Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)
1970-11-22 / nr. 855
Pag. 2 Citadină FotO: S. POMPEI Mașina de case Firma „Richard Zippel et Co", din Eschwege (R.F.G.) a construit o mașină complet automatizată, cu ajutorul căreia, prin simpla apăsare pe un buton, omul și-ar putea construi pe viitor casa dorită în numai 24 de ore. testul nu va avea decît Arhisă stabilească dimensiunile casei, restul rezolva mașina, care clădește în jurul ei așa cum un vierme de mătase se învelește în cocon. Intr-un braț cu mișcare rotativă și ascendență se află o duză care lansează un jet uniform de spumă de material sintetic. Concomitent este înserată instalația necesară de conducte. După întărirea rapidă a spumei, în punctele dorite ale zidului sînt tăiate orificiile necesare pentru uși și ferestre, iar piesele mașinii sunt detașate și scoase pe rînd afară. Deocamdată,la comanda unui grup agricol din Hamburg, mașini de acest fel construiesc silozuri și grajduri. Mașina, care urmează să fie adaptată și pentru construirea de case de locuit cu patru laturi, prezintă două avantaje principale: rapiditate și un preț de cost mai scăzut. ^ L intermezzo e ti. Succesul repurtat de „Aranjamentul" (cu Kirk Douglas în rolul principal) pe ecranele vest-europene și celebritatea realizatorului său l-au determinat pe François Maurin (redactor al cotidianului „L’Hummanité“) să-i ia un interviu cunoscutului regizor. Ceva mai înainte de venirea dv. la Paris, am revăzut cele mai importante filme ale dv. din ultimii zece ani. Impresia esențială ce se desprinde de aici — cu atît mai puternică cu cit le-am revăzut succesiv și imediat oferind avantajul reunirii temelor a căror sinteză se găsește în „America, America" — este dorința reînnoirii individului „știrbit“, absorbit de societate. Ce credeți despre acest lucru ? E. Kazan : — Conceptul originii filmului „America, America“ era următorul : voiam să arăt un om acaparat de visul de a merge în America și coruperea sa odată cu împlinirea visului. La urma urmei, el devine un american , ceea ce pentru mine înseamnă un om disputat, împărțit între două forțe contradictorii: una reprezentînd o aspirație către idealul concretizat de voința de schimbare și alta tinzînd către bani, reușită socială. La sfîrșitul filmului personajul a devenit total un american, în opoziție cu visul lui de odinioară. De aceea în ultima scenă l-am surprins aruncînd o monedă în aer și prinzînd-o. Pentru mine, este gestul simbolic al personajului, al americanului. Nu mai puțin m-a interesat și o altă realitate americană s războiul din Vietnam, care, pentru mine, este prețul pe care-l plătim pentru toți cei corupți și distruși de dorința succesului. Foarte des, în istorie, răul și acțiunile oribile au fost făcute în numele unui ideal. Noi pretindem că democratizăm Vietnamul de Sud și în numele acestei „idei“ masacrăm oamenii de acolo, încerc să înfățișez acest lucru „demontînd“ sistemul gîndirii oamenilor. — Gîndiți că acest fenomen de corupere este absolut ineluctabil, practic înscris în ordinea naturală a lucrurilor, în măsură să priveze ființa umană la orice posibilitate de intervenție personală și de apărare împotriva forțelor tind să-l absoarbă ? ce !.. Kazan — Voi încerca să ăspund la această întrebare de-a lungul întregii mele opere. „America, America“ este începutul unei suite de filme ce se completează. Personajul meu încearcă să reacționeze. Comportîndu-se astfel, el își distruge o latură pentru ca cealaltă să poată reînvia. Va reuși în întregime ? Nu o arăt, dar important pentru mine este efortul, reacția, căutarea unei „a doua posibilități“, unei „a doua șanse“. — Nu există în „America, America" o parte autobiografică ? E. Kazan . — Poate în spirit. Concret, filmul mi-a fost inspirat de istoria unchiului meu. Tot ceea ce fac este autobiografic ; orice artist își scrie, în cele din urmă, propria poveste. — Dar dv. socotiți că există posibilitatea de a avea „a doua șansă ?