Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)
1969-10-10 / nr. 511
Protehfi âth toate orile, giflipbjt !»e*» ĂL COHHTITULUI JUDEȚE» VESTMȚ Al P. C. R. Și a| CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I Anul H nr. 511 vineri 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani___| In perioada actuală fiecare oră, fiecare zi bună de trebuie folosite din plin, lucru astfel că roadele bogate ale acestei toamne să fie strînse și înmagazinate fără pierderi. Acest lucru a fost înțeles în multe cooperative agricole din județ unde în aceste zile, paralel cu celelalte lucrări de sezon, se desfășoară din plin recoltatul porumbului. Nu același lucru se poate spune despre efectuarea acestei importante lucrări la C.A.P. COSTIȘĂ unde așa cum ne informează tovarășul inginer IOAN ALEXANDRESCU, recoltarea porumbului a stagnat și va reîncepe peste vreo... 10 zile. Care este cauza ? Toate forțele au fost masate la recoltatul sfeclei de zahăr unde sînt serioase rămîneri în urmă. Dar același lucru se poate spune și despre recoltarea porumbului. Atunci de ce nu se utilizează rațional forța de muncă astfel încît ambele lucrări să se execute în cel mai scurt timp ? In primul rînd, așa cum ne declară chiar specialistul cooperativei, ,la Costișa se manifestă „serioase deficiențe în organizarea muncii“ și în special în mobilizarea cooperatorilor la lucrările de recoltare, acțiune pentru care atît comitetul comunal de partid, organizațiile de bază și consiliul de conducere n-au luat nici o măsură. De asemenea, nu s-a luat nici o măsură împotriva conducătorilor de atelaje care nu vin la muncă sau trimit în locul lor membri ai familiei de preferință copiii, ceea ce face ca mijloacele de transport de care este atîta nevoie în aceste zile să nu poată fi folosite cu întreaga eficiență. O situație asemănătoare o întîlnim și la C.A.P. ZANEȘTI unde tovarășul inginer Ioan Adochiței ne spune că pînă la data vizitei noastre (8 septembrie) porumbul fusese recoltat de pe numai 25-30 ha din cele 640. Suntem asigurați că recoltatul porumbului nu constituie o problemă la C.A.P. Zănești... Dar după felul cum se desfășoară lucrarea, am fost nevoiți să ascultăm aceste asigurări cu multă rezervă. In ambele cooperative se impun, deci, măsuri care să impulsioneze această lucrare prin mobilizarea tuturor brațelor de muncă de care se dispune. In același timp, este necesar să se folosească rațional și cu maximum de eficiență mijloacele de transport toate care trebuie să asigure în primul rînd ritmicitatea transporturilor către bazele de recepție. Lucratori de pe ogoare , folosiți intens timpul prielnic pentru terminarea grabnică a recoltării cartofilor, porumbului și sfeclei de zahăr! Cooperatorii din Costișa și Zănești așteaptă ca recolta să fie strînsă de alții ? AGENDA CAMPANIEI Recoltat floarea soarelui: 93,3 la sută N-au început încă recoltatul cooperativele: BORLEȘTI (președinte Vasile Purice) RĂUCEȘTI (președinte Dumitru Trofin ) ) Recoltat porumb: 19,S la sută N-au început încă recoltatul cooperativele: BODEȘTII DE SUS (președinte IOAN DASCĂLU) OOLINZI (președinte CONSTANTIN FILIP ; MĂRGINENI C președinte GHEORGHE IONIȚA) Recoltat cartofi: 95,5 la sută -------; — - Cooperative rămase în armă: DRĂGĂNEȘTI (președinte CONSTANTIN PRECUPEANU) TUPILAȚI (președinte SPIRIDON PLUGARU; L Generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură PUTERNIC STIMULENT PENTRU CREȘTEREA PRODUCTE AGRALE Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură a fost dată publicității acum, în plină campanie de desfășurare a lucrărilor agricole. De la bun început vreau să remarc justețea principiilor care stau la baza salarizării lucrătorilor din agricultură, respectiv a celor din I.M.A., în rîndul celor cărora mă încadrez. Hotărîrea prevede că veniturile noastre vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric cit de realizarea producțiilor plasi nificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. E foarte