Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-10-18 / nr. 518

Anul U nr. 518 5151»>^ÍaimiaűnUDETe» KM»! IL P.C.H. $1 Al^CONSILIUIU^apeu^ÜSEfERi 4 pagini 30 bani] Pe agenda de lucru a comitetelor de direcție A­ști să desprinzi esențialul din multitu­dinea problemelor • Intervenții operative, in cunoștință de cauză • Rezultatele bune, umbrite de depășirea cheltuielilor de pro­ducție • Unii membri ai comitetului de direcție cu funcții de răspundere, trec pe lingă lipsuri, dar nu iau măsuri pentru lichidarea aces­tora • De ce ocoliți comitetul de direcție de la întreprinderea pie­­treană, tovarăși din Ministerul industriei lemnului ? In comitetul de direcție al întreprinderii forestiere Piatra Neamț, sunt cuprinse un nu­măr de cadre­ aflate în condu­cerea întreprinderii, dar și oameni care cunosc cel mai bine modul în care se desfă­șoară producția, șefi de secții, sectoare, șefi de servicii, mai­ștri și muncitori direct din producție, care asigură o vi­ziune de ansamblu în munca comitetului de direcție. Desfășurarea consecventă a muncii și conducerii colective asigură creșterea capacității comitetului de direcție de a soluționa din multitudinea de probleme ce se ridică în acti­vitatea întreprinderii, pe cele mai importante, în vederea re­alizării exemplare a sarcinilor de plan. Avînd în vedere necesitatea asigurării cadrelor calificate pentru exploatările forestiere și fabrici, comitetul de direcție a analizat în acest an modul în care sînt folosite cadrele calificate în prezent, preocupa­rea, pentru stabilitatea, promo­varea lor în diferite funcții, ridicarea­­ calificării și specia­lizării, precum și necesarul de cadre în perspectivă. Au fost scoase în evidență unele nea­junsuri în pregătirea și selec­ționarea cadrelor, cît și faptul că unele cadre cu pregătire tehnică nu îndeplinesc funcții­le pentru care au fost califica­te. Măsurile stabilite în ședința comitetului de direcție au con­dus la îmbunătățirea muncii în acest domeniu. rea Putem aprecia că de la crea­ , comitetului de direcție problemele de bază sunt re­zolvate cu mai multă răspunde­re și operativitate, iar rezulta­tele obținute în îndeplinirea principalilor indicatori de plan, reflectă aportul adus de acest organism. Astfel, planul la pro­ducția globală pe­ 9 luni, s-a realizat în proporție de 103,5 la sută, la producția marfă 103,7 la sută, productivitatea muncii , 100,2 la sută, producția marfă vîndută și încasată 103,7 la su­tă, iar la producția de export s-au livrat în plus produse în valoare de 8.464 mii lei. Rezul­tate satisfăcătoare au fost ob­ținute și la alți indicatori de plan. Cu toate succesele , obținute pe linie de producție, in comitetului de­ direcție, fata mai stau încă probleme nerezolva­te. Dacă rezultatele economice pe 9 luni sunt satisfăcătoare ele puteau fi mult mai bune ,cu condiția ca, comitetul de direc­ție, 1 să fi înlăturat la timp line­le neajunsuri din activitatea sa. Una din problemele economi­ce care nu a fost analizată cu toată răspunderea chiar de la începutul anului, este cea refe-Economist Teodor MIRON, secretar al Comitetului de­ partid de la I. F.­­ Piatra-­ Neamț ■ (Continuare în pag. a IlI-a) CONSFĂTUIRI DE LUCRU CU INTELECTUALII Urmărind analiza rezulta­telor obținute în activitatea cultural-educativă în anul care a trecut, precum și sta­bilirea principalelor sarcini de perspectivă ale așezămin­telor culturale de la sate, consfătuirile de lucru cu in­telectualii au fost reluate, la mijlocul acestei luni și în comunele aflate în zona de șes a județului. Pînă acum, aceste tradiționale și utile în­truniri de lucru, la care par­ticipă membri ai Biroului Comitetului județean Neamț al P.C.R., ai Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, inspectori ai Comi­tetului județean pentru cul­­tură și artă, au avut loc în comunele Săbăoani, Dulcești, Țibucani. Participanții la discuții s-au referit, cu a­­cest prilej, la cele mai ac­tuale