Ceahlăul, octombrie-noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 503-555)

1969-11-21 / nr. 547

1 Ș»8A* 11 COMITETULUI JUDEȚEAn NEAMȚ , P. C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VineRi 21 noiembrie 1969 * PLANUL ANUAL DE PRODUCȚIE TREBUIE ÎNDEPLINIT EXEMPLAR ȘI LA CAPITOLUL CALITATE! Contractele nu se onorează cu... argumente Unele întreprinderi reclamă că furnizorii nu-și respctă obligațiile contractuale, nu trimit la timp, conform obligațiilor stipulate în contracte, materialele și agregatele necesare șantierelor sau materia primă pentru prelucrare, în timp ce ele însele nu-și respectă termenii de livrare a produselor pe care le execută și condițiile de calitate cerute de beneficiari. Nu amintim acum aceste întreprinderi despre care s-a mai scris și cu alte ocazii. In rîndurile de față am dori sa împărtășim impresiile și concluziile noastre asupra refuzurilor de calitate la cărămizile și cadîele de teracotă înregistrate la Fabrica de cărămizi Roman. Intr-adevp, aceasta fabrică a înregistrat în primele zece luni din acest an 35 refuzuri de calitate, care însumează o valoare de 469.000 lei. Tovarășul Ioan Gabor, directorul întreprinderii ne-a informat că cele mai multe refuzuri au provenit de la O.C.L. „Mobila“ București, care este și principalul beneficiar al întreprinderii. Care este motivul acestor refuzuri? Refuzuri mari — ne informează directorul fabricii — s-au înregistrat din cauza prezenței din abundență a calcarului în argila de Medgidia. Apoi, unele cărămizi au ajuns fisurate la beneficiari din cauză că în timpul transportului n-au rezistat șocurilor datorită faptului că au avut rezistență slabă. Această rezistență slabă — ni se explică— se datorește scăderii temperaturii la ardere atunci cînd s-a intrat în funcțiune cu întreaga capacitate a cuptoarelor. Ar mai fi o explicație, cam tot in tonul acestora, legată de cuptoarele pentru teracotă ale căror pereți n-au rezistat la temperatura mare din focare, fisurînd. La aceste explicații care, după cum se observă, sînt destul de... obiective, noi ne permitem citeva observații. In primul rînd argila de Medgidia nu poate fi de slabă calitate de vreme ce este adusă cu bani grei din Dobrogea pentru a contracara tocmai slaba calitate a argilei Apoi, dacă intr-adevăr, locale, cărămizile au fisurat în timpul transportului din cauza slabei lor rezistențe, cine sunt vinovați că aceste cărămizi au plecat din fabrică astfel ? Oare organele C.T.C. n-au vina de a da girul calității unor produse care nu corespund normelor STAS ? Scăderea temperaturii de ardere, cînd s-a intrat în funcțiune cu întreaga capacitate a cuptoarelor, nu a fost prevăzută, nu i s-au găsit de către specialiștii fabricii eventuale soluții de contracarare ? Iată cîteva întrebări care aruncă o umbră de îndoială asupra explicațiilor obiective. Trebuie să recunoaștem că la Fabrica de cărămizi din Roman există preocupări pentru îmbunătățirea calității produselor. Noi am remarcat în ziarul nostru noul procedeu de fabricare a cărămizilor, în momentul de față se studiază posibilitatea folosirii unui nou procedeu de preparare a pastei pentru cahle de teracotă. Acest procedeu va permite folosirea argilei locale (deci reducerea considerabilă a cheltuielilor de producție) și va îmbunătăți totodată calitatea teracotei. Eforturile specialiștilor" de aici, concretizate in noi procedee tehnologice, va credem, colectivului să permite, depășească" impasul vm"care se așfe uneori la capitolul calitate. Fabrica de cărămizi din Roman la această dată mai are de rezolvat 5 refuzuri care însumează 84.000 cărămizi, iar la teracotă 4 refuzuri însumînd 9.800 