“ E. Kazan : — Ați și m-am așteptat la zîmbit întrebare. Eu nu am una, ci zece, cincisprezece, douăzeci. De fiecare dată cînd încep o operă este o plecare de la zero. Și cu cu îmbătrînesc, am impresia că mă examinez fără milă pe mine însumi. Astfel, opera mea devine tot mai subiectivă, căci în ea vorbesc eu , spre deosebire de început, cînd vorbeam prin persoane intermediare, azi nu mai pot, sînt constrîns să mă exprim pe mine. CULISE Scrisoarea deschisă La 18 decembrie 1937, un distins avocat și politician țărănist (al cărui nume îl vom afla mai la urmă — n.n.) a adresat o scrisoare deschisă acuzînd pe Panaite Popovici, prefectul județului, de „lipsă de principialitate" în aprecierea unor opinii ale d-lui Șoarec, opinii ce au fost exprimate în coloanele „Gazetei Românești“. Totuși, nu putem accepta ideea că domnul Panaite Popovici putea sta impasibil atunci cînd domnul Șoarec, acuzînd partidul liberal cu ocazia venirii acestuia din nou la putere, îi proorocea un viitor nu prea strălucit, subliniind destinul său prin expresii ca „să se lăbărțeze caracuda aruncată la mal, împuțită gata de valuri". Și se vede treaba că domnul prefect nu s-a lăsat sub nici o formă asemuit cu o caracudă (și cu atît mai mult cu una de genul celei citate), de îndată ce a găsit că nu este necesar să stea prea mult pe gînduri și — de pe piedestalul funcției ce o deținea — a început atacurile împotriva șefilor partidului de opoziție prin apostrofarea acestora cu calificative pe care nu ne propunem să le reproducem. Iar ca să demonstreze trăinicia funcției sale și a relațiilor pe care le avea „la nivel înalt", a făcut rost de cîteva delegații în străinătate, unde s-a dus să apere „ideea frumoasă a cooperației, despre care am avut prilejul să amintim nu de mult (vezi „Ceahlăul" nr. 837). Bineînțeles că aceste deplasări au înfierbîntat și mai mult lucrurile, dar cum la puțină vreme domnul prefect a fost înlocuit, totul s-a liniștit. Altfel, ce s-ar fi întîmplat cu „prietenia noastră care — așa cum spunea avocatul Șoarec în scrisoarea deschisă — dura de 30 de ani și care cu ocazia așezării lui Popovici în scaunul de prefect a trebuit să sfîrșească aici"? „Ne-am stimat — spunea dumnealui în continuare — și poate nu ne-am îngăduit uneori unul pe altul, dar ne-am tratat ca oameni civilizați“. Și, așa cum s-a văzut mai sus, civilizația a dispărut pe timpul cu domnul Popovici a fost prefect și a reapărut după ce acesta nu mai era,,, DE PRETUTINDENI Șah la școală . La școala secundară din localitatea Stredek din regiunea Magdeburg (R.D.G.) a fost introdusă în programa școlară, începînd din acest an, o nouă materie : șahul. Elevii din clasele V—VIII vor studia teoria jocului de șah cu demonstrații practice în clasă. Jocul de șah a constituit din vremurile străvechi faima acestei localități. Locuitorii sînt într-atît de pasionați de acest joc încît unei cooperative de producție de aici i-au dat numele „Șahul" .fațadele multor case sînt împodobite cu pătrate sau figuri de șah, în zilele de sărbătoare cetățenii localității se întrec în sportul favorit. Atunci elevii de școală sînt folosiți drept figuri de șah cu ajutorul cărora veterani în ale jocului demonstrează cele mai iscusite soluții. Mormîntul cu aur Lîngă localitatea Issîk (Kazahstan) a fost descoperit recent un mormînt din secolele V-VI î.e.n. în sarcofagul de lemn unde se presupune că a existat un războinic, s-au descoperit bucăți din haina acestuia în întregime acoperite