just să fie așa. Dacă pînă acum mecanizatorii noștri alergau după realizarea de cit mai mulți hanuri, pentru acoperirea planului valoric, și neglijau calitatea lucrărilor și timpul optim de executare, condiționarea veniturilor lor de producțiile obținute de C. A. P., constituie un puternic stimulent, o maximă cointeresare pentru calitatea lucrărilor. Să fim drepți, și în cadrul secției de mecanizare Căciulești au fost cazuri de lucrări executate de slabă calitate, ceea ce dus la obținerea unor producții sub posibilități. Chiar în această toamnă am avut necazuri cu unii mecanizatori, ceea ce a determinat întîrzierea unor lucrări agricole. S-au luat măsuri de sancționare a unora, și chiar de desfacere a contractului de muncă a celor care nu s-au îndreptat. Totodată noi luptăm și pentru realizarea planului de lucrări exprimat valoric, care contribuie la rentabilizarea secțiilor de mecanizare, respectiv a I MA. Pe nouă luni noi , am realizat 610.000 lei din 823.000 -plan anual,având posibilități ca în acest ultim trimestru al anului să ne depășim sarcinile prevăzute. Deoarece lucrăm într-o cooperativă care este deficitară în brațe de muncă, extindem de la an la an, de la campanie la campanie, gama lucrărilor mecanizate. Pentru prima dată în acest an vom recolta porumbul mecanizat, cu combina CT-2R, ceea ce va permite strîngerea la timpul optim a acestei culturi și depozitarea ei nu așa cum s-a întîmplat anul trecut, de exemplu, cînd recoltatul și depănușatul porumbului s-au amînat pînă în iarnă și s-au înregistrat pierderi serioase cantitative și calitative. Desigur, în lupta pentru obținerea de producții sporite la hectar, trebuie să existe o colaborare perfectă între conducerile C.A.P., specialiști și mecanizatori. Mecanizatorii din secția noastră vor face tot ce depinde de ei pentru a spori rodnicia ogoarelor cooperativei pe care o deservim: Ioan HOGEA, șeful secției de mecanizare Căciulești, I.M.A. Ștefan cel Mare IN pagina A III-A : HARTA PRIVIND SITUAȚIA INSILOZARII FURAJEI LOR LA DATA DE 9 OCTOMBRIE (IN PROCENTE) e Un tezaur care trebuie folosit cu maximă eficientă Propuneri făcute în adunările generale ale salariaților Prin complexitatea problemelor abordate, prin caracterul lor de lucru, cele 21 adunări generale al salariaților și 33 adunări cu reprezentanții salariaților, măsurile tehnice și organizatorice generate de dezbateri, se înscriu ca un eveniment deosebit de important în activitatea întreprinderilor industriale și organizațiilor economice din județ. Adunările s-au caracterizat combativitate, competență prin spirit de răspundere din parșitea tuturor factorilor care concură la îndeplinirea sarcinilor de plan. A existat o masivă participare la discuții, s-au făcut propuneri prețioase pentru îmbunătățirea muncii în general și pentru perfecționarea proceselor tehnologice în special. Din cei aproape 12.000 de participanți la adunări au luat cuvîntul mai mult de 800 muncitori, ingineri, tehnicieni și funcționari, subliniind hotărîrea colectivelor de salariați de a depune toate eforturile pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan în acest an și a celor sporite pe care le va impune anul viitor. Discuțiile au avut darul de a contribui și mai mult la scoaterea în evidență a unor rămîneri în urmă, pledînd pentru creșterea eforturilor în scopul valorificării tuturor rezervelor din întreprinderi prin aflarea celor mai eficiente căi în organizarea producției și a muncii. Aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea asistenței tehnice, extinderea unor metode și procedee bune de muncă, a mecanizării și automatizării, utilizarea integrală a timpului de muncă, au constituit subiecte ale intervențiilor, în scopul îndeplinirii integrale a sarcinilor de plan pe acest an, și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. De asemenea, o atenție deosebită s-a acordat cunoașterii și însușirii sarcinilor planului pe anul 1970, făcîndu-se pe această linie