de unități. Iată citeva cifre care trebuie, ci de curînd, să nu mai figureze în calculele economiștilor. Avem certitudinea că directorul întreprinderi, a exprimat năzuința întregului colectiv, cînd ne-a spus : „Sperăm, așa după cum am rezolvat problema calității cărămizilor (N. R. Este vorba despre o nouă tehnologie de fabricație), să reușim și ei, noul procedeu de pregătire a pastei la teracotă. Avem rămideri în urmă la teracotă, dar cred că "vom reuși, cu toate greutățile"legate de reparația cuptoarelor, să realizăm integral contractul pînă la sfîrșitul anului. Alexandru JACOB QLui media hidrărgostit de meseriași oameni "Neîndoielnic, faptele omului conferă sens, culoare și dinamism vieții cotidiene. în anonimatul lor, ele dezvăluie, de cele mai multe ori, acel permanent efort al omului de a-și înnobila, propria condiție, de a se autodepăși. Aceasta este, de fapt, cheia integrării în societate — permanentul exercițiu al voinței de perfecționare, de demnitate și dăruire. O vizită, la Spitalul unificat din Piatra Neamț ne-a prilejuit cunoașterea unui astfel de om. Mai bine zis, ne-a oferit prilejul de a vedea pe un om, al cărui nume îi cunoaștem de multă vreme. Am văzut la lucru, a plecat peste masa de operație pe medicul primar GOLFACHE ANDONE, șeful secției O.R.K. L-am urmărit pe acest vrăjitor mimând bisturiuri și aparate cu siguranța pe care n-o poate avea decât un mare maestru. L-am văzut făcând operații de mare finețe sub microscopul chirurgical, om dexteritate și degajare. A fost un spectacol pe care l-am urmărit cu suflarea întretăiată, fără a ști când s-au scurs trei ore; în acest timp, nu s-a rostit un singur cuvânt; totul se petrecea după un ritual dinainte știut ș ochii erau cei care vorbeau de astă dată. Era un [dialog] pa care asistenta EMILIA COJOCADU, una din cele’ mai bune, colaboratoare ale medicului, îl învățase cu pri sosință. ’Aceasta tânără visătoare știa să aleagă din multele , de ustensile "tocmai pe cea dorită. L-am văzut apoi pe doctorul Costache Andone efectuindu-și obișnuita vizită. Mă așteptam să treacă pe la patul fiecărui bolnav, să-l întrebem cum se simte și să plece mai departe, așa cum văzusem altădată în altă parte. Nu. Aici fiecare bolnav vine în cabinetul medicului, unde i se face tratamentul specific, care adeseori este mică operație în angrenajul a marii operații. Vorbește cu fiecare, fiecăruia îi cunoaște preferințele. — Știți, în felul,, acesta bolnavul se concentrează asupra discuției și este sustras de la ideea de durere, care uneori este mai periculoasă decit durerea însăși, ne spune dînsul. Fiecare pacient este prieten cu medicul in care are o încredere desăvîrșită. Mulți, dacă nu toți, îl consideră prieten și după părăsirea spitalului. In cei 20 de ani de cînd lucrează la această secție, pe care dînsul a înființat-o, medicul primar Costache Andone și-a făcut 19.000 de asemenea prieteni. In tot acest timp a avut colaboratoare de nădejde, sora șefă MARIA MINDRU, decorată recent cu medalia „A XXV-a Aniversare“ și asistenta MARIA SOLOMON, iată dar ce oameni cresc în apropierea celui care a fost în permanență un exemplu de probitate profesională, de dăruire pînă la sacrificiu. Intr-o mică pauză ne-am retras în biroul său, pentru discuta. Distins și amabil, ne-a a răspuns la întrebări cu multă simplitate, fără a urmări să-și scoată în evidență personalitatea, lăsîndu-ne pe noi să completăm acolo unde modestia îl reținea. De fapt, îl completau obiectele din jurul său. Niște tratate groase în limba franceză, niște scrisori pe care tocmai le aducea factorul poștal, sosite de la București și Paris, alte scrisori de mulțumire de la foștii