cu aur. în același mormînt se aflau vase din ceramică, argint și bronz. Pe unul din vase se afla o inscripție formată din 26 litere pe care unii o atribuie scrierii runice, iar alții celei arameice. Fiecare obiect al acestui tezaur reprezintă lucrare de artă din acele vremuri. Ele sunt o o mărturie a legăturilor strînse dintre uniunea de triburi kazahe și cele persane. y////I///////Z/////////////////////////////////////////////Z///////////////////Z///////////////////Z//>/////////////////. I m CEAHLĂUL Mamifere acvatice frecvent întîlnite în toate mările deschise, în oceane și, mai rar, în fluvii, imaginația delfinii au captivat oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Primii care i-au cunoscut au fost corăbierii. Cînd singurătatea navigatorilor devenea chinuitoare, dezolantă, singura lor bucurie erau cetele delfinilor, care însoțeau ambarcațiunile pe distanțe mari. Vioiciunea și jocul delfinilor descrețeau frunțile oamenilor. Iată cum descrie zoologul Pechuel Loesehe, pe baza constatărilor personale ale lui A. E. Brehm: Intîlnirea cu o ceată de delfini: ......dispuși intr-un șirag lung și subțire, veselii călători aleargă pe marea ușor agitată ; ei își urmează cursa lor cu niște sărituri de o agilitate nespusă și cu o viteză de parcă ar fi vorba de o întrecere. Ei zboară îndoiți ca un arc, mai mulți metri în aer deasupra apei, recad în valuri șiîșnesc din nou în sus, reluînd același foc. Cei mai inimoși dintre delfinii cetei se răstoarnă în aer, balansîndu-și coada cu un comin irezistibil“. Cele povestite, confirmă faptul că prezența oamenilor stimulează mobilitatea și vivacitatea delfinilor, tovarăși de călătorie deosebit de prietenoși. Sunt numeroase cazurile cînd delfinii au venit în ajutorul naufragiaților aflați in primejdia de a fi sfîrtecați de rechini. Alungind rechinii, i-au purtat pe oameni spre cel mai apropiat țărm. Impresionantă, prin autenticitatea ei, este următoarea întîmplare, relatată în presa japoneză: „In luna aprilie 1963, un vas japonez de pescuit s-a scufundat în largul peninsulei Awa-Kazusa. Șase oameni s-au înecat, dar patru au fost salvați într-un mod miraculos. Unul dintre supraviețuitori, pescarul Nizumi Ikeda, a povestit : ... Deodată am auzit un gîlghi puternic. Un delfin se apropia de mine azvirlind bule mari de aer, care se ridicau la suprafață. Noi eram prea slăbiți pentru a ne mai putea apăra, atunci cînd uriașul delfin ne împinse brutal într-o parte și ne scufundă în apă. In clipa aceea Ogata strigă : Delfinul vrea să ne ucidă ! ... Atunci, cu hotărirea disperării, eu mă agățai de spinarea delfinului, zgîriindu-mă de pielea sa zgrunțuroasă. Dar delfinul se împingea tot mai mult în mine, dintr-o parte, pină cînd mă hotărîi și mă așezai călare pe spinarea lui. Delfinul înotă cu mine călare spre Ogata, îl împinse și pe el lateral, pînă cînd și acesta se așeză, alături de mine, pe spinarea lui. Al doilea delfin întreprinse aceeași manevră cu ceilalți doi pescari. Noi, mai mult atîrnam, decît ședeam, pe spinarea delfinilor, însă prin înotul lor iute, aceștia au făcut ca distanța de 36 mile (57 km) pînă la țărm să fie parcursă rapid, astfel încît am ajuns la coastă pe care, fără ajutorul delfinilor, n-am mai fi văzut-o niciodată“. Se naște, în mod firesc, întrebarea : care sînt cauzele acestor uimitoare comportări ? Răspunsul se referă în primul rînd la gradul de dezvoltare al encefalului la delfini. Pe această bază, ei depășesc în inteligență cimpanzeii, animale recunoscute printr-o mare dezvoltare psihică. Observați în acvarii special construite în Japonia, America de Nord, Australia, Africa de Sud, delfinii uimesc prin inventivitatea și capacitatea lor de a imita omul. Analizînd