probleme ale activită­ții politice și culturale de masă, exprimîndu-și convin­gerea că în perioada care urmează, așezămintele cul­turale vor obține, noi și pres­tigioase succese. , sîmbătă 18 octombrie 1969 Agenda campaniei Insilozat furaje : 55,3 la sută­­ COOPERATIVE ÎN CARE ACEASTĂ LU­­­­­­CRARE NICI MĂCAR N-A ÎNCEPUT : \ GRUMĂZEȘTI (președinte Ilie Ciocîrlan) \ OCEA (președinte Neculai Pavel) |­TUPILAȚI (președinte Spiridon Plugaru) GÎRCINA (președinte Vasile Enache) ZĂNEȘTI (președinte Ioan Nicolau) PÎNDEȘTI (președinte Gheorghe Patriciu­) ^ ROMÂNI (președinte Ștefan Chiriloiu) i­ f/////////////////////////////////////////////////////////// Constituirea noilor organisme de conducere și organizare a [ activității economice­­ . Ca urmare a măsurilor elaborate de con­­t­­ I­­ducerea partidului și statului nostru pe li­nia perfecționării, organizării și coordonă­rii activității economice și sociale a țării, în toate județele se desfășoară un amplu proces de înnoire a vieții economice, tre­­cîndu-se la constituirea noilor organisme de conducere și organizare a unităților productive. Această importantă acțiune i­­nițiată de partid are loc la puțin timp du­pă Congresul al X-lea al partidului și va contribui la ridicarea întregii activități pe trepte superioare, la realizarea în practică a istoricelor hotărîri stabilite de Congres privind dezvoltarea multilaterală a întregii vieți economice și sociale a țării. COMBINATUL INDUSTRIEI ALIMENTARE In această săptămină, în prezența re­prezentanților Comitetului județean de partid și a Ministerului Industriei Alimen­tare, s-a constituit în cadrul județului nos­tru Combinatul industriei alimentare din care fac parte fabricile­­ de zahăr Roman, industria cărnii, industria laptelui, amidon, glucoză și bere și vinalcool. Director al Combinatului și președinte al comitetului de direcție a fost numit inginer Gherghina Pică. Intr-o ședință similară care a avut loc la Bacău, a fost creat Combinatul de celu­loză și hîrtie. Din acest organism fac parte și cele două unități industriale din Piatra Neamț : fabricile de celuloză, hîrtie și car­toane „Reconstrucția“ și „Comuna din Pa­ris“. /////////////A//////////////////////////////////////////////, !!Lati­ne pasi iuni ale celor miei Se povestește că renumitul inventator american , Thomas Edison — cel căruia civilizația modernă , îi datorează atâtea din binefacerile sale — și-a descoperit vocația la vîrsta de... 5 ani, cind a încercat să realizeze o clocitoare mecani­că. Legendă sau nu, istorioara aceasta mi-a revenit cu insis­tență în minte vizitînd recent Casa pionierilor din Roman și adm­irind exponatele lucrate de copii cu indiscutabilă pa­siune și pricepere. Oare cîți E­­disoni cresc, neștiuți, sub o­­chii noștri ? Răspunsul ni-l poate da numai timpul. Ceea ce ne stă acum în putință este să le creăm acestor copii înse­tați de cunoaștere, dornici să-și pună în valoare aptitudinile, toate condițiile, să-i veghem cu grijă și răbdare, transmițîndu­­le ceas de ceas este puțin din marea și nesecata comoară a­­cumulată de omenire. Și­ să o facem cu dăruire, cu talent. — Și anul acesta, ne spune Alexandrina Diaconu, directoa­rea Casei pionierilor,, majori­tatea cercurilor au profil teh­nic. Să nu credeți însă că la activitatea lor participă nu­mai băieții. Dimpotrivă. Fetele vădesc o uimitoare dorință de a-și apropia cît mai multe cu­noștințe tehnice, ceea ce face ca la cercurile de radio, elec­tromecanică, telegrafie, rache­te, auto-moto, foto, să avem o mare afluență. Nu-i vorbă, sunt destui amatori și pentru cercurile de artă aplicată, cu­sături naționale, muzică instru­mentală, gospodărie, biologie, ca să nu­ mai vorbim de cele de limbi străine — engleză, germană și franceză — pentru frecventarea cărora avem foar­te mulți­ solicitanți. In total, circa 1.800­ de copii sunt în­scriși la unul sau două­­­ din cercurile ce se organizează în acest an­. Explicația nu e greu