pacienți, toate vorbeau pentru el. Mă întrebam: unde mai găsește atîtea resurse acest om, pentru a se ocupa de fiecare bolnav în parte, pentru a studia și a fi la zi cu tot ce este nou în domeniul său de activitate, pentru a face comunicări științifice ? în 20 de ani, doctorul Andone a ținut 23 de asemenea comunicări, iar alte trei se află pe masa de lucru. în calitatea sa de secretar al U.S.S.M., Filiala Neamț, una din cele mai bune din țară, antrenează în munca științifică un mare număr de cadre medico-sanitare (386 medici și 1.271 cadre medii și auxiliare sunt în evidența filialei). Cei mai mulți prieteni, insă, i cunosc pe Costache Andone și ca pe un mare animator al mișcării sportive, ca pe un susținător fervent al echipei „Ceahlăul“, ca pe un om,preocupat de destinul tineretului în general. Nu-i de mirare, deci, că el însuși a rămas tînăr, asemenea orașului pe care îl iubește ~cu toată ■ființa ■ sa. Mihai !MI JM!ICARU IWTIALA UNIVERSITARA DUNESCU- IAȘI Secvențe ale unui timp golit de sens -Brigada ziarului Ceahlăul în anchetă- Am întreprins după aproape 5 luni un alt raid-ancheta, încercînd un nou sondaj în sfera de preocupări a tineretului, investigînd aceleași zone și puncte de atracție către care se orientează cu predilecție tinerii în timpul liber. Așadar, casa de cultură, cinematograful, clubul, locuri de recreere și odihnă utilă, plăcută și instructivă, dar și strada, restaurantul, barul, transformate deseori în terenuri de manifestare ale stridențelor de comportament, ale unei inutile risipe de energie. Iată cîteva constatări și observații ale brigăzii compuse din: Ilie Chirac, Victor Stan, V. Tișu, tieri de miliție, Dumitru Dumitriu, secretar al Comitetului municipal Piatra Neamț al U.T.C., fotoreporterul V. Leonte și redactorul C. Lamatic. In locul clubului, strada Din păcate intențiile noastre de a realiza o antiteză elocventă între moduri diferite de petrecere a timpului liber ne-au fost infirmate de realitatea, care ne-a oferit din belșug doar ilustrări negative. în întreg municipiul Piatra Neamț nu a existat în sîmbăta raidului nostrit-nici măcar o singură minium» pentru tineri, ca să nu mai vorbim1 de-alt gen de activități mai complexe, culturale, educative etc. Casa de cultură ne-a intîmpinat ca și acum 5 luni cu luminile stinse (renovarea durează de o jumătate de an) In sfîrșit la sala „Pietricica“ singura petrecere organizată. Dar nu aici, unde sînt doar cîteva perechi tinere, trebuie să căutăm ceea ce ne interesează. Și înainte de a interpela pe cineva, suntem noi interpelați. Dar e o surpriză plăcută. M. M. muncitor la fabrica „8 Martie", ne declară cu vădită amărăciune : „Știți că noi, tinerii, nu avem în seara aceasta ce face ? Există un singur cinematograf și o casă de cultură închisă. Avem în schimb multe baruri și flippere. Cîndva a existat și un club-bar pentru tineret... întrebați-i pe cei din birourile organizațiilor UTC din întreprinderi de activități pentru tineri organizează. Ii întrebăm acum nu este, ci care ar trebui să fie aceste activități. Orele 22. Petru Palan, utecist, muncitor la „Comuna din Paris“, umblă fără nűd o țintă pe stradă. La el se fac doarbaluri la două săptămîni, dar «lui B.P. nu-i plac. Credeți, sau nu, dar B.P. nu-l cunoaște pe secretarul organizației sale, în fața „Unicului* cîțiva tineri adastă la o... „parolă" ! Ion Valentin și Neagu Ion sînt e* (Continuare în pag. a H-a) I’M ULTIM EFORT PUTRI încheierea lucrărilor agricole de toamnă Pînă la 20 noiembrie s-a realizați 94 la sută din planul la arături și 94,3 la sută la depănușatul porumbului Pînă ieri se executaseră arături de toamnă în cooperativele agricole de