sunetele emise de delfini, cercetătorul american Lilly, a deslușit cu surprindere ... cuvintele oamenilor cu care veneau în contact delfinii și chiar rîsul cu nuanțe particulare al unei asistente. Pentru a se orienta în apă, pentru a comunica cu oamenii, delfinii emit și o altă categorie de sunete nepercepute de urechea omului: ultrasunetele. O influență deosebită asupra comportării delfinilor o exercită omul. In captivitate, aceste animale Învață cu ușurință numere complicate de dresaj, iar atunci cînd antrenorul își exprimă satisfacția, recompensed „artistul“ cu un pește sau cu simple aplauze, delfinul repetă prompt figura care a plăcut. Dresații pot ajuta omului la pescuit, adunînd și păzind cîrdurile de pești. Hidrobiolog G. RUJINSCHI, . Stațiunea de cercetări „Stejaru“-Pingărați 4 CINEMERIDIANE • GIANNI MORANDI, vedeta Ulmului „Castanele sunt bune“ a lui Pietro Germ/, ce va fi prezentat în curînd publicului, se pregătește să toarne în viitorul film al lui Alberto Lattuada „Dar dragoste, nu“ avînd-o ca parteneră pe GRAZIA MARIA BUCCELLA. Din „Canibalii în Sicilia“, ale cărei filmări le va conduce Guy Giles, JEANNE MOREAU va încarna o femeie temperamentală și capricioasă, care la capătul a cincisprezece ani de căsnicie se simte obosită de viața conjugală. Ea acceptă să plece în Sicilia cu soțul ei, unde, în ciuda condițiilor morale și meteorologice neprielnice, cuplul își va regăsi echilibrul traversînd situații diverse. GEORGE MOUSTAKI va fi soțul lui Jeanne și totodată un jurnalist cu o filozofie bogată, în timp ce FRANCO NERO va juca rolul unui seducător sicilian. Vorbind înaintea a 3000 studenți ai Universității din Indiana (SUA) actrița JANE FONDA a declarat că aresta Sunt oare delfinii cele mai inteligente animale ? rea ei la aeroportul din Cleveland, sub acuzația de a fi introdus medicamente prohibite in Statele Unite, este o metodă de intimidare a administrației Nixon : „Funcționarii guvernamentali încearcă să intimideze pe cei ce se opun războiului din Indochina și politicii de represiune". Jane Fonda va fi judecată la 6 ianuarie 1971 pentru „violențe față de un funcționar al poliției". Acesta reclamă despăgubiri în valoare de 100.000 dolari actriței, în baza faptului că, fiind pe aeroportul din Cleveland, a sărit în ajutorul unui funcționar de vamă care avea neplăceri cu Jane Fonda , situație la care vedeta a reacționat asupra polițistului aplicîndu-i „cu răutate“ o lovitură de picior „în coapsa dreaptă", NINO FERRER își va face debutul cinematografic. Compozitor și interpret de origine italiană, el va fi vedeta viitorului film al lui Franco Rosetli ce se va numi — destul de ciudat — „O iapă perfect goală“. • CLAUDE ANTOINE, obișnuitul producător al lui Glauber Rocha, va trece la regie in timp ce Glauber Rocha va coproduce cu CLAUDE LELOUCH filmul „Maria“. Jean — Pierre Leaud va fi interpretul principal al acestui film care se va turna în întregime în Brazilia. 9 Fiind amînată turnarea la „Decada prodigioasă“ din cauza îmbolnăvirii lui ORSON WELLES, Claude Chabrol va turna, între timp, „Vizitatorul nopții“, după romanul lui Ed ouard Atiyah. Vedete vor fi Séphane Audran și Michel Bouauet. Se pare că pasiunea lui Nicolae Popa din Tîrpești a făcut și prozeliți. E drept, deocamdată doar soția cunoscutului creator popular... jHirare „ Foto i P. ȘIMON Duminică £ 2 noiembrie 1970 curier (Urmarea furierului din pagina li nta lui Constantin Cotescu, interpreții celebrului trio fiind “ în ordine — Pavel Botoc, Ion Rezeanu și Gheorghe Ungureanu. ) Tot astăzi sala Casei de cultură a sindicatelor din municipiul Piatra Neamț va găzdui spectacolele oferite, începînd de la ora 9, de către formațiile artistice ale școlilor generale nr. 2 