de­ gă­sit. In primul lună, activitățile ce se desfășoară aici sunt de o mai mare­ amploare decit cele inițiale în școli, baza materia­lă este mai bine asigurată, iar la conducerea cercurilor se a­­flă oameni de specialitate. Re­zultatele anilor precedenți sunt și ele un stimul puternic. Ve­nind pentru prima oară la Casa pionierilor, copiii plimbați prin încăperile sunt re­zervate fiecărui­ cerc. Și cine nu au de văzut ! Iată, la cercul de radio, con­dus ,de profesorul George Or­­dean, sunt prezente cele trei exponate cu care romașcanii au participat anul trecut concursul „Mini-tehnicus“, la o combină­ radio, distinsă cu premiul special al juriului, un televorbitor și o superheteroi­­dină. Proiectele sunt la fel de ambițioase și pentru ediția din acest an a concursului în vede­rea căreia copiii pregătesc, îm­preună cu coleg­ii lor de la cer­cul de electromecanică, combină de sonorizare. Alături,­­ în sala cercului auto-m­oto, condus de profesorul maistru Nicolae Nicolae, îi întîmpină un adevărat atelier mecanic. Motorul, descompus în părțile sale componente, așteaptă să i se descifreze tainele. Pe plan­șe sunt scrise cuvinte cu re­zonanță magică: carburator, ambreiaj, cutie de viteză, pis­ton, sistem de răcire, vidro-C­hpn Fără îndoială, ce s-a făcut pînă acum este mai mult decit meritoriu. Perspectivele de viitor sunt, de asemenea, a­­trăgătoare. Și totuși, posibili­tățile n-au fost nici pe de­parte epuizate. In Roman, pu­ternic centru industrial, Casa pionierilor ar putea și ar tre­bui să beneficieze de un spri­jin m­ai substanțial din partea diferitelor întreprinderi. Căci aici o mină de oameni entu­ziaști călăuzesc cu tact și pri­cepere marile pasiuni ale celor mici spre țărmurile dorite ale împlinirii. L. MARTIN BLOC - KOTES Vizita în India a tovarășilor NICOLAE CEAUȘESCU și ION GHEORGHE MAURER BANGALORE 17. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit : Președintele Consiliului de Sat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele o­­ficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața localitatea Mysore și împrejurimile sale. Străbătînd principalele artere ale orașului, oaspeții români au fost sa­lutați cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă as­tăzi în orașul Mysore cu numeroase construcții moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra orașului o undă din străluci­rea secolelor trecute, Mysore se mîn­­drește cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziții, și cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui maga­zin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meș­­terilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeș din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevă­rate opere­ de artă. Varietatea și in­geniozitatea obiectelor expuse în a­­cest magazin atestă convingător ta­lentul artistic al poporului indian. Coloana mașinilor oficiale se în­dreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundes­­wari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poalele co­linei, pe o suprafață de 20 km pă­trați. In continuare, oaspeții români vizi­tează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în e­­xemplare rare de reptile și de ani­male sălbatice. Apoi, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și ceilalți oaspeți români pă­răsesc localitatea Mysore, înapoin­­du-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele două lo­calități străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Ve­getația luxuriantă alternează cu po­dișuri sterpe, pietroase, lanurile geo­metrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este în­lănțuit de masive muntoase golașe cu contururi bizare. Prezența omu­lui, efortul de a smulge naturii spații cît mai vaste sînt atestate nu numai de suprafața întinsă a terenurilor cul­tivate întîlnite în drum, ci și de nu­meroasele instalații moderne de