producție pe suprafața de 61.286 hectare, ceea ce reprezintă 94 la sută din plan. Intr-un număr de 6 CAP : Bîrgăoani, Brusturi, Izvoare, Ocea, Poenari și Valea Ursului au fost arate toate suprafețele planificate. Mai erau însă suprafețe mari de arat la CAP, Bahna, Bălușești, Borlești, Bozieni, Ruginoasa, Moldoveni, Podoleni, Stănița, Timișești, Tupilați și Zănești. Este necesar să se urgenteze aratul acum cu timpul permite, încît planul să se realizeze integral, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, trebuie să concentreze tractoare la arat în unitățile rămase în urmă și să asigure folosirea integrală a timpului de lucru în brazdă. La aceeași dată, recolta de porumb era depănușată de pe 32.095 hectare, ceea ce reprezintă 94,3 la sută din plan, 44 de CAP au și încheiat această lucrare. Rămîneri în urmă mai mari sînt la CAP : Borlești, Căciulești, Rediu, Zănești, Petricani, și Valea Ursului. După cum se observă timpul este în curs de răcire accentuată, de înrăutățire in general. Iată de ce se impune mobilizarea tuturor brațelor de muncă pentru ca în cel mai scurt timp recolta de porumb să fie pusă la adăpost de intemperii. Zootehniei toată grija și răspunderea iarăși sunt primiți puii timpurii in adăposturi glaciale ? Pe 22—23 ale lunii prezente, din incubatoarele Stațiunii din Piatra Neamț a Direcției agricole județene vor fi ieșiți din găoace circa 10.000 de pui de găină. Este vorba de prima serie de pui timpurii — de iarnă — care creștere vor fi livrați pentru cooperativelor agricole de producție. Urmează ca în decembrie, februarie și martie, 14 unități cooperatiste să primească de la Stațiunea de incubație circa 75.000 pui de o zi. Nu mai trebuie demonstrate avantajele creșterii puilor în sezonul rece. S-au dovedit că sunt mai rezistenți, mai productivi, se asigură pieții „trufanda“ de pui încă de la finele lui martie, iar crescătorilor venituri substanțiale. Dată fiind experiența din anii anteriori în creșterea puilor timpurii (perioada rece reclamă adăposturi bune și bine încălzite, un sortiment corespunzător de furaje) și mai ales insuccesele înregistrate de unele unități — mortalități — datorită lipsei condițiilor de adăpostire și furajare corespunzătoare, ne-am adresat tovarășei ing. Magda Marica, șefa Stațiunii de incubație Piatra Neamț, solicitînd-o să facă o apreciere asupra stadiului de pregătire pentru primirea de către C.A.P. a primei tranșe de pui. . . În prima serie, vor primi C.A.P.* Girov și Moldoveni cite 3.000 de pui fiecare, Căciulești, Roznov, Dochia și Bozieni Ruginoasa — cite 2.000. — În unitățile vizitate pînă în prezent sînt asigurate doar furajele. Halele nu sînt pregătite peste tot corespunzător. La C.A.P. Căciulești s-a pregătit mai mult de ochii lumii o hală de la brigada Turturești, dar nu s-a făcut aprovizionarea cu beme. Reținere față de primirea puilor se manifestă aici deschis. Rezervă este și la Girov. Deși capacitatea halelor e de 6.000 bucăți, nu s-a acceptat decât livrarea a 3.000. Se motivează că halele sunt friguroase și lipsesc lemnele pentru încălzire. Adică, aceeași atitudine glacială din partea unora ca și anul trecut. în noiembrie și decembrie trebuie să livrăm C.A.P. 25.000 de pui de o zi. In decembrie vor primi C.A.P. Săbăoani, Boțești, Bahna, și aceste unități nu vor Dacă lua măsuri pregătitoare corespunzătoare, acțiunea de difuzare va fi compromisă parțial. Iată de ce ne îngrijorează mult în prezent, întimpinăm mari greutăți și în livrarea de către C.A.P. a ouălor pentru incubație, conform contractelor existente. De la vreo 2.500 găinii C.A.P. Podoleni ne-a livrat... 