numeroase propuneri a căror aplicare se cuvine urmărită încă de pe acum. S-au făcut, în aceste adunări, 640 de propuneri, un tezaur care trebuie valorificat cu multă grijă. Aceste propuneri, izvorîte din cunoașterea amănunțită a locurilor de muncă, a necesităților de organizare și a posibilităților de modernizare a proceselor tehnologice, sunt o prețioasă contribuție la conducerea colectivă a activității. Pentru comitetele de direcție, pentru organele sindicale ca și pentru ceilalți factori care concură la realizarea sarcinilor, devine o obligație permanentă aceea de a urmări îndeplinirea la timp și în condiții cât mai bune a propunerilor ce își găsesc rezolvare la nivelul întreprinderilor și care au fost cu grijă reținute încă în adunări. Propunerile care depășesc cadrul de influență al întreprinderii, trebuie aduse la cunoștința organelor superioare — ministere, uniuni sindicale pe ramuri profesionale. Trebuie cerute permanent relații și organelor superioare, în leagătură cu stadiul de rezolvare propunerilor comunicate, pentru ca cei care le-arj făcut să poată fi informați corect și operativ. Cu ocazia adunărilor, s-au desprins unele concluzii, care vizează o mai susținută preocupare în acest sens din partea comitetelor de direcție, a comitetelor sindicatelor și de UT ®, care trebuie să fie mai receptive, să-și îmbunătățească stilul de muncă și să-și ridice nivelul competenței în rezolvarea problemelor. Aplicarea în practică a principiului muncii colective, anallizarea competentă în cadrul comitetelor de direcție a problemelor majore ale întreprinderii, folosirea cu optimă eficiență a spiritului creator al maselor este un atribut al conducerii moderne, o datorie care nu poate fi ignorată. Este, în acest sens, necesară îmbunătățirea calitativă a activității organelor sindicale, ridicarea nivelului de pregătire activiștilor sindicali, pentru a a putea contribui mai substanțial la mobilizarea maselor de salariați la îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Ioan IONIȚA, secretar al Consiliului județean Neamț al sindicatelor Simpozion Ieri după-amiază, la orele 19, în sala clubului „Central“ din Săvinești, a avut loc un simpozion pe teme de educație estetică, cu participarea învățătorilor Valeriu Stupcanu și Ion Mitran și a bibliotecarei Ioana Onea. Urmat de filmul documentar „Prin satul românesc“, simpozionul, axat pe tema „Frumosul în muncă și viața cotidiană“, a prilejuit o dezbatere interesantă care a suscitat atenția participanților. Un nou traseu de autobuze De cîteva zile s-a dat în folosință în municipiul Piatra Neamț un nou traseu pentru transportul în comun, destinat cu precădere cadrelor didactice și elevilor Liceului pedagogic și Grupului școlar- forestier de pe strada Ștefan cel Mare. Traseul are următoarea configurație : Unul dintre cele mai importante capitole de plan ale anului in curs l-a ..constituit pentru Șantierul II Roman construirea a 500 apartamente în blocuri de locuințe. Datorită grijii care s-a acordat încadrării în timp pentru efectuarea acestor construcții, ultimele blocuri se află intr-un stadiu avansat de execuție. Astfel, la un bloc cu Duminică a început sezonul de vînătoare la mistreți. Sîntem informați că prima zi s-a soldat cu recoltarea a 2 mistreți (vînați pe Pîngărăcior și la Fundul Dămuc). Asociația județeană Neamț a vînătorilor și pescarilor sportivi anunță, de asemenea, îndeplinirea și depășirea planului pe trimestrul III al anului în CONTINUAREA CURIERI cartier Mărăței-Victoriei-Bicazului-Bulevard Republicii- Avîntului-Ștefan cel Mare- Piața 11 Iunie (returul se face pe aceeași rută). Sunt programate 4 curse matinale (între orele 6,30 și 8,40) și 4 curse la amiază (între orele 13 și 15,20). 