și nr. 3 din localitate. Expoziție de artă cu înor o seri, la bufetul „Ozana“ de pe strada Bicazului s-a deschis o nouă expoziție cu vînzare a unei game foarte variate de produse de carmangerie, bucătărie și cofetărie, pregătite de lucrătorii T.A.P.L. Piatra Neamț în laboratoarele ziua, Carele trustului. Expoînscrie între manifestările prilejuite de „Luna preparatelor culinare", va fi deschisă în continuare și astăzi. Ferme semincere Printre măsurile care se înscriu pe direcția modernizării agriculturii județului nostru, reținem înființarea a opt ferme semincere în care se va produce, începînd cu anul 1971, o parte din sămînța de grîu și cartofi necesară cooperativelor agricole precum și cea mai mare parte din sămînța care trebuie contractată cu A-RO-SEM. Toate aceste ferme vor fi conduse de ingineri care au acumulat o bogată experiență practică. Conducerile cooperativelor agricole Dulcești, Bahna, Moldoveni, Păstrăveni, Făurei ș.c.l. unde vor ființa aceste ferme, stabilesc deja măsuri care să faciliteze obținerea unor bune rezultate încă prn anul de debut. DUMINICA 22 NOIEMBRIE 8.45 „Fata din dafin" — scenariu de D. Tărchilă ; 10 Viața satului; 11.30 Amfiteatru muzical; 12.00 De strajă patriei ; 12.30 Hochei pe gheață , România — Polonia ; 15 Emisiune în limba maghiară ; 16.45 Studioul „N" ; 18 Cîntare patriei ; 19.15 Desene animate ; 19.30 Telejurnalul de seară t 20 Reportajul filmat al vizitei oficiale de prietenie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu în Republica Populară Bulgaria ! 20.30 România în 1000 de imagini. „Colegii“; 20.50 Tele-recital. Costache Antoniu ; 21.30 Recital Patty Pravo; 21.50 Telejurnalul de noapte ; 22.00 Handbal masculin România — R.D.G. 23.00 închiderea emisiunii programului I. LUNI 23 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii ; Scena și ecranul ; 18.30 Un univers al cuceririlor tehnicii contemporane; 18.50 Muzică populară ; 19.00 Ce sunt și ce trebuie să fie centralele industriale ; 19.20 1001 de seri ; 19.30 Telejurnalul de seară ; 20.00 — 60 de ani de la primul avion cu reacție ; 20.20 Teatru foileton: Războiul celor două roze (V) ; 21.10 Steaua fără nume ; 22.05 Telejurnalul de noapte ; 22.15 Telesport ; 22.30 Viața literară ; 23.00 închiderea emisiunii. ^adio DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 16.45 Melodii de George Grigoriu și Florentin Delmar ; 17.15 Caravana fanteziei ; 18.00 Concert de muzică ușoară ; 18.40 Muzică de café-concert; 19.00 Gazeta radio ; 19.15 Transmisiune sportivă ; 19.35 Cîntă Angela Moldovan cașu ; 20.05 și Felician Făr- Teatru scurt „Praf în ochi“ de E. Labiche; 20.40 Recital de operetă Teodora Lucaciu ; 21.00 Zece melodii preferate ; 21.35 Romanțe ; 22 Radiojurnal ; 22.10 Panoramic sportiv ; 22.30 Recital Riccardo del Turco ; 22.50 Moment poetic ; 23.00 Concert de seară; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 15.00 Muzică de promenadă ; 15.45 Orchestra Raymond Lefevre ; 16.00 Soliști de muzică populară ; 16.30 Panoramic opera. Emisiune de Daniela Caraman-Fotea ; 17.00 Almanah sonor ; șlagăre 1970 ; 18.00 Revista literară radio ; 18.30 — 365 de cîntece ; 18.40 Din operetele lui Sullivan ; 19.05 Romanțe cu Elena Zamora și Nicolae Secăreanu ; 19.25 Soliști și orchestre de pretutindeni ; 20.30 Destinul estetic și social al simfoniilor de Beethoven; 22.00 Muzică de dans ; 22.30 Studioul de poezie; 22.50 Muzică ușorară ; 23.05 Fragmente din concertul laureaților celui de-al 19-lea Concurs de interpretare muzicală München 1970 ; 24.00—1.00 Concertul pentru orchestră de Frank Martin. LUNI 23 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 Muzica dimineții; 6.05— 9.30 Muzică și actualități ; 9.30 Revista literară