300 ouă. Asemenea greutăți avem și din partea C.A.P. Dragomirești, Căciulești, Dochia, a spus în încheiere inginera Marica. Așadar, este amenințată o acțiune de mare importanță pentru sporirea producției de carne de pasăre și ouă. Nu se găsește nimeni să „încălzească“ atmosfera de primire a gogoloșilor de pui, care trebuie să nu fie afectați de vicisitudinile iernii, ca să-i găsim în primăvară numai bani de pus în frigare ? /t Nicui cadru economic în care își desfășoară munca unitățile industriale favorizează valorificarea mai deplină și în mod eficient a posibilităților existente în fiecare întreprindere. Alături de combinatele industriale alimentare, exploatării și industrializării lemnului, în județul nostru ființează Centrala industrială pentru fibre chimice Săvinești. Această puternică unitate industrială a fost înființată și își desfășoară activitatea pe structura organizatorică a Uzinei de fibre sintetice comasată cu Combinatul de îngrășăminte cu azot, noua denumire fiind Uzina de fibre sintetice și îngrășăminte — unitate cu gestiune economică internă. Centrala industrială pentru fibre chimice Săvinești are în subordine următoarele unități industriale: Uzina de fibre sintetice Iași, Combinatul de fibre artificiale Brăila, Fabrica de fibre artificiale „Viscolii“ București, Fabrica de fire artificiale „VîsCoza“ Lupeni, urmînd a fi incluse și alte unități de același profil care se vor construi.. Structura organizatorică a centralei are la bază organigrama-model stabilită de Ministerul Industriei Chimiei împreună cu Ministerul Muncii, fiind astfel concepută încît să poată prelua și îndeplini o serie de atribuții directe ale Uzinei de fibre și îngrășăminte Săvinești, precum și sarcina de coordonare a activității celorlalte unități industriale. Această structură în principal celei corespunde transmise, existînd totuși unele deosebiri în ce privește regruparea compartimentelor pe factori de conducere și chiar de reducere a numărului acestora. Astfel, serviciul de control tehnic al calității a trecut de la direcția de producție la direcția tehnică, considerîndu-se prin aceasta că activitatea va fi îmbunătățită printr-o legatură directă cu grupa metodologică (metode de analiză) din laboratorul central de cercetări. De asemenea, în cadrul direcției mecano-energetic s-a redus activitatea independentă de control instalații care a fost inclusă în cele trei compartimente subordonate. Alte modificări din sectorul economic se referă la înființarea serviciului de și a celui care import-export se ocupa cu studiul pieței fiind comasate intr-un singur serviciu care păstrează ambele funcțiuni. Pentru ca aparatul centralei să fie în măsură să rezolve sarcinile care îi revin, a fost istorihit și s-a aprobat de către biroul executiv, statutul care cuprinde sarcinile generale pe direcțiile componente. In momentul de față se lucrează la întocmirea regulamentului de organizare funcționare pe baza prevederirilor cuprinse în statutul centralei, a atribuțiilor pe compartimente și a indicațiilor informative cu privire la relațiile centralei cu unitățile subordonate și cu ministerul. In prevederile de pînă acum s-a stabilit a se executa centralizat activitatea de aprovizionare, desfacere, reparații, proiectare, cercetare etc., urmînd ca în continuare să fie precizate și alte domenii care să conducă la o mai bună utilizare a mijloacelor de muncă și a întregului personal. Considerăm că noul cadru de organizare și conducere a întregii activități productive, prin crearea Centralei industriale pentru fibre chimice Săvinești,va contribui la transpunerea în viață a amplului program elaborat de al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea multilaterală a patriei noastre. Ing. Vasile BULIZNA director general al Centralei industriale pentru fibre chimice Săvinești VA PREZENTAM CENTRALA INDUSTRIALA PENTRU FIBRE CHIMICE I 1 I I 2 mmmmtmmuumnmmr, I Ș , ^ In pag. III I 1 Semnalăm opiniei publice Economice Sport I-III rmiutttumi/ii/miiiriitmnrrA I Emoțiile unor debuturi în fie că s-au numit „Emoții premieră“, „Emoții de toamnă“ sau pur și simplu „Debuturi“, astfel de concursuri finalizate cu spectacole de lansare a unor noi soliști vocali s-au bucurat, în municipiul Roman, atît de aprecierea publicului, cît și de o largă participare din partea tinerilor interpreți. Recent, prin grija Consiliului municipal al sindicatelor (instructori Mircea Ionescu și Ioan Udilă) a avut loc selecția în ediția a doua a unui astfel de concurs, destinat tinerilor debutanți în muzicii populare interpretarea și ușoare. La realizarea spectacolului își dau concursul orchestrele „Stereo“, de la Fabrica de zahăr, și „Busuioc Moldovenesc“, de la Uzina de țevi. O nouă unitate de desfacere a cărnii Industria cărnii Neamț a înființat în piața municipiului Piatra Neamț o unitate proprie de prezentare și desfacere a subproduselor de abator. Dotată cu instalații frigorifice și celelalte ustensile necesare, noua unitate este deschisă permanent (inclusiv duminica), desfăcînd zilnic circa o jumătate de tonă subproduse de abator. Magazin sătesc Se fac ultimele finisări la noul magazin sătesc din Blebea — Tîrgu Neamț. Construit, în mare măsură prin contribuția cooperatorilor magazinul va cuprinde mai multe raioane : alimentar, țesături, încălțăminte, ferărie și un bufet. După cite ne informează Gheorghe Andron, președintele cooperativei de consum din Tîrgu Neamț, noua unitate cooperatistă va fi dată în folosință în primele zile ale lunii decembrie. De la magazinele I.A.S. Roman Reușind să atragă tot mai mulți cumpărători prin modul în care s-a asigurat aprovizionarea, unitățile de desfacere ale TAS Roman, ne informează Popa Gheorghe, responsabilul sectorului magazine, au îndeplinit planul pe 1969 cu circa două luni înainte de termen. Volumul desfacerilor a ajuns la circa zece milioane lei, fiind vîndute peste 40 tone de produse de seră, 55 tone păsări, 45 tone mezeluri, 900 tone cartofi, 25 vagoane de vinuri, 80 tone ardei și altele. Pentru sezonul de iarnă au fost însilozate însemnate cantități de produse alimentare. Zilele acestea, în librării Vă recomandăm citeva titluri de mare interes apărute recent în unitățile de specialitate ale județului nostru — Editura tineretului găzduiește „Princepele“ lui Eugen Barbu, scriere despre care autorul mărturisește intr-un „avertisment“ către cititori : „romanul acesta este o sinteză, un basm și o operă literară In același timp , cine vrea s-o ia în alt fel, nu o face decit pe răspundere proprie“ (348 page 12 lei). — în Editura pentru literatură universală, sub titlul generic „Teatru“, au apărut operele dramatice ale lui Sofoele și Gerhart Haupptmann. Dintre scrierile anticului Soldele, semnalăm reeditarea cu acest prilej a cunoscutelor tragedii „Ajax“, „Electra“, „Filoctet“, „Antigona“ și trilogia „Oedip“ (500 pag.; 18,505 lei). Cele două volume cu dramele lui Haupptmann cuprind, printre alte piese, „în zori“, „Țesătorii“, „Blana de biber“, „Clopotul scufundat“, „în amurg“ (926 pag.; 26 lei). — Scriitorul sard Giuseppe Dessi este prezent în colecția Meridiane a E.L.U. cu „Dezertorul“ (352 pag. ; 6,50 lei). Confratele său Gianfranco Contini ,spunea despre Dessi că are „capacitatea de a face să ne întoarcem cu toată ființa într-o lăuntrică și lentă, dar nu mai puțin febrilă căutare a timpului pierdut. ------^