iri­gare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, cocotieri uriași se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspeții ro­mâni sunt invitați să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așe­zări rurale. Locuitorii acestor sate, adunați de cele două părți ale dru­mului, fac o primire călduroasă oas­peților români. Vineri seara, guvernatorul statu­lui Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cinstea președintelui Consiliului de Stat al Pvepublicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președinte­le Consiliului de Miniștri, Ion Gheor­ghe Maurer cu soția, Corneliu Mă­­nescu, ministrul­ afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul co­merțului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi și alte persoane o­­ficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului My­sore, Pau­l Weerendra, oficialități ale municipalității din Bangalore, depu­tați, oameni de știință și cultură, în timpul dineului, desfășurat în­­tr-o atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și gu­vernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a rela­țiilor dintre cele două țări,­ pentru prietenia dintre poporul român și­­ in­dian. După dineu a fost prezentat , un spectacol de cîntece și dansuri popu­lare indiene care s-a bucurat de a­­precierea oaspeților români. Strungarul Vasile Tomescu de la Fabrica „Comuna din Paris“ Piatra Neamț, unul din semnatarii mărcii fabricii. Se impun măsuri hotă­rite pentru a impulsiona ritmul la recoltat, depănușat și transportul porumbului in bazele de recepție! Porumbul stă In cîmp, combinele stau... degeaba tru In aceste zile hotăritoare pen­soarta recoltei pe lingă mobilizarea tuturor brațelor de muncă existente e necesară folosirea cu maximum de ran­dament a combinelor de recol­tat porumb, precum și a mij­loacelor de transport atît cooperativelor cît și a celor a­ a­parținînd DRTA sau IMA. Cu toată lipsa de forță de muncă ce se manifestă la C.A.P. Cîn­­dești, situație ilustrată de re­­z­ultatele slabe obținute pînă în prezent la recoltat, o combină de recoltat porumb nu este folosită, conducerea­­ cooperativei manifestînd o ciu­dată reținere, cu toate că mași­na, ne declară tovarășul ingi­ner Dan Mărășescu, specialis­tul unității, se comportă bine. Cum rămîne tovarășe preșe­dinte Tom­a Dospinescu cu me­canizarea ? La Borlești secția IMA a fost dotată cu două combine , de recoltat porumb din care nu­mai una lucrează. De altfel, nici cea care merge nu este folosită la capacitatea maxi­mă. Pînă la data vizitei noas­tre —­ 16 octombrie — se re­coltase cu combina porumbul numai de pe 8 ha. Paralel cu folosirea cu ma­ximum de randament a mași­nilor de recoltat porumb e necesar să fie utilizate așa cum arătam mai sus, cu efici­ență, toate mijloacele de trans­port de care se dispune. Acest lucru l-ar face și to­varășii din conducerea C.A.P. Rediu dacă, acum, în plină campanie tovarășul Constantin Arnăutu, director al IMA Po­­doleni n-ar fi repartizat o re­morcă, din cele două pe care le are secția, să lucreze la I. F. Roznov. Ba mai mult, ne re­latează tovarășul Ion Antoci, președintele cooperativei, to­varășul inginer Arnăutu a in­sistat ca și cea de a doua re­morcă să plece la I. F. Ciuda­tă optică! întinări de la o zi la alta Concluziile care decurg din situația operativei Direcției agricole județene din data de 16 octombrie nu sînt de natu­ră să mulțumească, deoarece față de timpul înaintat și de condițiile optime de lucru pe care aceasta le oferă pînă a­­cum, rămînerile în urmă la re­coltatul porumbului, eliberarea terenului pentru arăturile de toamnă, depănușatul și, în sfîrșit însilozarea sînt eviden­te în, unele unități. Astfel la C.A.P. Borlești din 570 ha cu porumb au fost recoltate nu­mai­ 180 ha din care s-au trans­portat abia de pe 64 ha. Joi, 16 octombrie depănușatul nu în­cepuse încă. Vom începe de mîine, ne de­clară tovarășul Vasile Purice, președintele cooperativei. Fap­tul