100 apartamente a fost montată în întregime partea de rezistență, iar la altul, cu 20 apartamente, a fost deja executat parterul. Trebuie reținut faptul că pentru a se asigura condiții optime de confort viitorilor locatari, la alimentarea cu apă, energie electrică și încălzire, nu s-au folosit soluții provizorii, curs, la toți indicatorii stabiliți. • Comitetul județean de vînătoare și pescuit sportiv atrage atenția membrilor vînători care nu și-au efectuat vizele pe anul în curs, că mai pot realiza această operație asupra permiselor de vînătoare numai pînă la data de 15 octombrie a.c., după care permisele nevizate vor fi retrase. ULUI IN PAGINA A II-A) Blocuri în construcție la Roman Agenda vînatoreasca E aici o tăcere densă, de timp comprimat în gesturi de piatră și semne coborîte in frigul ancestral al milioanelor de ani. E aici o neliniște cosmică de apocalips înghețat, domol și uman, cu clipe faustic încremenite, la începutul, bănuit, al genezei. Iar cei caută aici relicve, simple care relicve de piatră, vor găsi un suflet al lor, adînc, pe care timpul l-a lăsat moștenire pămîntului. Și dacă pe locurile acestea echilibrate de umanitate, apele acelei fantastice mări preistorice și-au purtat tumultuos inutil de frumosul albastru, cine decit aceste cuvinte de piatră se vor putea întoarce pentru noi peste 60 de milioane de ani ? Căci, trecînd dincolo de cutezanța gîndului, sutele de exponate așezate meticulos în sălile muzeului deschid și luminează sensurile infinite ale timpului sau se opresc atît de departe, acolo de unde pămîntul își așeza tăcerea și neliniștile scoarței. Și nu ne vom mira, nicidecum, de colții de rechin, de scoicile, melcii și sepiile fosilizate, nici de Pinulothunnus cernegurae, specia aceea de pește fără corespondent în muzeele lumii, nici de întreaga colecție — printre cele mai valoroase din țară — de pești marini, descoperiți... pe Cozla, Pietricica, Cernegura, Agricia. Și ne vom întoarce, astfel, la începuturi, cu acea neliniște a timpului necuprins, pe care ni-l redau, în logica lui de cosmică amplitudine, cu stranie precizie, aceste semne. Vom urmări acele „borne kilometrice de-a lungul evoluției vieții“, acele „termometre autoînregistratoare a climatului de odinioară al acestor ținuturi“ — cum îi place să le numească MIHAI CIOBANU, directorul muzeului — panourile și hărțile care explică riguros zbuciumata istorie a pămintului, cu referiri la zona centrală a Carpaților Orientali, întreaga evoluție geologică și paleogeografică a ținutului Neamț, pînă astăzi. Și vom afla că acest tezaur științific a fost adunat, in ani de trudă și de satisfacții, de Mihai Ciobanu, Vasile Manolache, Elena Florescu, Constantin Grasu (acum, cercetător la Stațiunea științifică de la Pingărați). „Evident, trebuie să știi unde să cauți. Ai nevoie insă de multă perseverență și, de ce nu, de noroc, ne spune directorul. Trebuie să spargi multă piatră pînă cînd descoperi, ceea ce cauți, ceea ce bănuiești că există : un animal fosilizat, un semn cu de vag al timpului crispat de zbuciumul milenar al Terrei. Pasiunea este insă cel mai tonic îndemn; ea iți alimentează și disciplinează munca“ Pasiunea este aici semnul sub care muncește și acum colectivul acesta de oameni harnici, modești, care pregătesc redeschiderea muzeului, restructurat în urma lucrărilor de amenajare. Se lucrează acum intens la ultimele diorame biogeografice, care înfățișează bogăția și frumusețea florei și faunei județului nostru. Urmărind ideea înfățișării unor fenomene biologice specifice vieții și evoluției animalelor și plantelor; aceste secvențe sintetice reprezintă pentru vizitatori adevărate îndrumări științifice in studiul evoluției vieții, a specificității acesteia, în ambianța județului nostru. Pot fi urmărite aici frumusețile florale și faunistice ale Ceahlăului, Cheile Șugăului și Peștera Toșorog miniaturizate, aspecte din ecologia păsărilor, din viața cocoșului de munte, a ursului, pîrșului, cîrtiței, căprioarei și rîsului, salamandrei. Sunt, astfel, reprezentate, cu o grijă deosebită pentru autentic, esențial, elementele definitorii ale cadrului natural al județului nostru, evidențiinduse întotdeauna, cu preponderență, nu datul static, spectaculos, ci