radio ; 10.10 Curs de limba engleză; 10.30 Fragmente din opera „Decebal“ de Gheorghe Dumitrescu ; 11.05 Radio Prichindel ; 11.15 Variațiuni simfonice de Wilhelm Demian ; 11.45 Sfatul medicului ; 12.00 Muzică ușoară ; 12.25 Știința la zi ; 12.30 Melodii populare ; 13 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidiană ; 13.22 Melodii de H. Mălineanu ; 13.45 Mîndru-i Jocul românesc ; 14.00 Compozitorul săptămînii; 14.30 Te apăr, te laud, te cînt; 15.00 Cîntece și jocuri populare ; 15.20 Cronica sâptămînii muzicale ; 15.45 Muzică ușoară ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Pagini din opereta „Valsurile Vienei“ de Strauss — Monery ; 16.30 Revista economică ; 16.45 La oglindă — piese corale pe versuri de George Coșbuc ; 17.05 Antena tineretului; 17.30 Muzică populară; 17.50 Poșta radio ; 18.00 Muzică ușoară ; 19.00 Gazeta radio ; 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugnariu ; 20.10 Microrecital Dorina Drăghici ; 20.20 Argheziană ; 20.25 Solistul serii Roy Black ; 20.45 Teatru radiofonic. Premieră „Dl. Kant are onoarea“, de Konrad Hausen- 21.41 Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22.30 Concert de seară ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 8.10 Tot înainte ; 9.00 Album de muzică corală ; 9.15 Muzică populară din Oltenia ; 10.15 Caravana fanteziei ; 11.00 Melodii populare ; 11.20 Recital de operetă Marica Munteanu ; 11.30 Succese ale muzicii ușoare ; 12.08 Avanpremieră cotidiană; 12.15 Concert de prînz ; 12.40 Din țările socialiste ; 13.00 Concert de prînz ; 13.30 Rampa; 14.08 Muzică populară ; 14.30 Muzică ușoară de Nora Demetriad ; 14.55 Știința la zi ; 15.00 De toate pentru toți ; 16.00 Radiojurnal ; 16.20 Viața de concert a Capitalei ; 16.55 Sfatul medicului ; 17 Muzică ușoară ; 17.35 Pagini din opera „Orfeu de Gluc”; 18.03 Melodii populare ; 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă ; 18.30 Curs de limba engleză ; 18.50 — 365 de cîntece ; 19.00 Revista șlagărelor ; 19.50 Noapte bună, copii ; 20.00 Simfonia cantabile de Theodor Grigoriu ; 20.30 Universitatea radio ; 21.05 Concert Jean Philippe Rameau ; 22.30 Scene vesele din opera „Cei patru bădărani“ de Wolf Ferrari ; 23.05 Simfonia de cameră de Dan Constantinescu ; 23.45 Sonate pentru pian de Beethoven interpretate de Arthur Schnabel ; 0.13—1.00 Piesa „Alb-Negru" de Corneliu Dan Georgescu. MARȚI 24 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 Muzica dimineții; 6.05— 9.30 Muzică și actualități ; 7.00 Radiojurnal ; 9.30 Atlas cultural ; 10.10 Curs de limba franceză ; 10.30 Fonoteca pentru copii; 11.05 Suita românească de Iuliu Mureșianu ; 11.20 Muzică populară ; 11.45 Sfatul medicului ; 12.00 Cîntece de ieri și de azi; 12.30 întilnire cu melodia populară și interpretul preferat ; 13.00 Radiojurnal ; PROGRAMUL N r.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți — Dietrich Fischer-Dieskau ; 9.00 Madrigale de Palestrina ; 9.20 Itinerar folcloric; 9.45 Preludii și intermezzi din opere; 10.15 Simfonia în trei mișcări de Igor 10.38 Cîntece de Stravinski ; pretutindeni ; 11.50 Potpuriuri de muzică ușoară ; 12.03 Avanpremieră cotidiană ; 12.15 Muzică instrumentală ; 12.30 Emisiune muzicală de la Moscova ; 13.00 Concert de prînz. Cinema PIATRA NEAMȚ — Panoramie : „De spate ori șapte" (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica : „Sentința“ (10,30; 14,30; 17,30, 20). ROMAN — 23 August: „Dragoste și viteză“ (15, 17, 19, 21). — Victoria: „Prieteni fără grai“ (14, 16, 18, 20). TÎRGU NEAMȚ — Victoria: „Dansind sirtaki“ (16, 18, 20). BICAZ — Central : „Întoarcerea dr. Mabusse" (16, 18. 20). TARCAU: „Sezon mórt“ (16, 18, 20). SĂVINEȘTI — Arta : „Cel cinci din cer" (15, 17, 19, 21).