că nu s-a început încă a­ceastă lucrare, atrage după sine rămînerea în urmă a o­­bligațiilor pe care unitatea și le-a asumat în contractul cu statul La C.A.P. Rediu deși s-a re­coltat mai mult de 50 la sută din suprafața ocupată de po­rumb și a început să se trans­porte in bazele de recepție po­rumbul pentru contract, nu în toate brigăzile se acordă im­portanța cuvenită mobilizării tuturor cooperatorilor la lucră­rile de recoltare. E necesară, deci, o intensifica­re a acestei acțiuni atît din par­tea consiliului de conducere al unității cît și a organizațiilor de bază, și a comitetului co­munal de partid. I curier Prin munca patriotica Locuitorii de pe strada Aurel Băeșu din Piatra Neamț au luat o lăudabilă i­­nițiativă gospodărească : să amenajeze prin muncă pa­triotică trotuarele străzii pe care locuiesc. Consiliul popu­lar municipal­ le-a pus la dispoziție materialele nece­sare și asistența tehnică, iar de la data de 12 octombrie­ a.c. lucrul se desfășoară din plin. Pînă acum au fost construiți circa 250 m 1 de trotuar și mai sînt de ame­najat încă 150 m 1. O nouă secție meșteșugărească Nu de mult, a luat ființă în strada 30 Decembrie nr. 34 din Tîrgu Neamț o nouă secție a cooperativei meșteșu­gărești „Unirea“ , secția tri­­co-ciorapi supraelastici. Aici se confecționează ciorapi supraelastici pentru­ copii­­ și adulți într-o de mărimi și gamă variată culori. Pro­dusele acestei secții­­ sunt li­vrate unităților cooperatiste și de stat din întreaga­ țară. In pregătire­ o baie comunală La Școala de șoferi pro­fesioniști din Bicaz, care nu­mără peste 1.000 de elevi și cadre didactice, se amena­jează în prezent o baie de mare capacitate (30 dușuri) într-o clădire mai veche, dar renovată. Din fondurile de investiții ale școlii s-au pro­curat pînă acum peste 80 la sută din materiale, asisten­ța tehnică este asigurată de D.R.T.A. Neamț, iar parte din manoperă se mare e­­fectuează voluntar de către elevii școlii. Baia, care la sosirea în decembrie a noii serii de e­­levi va fi gata, va putea să deservească și parte din populația orașului Bicaz, în special din cartierele Do­­deni și Izvorul Muntelui. Stație de ecarisaj O importantă lucrare de valorificare a resurselor lo­cale se realizează în momen­tul de față la Roman. Este vorba de construcția unei sta­ții de ecarisaj al cărei be­neficiar este Direcția jude­țeană Neamț de industrie lo­cală. Stația de ecarisaj va produce făinuri proteice (în­­grășămînt întrebuințat în special pentru creșterea ani­malelor), folosindu-se ca ma­terie primă deșeuri organice provenite de la abatoare și din alte părți. Utilajele sunt provenite din R. F. G., unde au și fost trimiși tehni­cieni pentru specializare. Noul obiectiv va intra în funcțiune în trimestrul III 1970 aducînd importante be­neficii. De la A.S. Loto-Pronosport • TRAGERE EXCEPȚIO­NALĂ LOTO. La 21 octom­brie a. c. are loc o tragere excepțională Loto cu premii în apartamente, autoturisme­­ și excursii. Perioada de vîn­­zare a biletelor (de 10, 15 și 25 lei) se încheie luni, 20 octombrie. Dintre premiile ce se vor atribui cu acest pri­lej, consemnăm : apartamen­te cu 3 și 2 camere (confort gradul I) la alegerea parti­cipantului, plus diferența în numerar pînă la 100.000 lei, în număr nelimitat ; autotu­risme „Moskvici 408“ cu 4 fa­ruri, radio și remorcă „Cam­ping minor“, „Dacia 1100“, „Moskvici 408" cu 4 faruri și radio, „Skoda 1000 M. B.“, la alegerea participantului, plus diferența în numerar pînă la 65.000 lei, în număr nelimi­tat ; 5 autoturisme prin tra­gere la sorți; excursii de două locuri și de un loc în Turcia cu autocarul, în nu­măr nelimitat; premii în nu­merar de valoare fixă (1.000 lei, 500 lei ș. a.). LOTO La tragerea Loto din 17 octombrie 1969 au fost ex­trase următoarele numere : Extragerea I : 52, 78, 90, 41, 33, 88, 68, 5, 63, 22, 62, 69. Fond de premii : 540.896 lei. Extragerea a II-a : 78, 26, 75, 34. Fond de premii : 282.891 lei.

Next