene, cinemascop, co­lor , o succesiune de aven­turi dramatice a căror țintă e descoperirea unui stoc de cîteva miliarde de dolari falși fabricați de traficanții naziști în timpul războiului (16. 18. 20). BICAZ — Central : „O chestiune de onoare" — Ugo Tognazzi, Bernard Blier și Franco Fabrizi realizează în regia lui Luigi Zampa un in­teresant studiu de moravuri; pelicula italiană, cinemascop, color (16, 18, 20). TARCAU : „Am două ma­mei" și doi tați" — o dezba­tere familiară realizată de studiourile iugoslave (16, 18, 20). PIATRA NEAM? — Mu­zeul de arheologie, Piața Li­bertății nr. 1. — Muzeul memorial .Ga­listrat Hogaș* — strada­­ Ca­­listrat Hogaș nr. 1. — Muzeul de științe natu­rale, str. „V. I. Lenin“ nr. 32. — Colecțiile de artă . Expoziția de pictură Nicolae Popa. — Expoziția P. Petrescu (Sala de expoziții temporare strada Bicazului nr. 7). — Complexul muzeistic Durău. Expoziția de acuarelă Iulia Hălăucescu. ROMAN — Arhi­vele sta­tului, str. N.Titulescu nr. 8. — Expoziția documentară permanentă. — Muzeul de științe natu­rale, strada Proletariatului nr. 2. TIRSU NEAMȚ — Muzeul de Istorie — strada V. JL be­nin. —­­Sala de cultură , Salo­nul de toamnă al artiștilor plastici. HUMULEȘTI — Casa me­­morială „Ion Creangă” Vremea va rămîne schim­bătoare cu cerul noros, la a­­coperit. In nordul Moldovei se vor semnala ploi slabe, temporare. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări temporare din sectorul sud. Temperatura aerului ușor variabilă. Minimele vor os­cila între 0 și 6 grade, iar maximele între 9 și 12 grade. Redacția nu-și asumă răspunderea pentru even­tualele modificări in pro­gramele alcătuite. „Ceahlăul“ Redacția și adminis­trația Piatra Neamț, str. Alexandru cel Bun nr. 24, Tel.­ 12582, 11980, 12586, 12491, 13601, 13455, 13602, 12561. Noi obiective pe agenda de a consiliului popular Ca rezultat al dezbaterilor din sesiunea recentă a Consi­liului popular comunal Ure­­cheni, pe agenda sa de lucru au fost înscrise noi obiective ce vor trebui înfăptuite în 1970 prin contribuția bănească și în muncă a locuitorilor. In expunerea de motive pre­zentată de Ion Buraga, preșe­dintele Comitetului executiv, în fața deputaților au fost scoase în evidență posibilități­le economice de care dispune comuna, precum și necesitatea ca prin contribuția și munca fiecărui locuitor să se ridice mereu gradul edilitar-gospodă­­resc al satelor pe măsura creș­terii nivelului de trai­ și exigen­țelor populației. Printre numeroasele înfăp­tuiri din anul viitor, la loc de frunte poate fi menționată construcția unei școli cu 8 săli de clasă în satul de centru, în valoare de 783.000 lei. Deși construcția urmează să fie dată în folosință la 1 august 1970, execuția ei a început de pe acum A fost turnată teme­lia ,s-a adus o mare cantitate de pietriș, fierul-beton și ci­mentul necesar. Prin amena­jarea unei pompe de apă în a­­propierea construcției, s-a a­­dus deja o economie de 5.000 lei față de cheltuielile prevă­zute în deviz. Se poate spune că realizarea acestui important obiectiv al anului viitor stă in centrul atenției. Sesiunea a stabilit ca prin antrenarea ce­tățenilor la muncă patriotică să se realizeze o economie de 60.000 lei la această construcție. De asemenea, în anul 1970 se va amenaja porțiunea de șosea ce face legătura satului Fun­dătura cu șoseaua Tupilați — Tîrgu Neamț pe distanța de 2 km, care împreună cu alte lu­crări de reparații de drumuri și șanțuri să însumeze o econo­mie la bugetul comunei în va­loare de 14.235 lei, deoarece toate vor fi efectuate prin mun­că patriotică. Vor fi, de ase­menea, construite și date în fo­losință 7 podețe peste diferite pîrîuri de pe raza comunei, în valoare de 27.000 lei. In total, se estimează ca prin acțiunile patriotice ce vor fi susținute anul viitor, să se ob­țină economii în valoare de 100.000 lei. Fără îndoială că su­punerea acestor propuneri a­­propiatelor adunări cetățenești va primi aprobarea deplină a locuitorilor satelor. Deputații D. Luca, M. Lu­­pașcu și alții au vorbit despre datoria consiliului popular de a organiza în mod judicios munca pentru a se asigura rea­lizarea tuturor obiectivelor stabilite. Alți deputați au pro­pus ca toți deținătorii de uti­laje particulare din comună să fie atrași la înfăptuirea acestor obiective și s-au angajat că vor antrena în același scop pe toți alegătorii din circumscrip­țiile lor. Ilie Bobeică, în final, deputatul secretar al Co­mitetului comunal de partid, precizînd sarcinile comitetu­lui executiv și ale comisiilor permanente în înfăptuirea aces­tor obiective de mare interes social-gospodăresc, a dat asi­gurarea că toate organizațiile de partid din raza comunei Ure­­cheni vor milita în aceeași­ di­recție. Constantin NICOLAE, instructor al Comitetului județean Neamț al P.C.R. lucru

Next