fenomenul în desfășurarea lui integrală. — Urmărim realizarea unei funcționalități instructiv-educative, care să așeze muzeul nostru în ordinea instituțiilor de cultură, de culturalizare, răspunzînd înaltelor comandamente contemporane, directivelor Congresului al X-lea al partidului. Departe de a urmări doar etalarea valorii individuale, certe, de altfel, celor peste 12 mii de piese expuse, am încercat să realizăm o sinteză dinamică, dictată de legitatea lor dialectică, cauzată, valorificind întreg fondul muzeului, activitatea noastră științifică, pentru elucidarea unor probleme legate de evoluția vieții în această zonă a țării, pentru formarea unei concepții științifice despre natură și viață, pentru educarea ateist-științifică a maselor. Viorel TUDOSE Sinteza timpului, umană (PRIN SĂLILE MUZEULUI DE ȘTIINȚELE NATURII DIN PIATRA NEAMȚ) Ioan Strătilă de la întreprinderea mecanică Roman, controlînd scule și dispozitive la microscopul universal. Părinți, ce știți despre copiii dv.? ■Mai multe cazuri care fac acum obiectul de cercetare și evidență al miliției făcut să ne punem mai ne-au întîi nouă înșine — și acum aici dumneavoastră — această întrebare cu rosturi, pe cit credem, esențiale. Se impune, de la început, o delimitare. Cazurile luate de noi în considerare sunt de probleme ce fapt niște acute aparțin unei anumite vîrste, mai precis unei perioade de tranziție din viața copiilor. Este vorba despre adolescență. Vîrsta primejdiilor și confuziilor, vîrsta ezitărilor și a opțiunilor fundamentale, a căutărilor de sine și a integrării în viața colectivității. Chestiunea este deosebit de complexă și dacă am purcede prin a ne întreba ce e adolescența , un fapt biologic psihologic sau sociologic, ar trebui să răspundem : e fiecare dintre acestea luate nu separat, ci împreună. Printre pericolele adolescenței — aproape totdeauna amintite — sînt vizate cele legate de dificultățile întîmpinate pe latură fiziologică (educație sexuală — total ignorată de familie și infinit de slab tratată în școală), cele legate de latura spirituală afectivă (separarea aces Pe teme de educație tora este una dintre cele mai grave lacune ale muncii de formare a adolescentului, ca și neglijarea unora dintre problemele integrării sociale a adolescentului. Pusă aici în plan general, problema necesită însă cîteva amănunțiri. In primul rînd, acum, cînd are in față un adolescent, părintele trebuie să devină mai prezent și mai atent, să-și cîntărească gesturile și judecățile, să aibă in minte ideea că este un model. In același timp o supraveghere îndeaproape a adolescentului se impune. Maturizarea lui biologică și spirituală se desăvîrșește, experiențele de viață se lărgesc, influența mediului înconjurător devine tot mai amplă. Prieteniile adolescenților trebuie cunoscute și atent călăuzite. Pentru că în ciuda falsei impresii că in adolescență tînărul devine mai independent, el se identifică de fapt cu adulții din jur. Așadar, problema trebuie privită cel puțin din trei unghiuri: al responsabilității familiei, al personalității complexe a adolescentului și al atitudinii adulților cu care vine el în contact. In acest sens trebuie privite cele cîteva cazuri care ne-au determinat să scriem aceste rînduri. In primul rînd adolescenții aceștia, pe care i-am întîlnit la miliție, nu provin toți din familii dezorganizate, dar absolut toți au avut parte de o supraveghere și cunoaștere... dezorganizată și neglijentă din partea părinților. Cel puțin în aceste cazuri, nu poate fi vorba de un climat familial adecvat, de corectitudine morală și socială. Astfel B. EUGENIA (21 ani) este de vreo 3 ani în supravegherea miliției pentru vagabondaj și moravuri ușoare. Mai întîi a fost căsătorită (nelegitim!) la o vîrstă nepotrivită. Autoritatea rară a părinților a fost ca moși inexistentă. îndrumarea lui E. B. în complicatele probleme ale vieții a fost ignorată comisie CHIRUC, ofițer de miliție, Corneliu LAMATIC (Continuare In pag. a H-a) f