Ceahlăul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 810-888)

1970-11-22 / nr. 855

Jr -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ I) valiir­asă pepinieră de muncitori calificați UCENICIA LA LOCUL DE MUNCA Anchetă la I. M. „Ceahlău“ înregistrând în ultimii ani un ritm rapid de dezvoltare și be­neficiind de un important vo­lum de investiții pentru extin­derea unității pe un nou am­plasament, întreprinderea me­canică „Ceahlău" Piatra Neamț resimte și o acută nevoie de muncitori calificați în diverse meserii, astfel încît între creș­terea capacităților sale de producție și forța de muncă să se mențină un raport optim. Așa s-a cristalizat aici o inte­resantă și utilă experiență pri­vind pregătirea cadrelor prin sistemul uceniciei la locul de muncă. Valoarea ei este cu atît mai evidentă cu cît­­ am avut nu o dată ocazia să au­zim în unele unități economice din județ lamentații pe tema lipsei forței de muncă califi­cate. La I.M. „Ceahlău", pasi­vitatea și văicărelile au fost în­locuite ,de acțiuni concrete, bine orientate și corelate cu necesitățile actuale și de pers­pectivă. Rezultatele obținute vin să confirme eficiența me­todelor folosite. — Dezvoltarea constantă a unității noastre, diversificarea gamei de sortimente și ridica­rea gradului lor de complexi­tate ne-au pus încă din 1968 problema asigurării cu posibi­lități proprii a necesarului de muncitori calificați, familiari­zați cu întreprinderea și cerin­țele ei — ne-a declarat direc­torul Gheorghe Zamfirescu. In acel an, am recrutat prima se­rie de ucenici și de atunci în­coace numărul lor a sporit mereu. Acum avem în total 146 de tineri pe care îi deprindem cu tainele meseriei de strun­gar, sudor, turnător, lăcătuș. Pregătirea ucenicilor se des­fășoară sub două forme. Am­bele, pun, în primul rînd, ac­centul pe contactul direct și îndelungat de producție, dar în vreme ce prima alternează practica cu 3 luni de pregătire teoretică pe an în școlile pro­fesionale, cealaltă prevede ca însușirea noțiunilor teoretice să se facă tot în cadrul între­prinderii, prin cursuri ținute după program de către cei mai buni specialiști ai noștri. Ele diferă și ca durată — prima fiind de 3 ani, iar cealaltă de numai 2 ani. Rezultatele de pînă acum ne îndreptățesc să afirmăm că această ultimă for­mă este mai Indicată, căci ea asigură o legătură mai strânsă și mai durabilă cu producția, permițînd, totodată, orientarea cunoștințelor teoretice în func­ție de cerințele actuale și de perspectivă ale întreprinderii. — Fiindcă vem­ vorba des­pre perspectivă, în ce mă­sură ucenicia la locul de muncă contribuie la asigu­­ r>. MARTIN (Continuare In pag. a lll­a) II Reînnoiți-vă abonamentele la ziarul „Ceahlăul“ ,pe luna decembrie 1970j In pag. a IV -a Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și-a încheiat vizita în Republica Populară Bulgaria Decada cărții românești Prestigioasa manifestare culturală, intrată în tradiția complexelor acțiuni consa­crate cărții, „Decada cărții românești“, deschisă într-un cadru festiv, vineri seara, și în municipiul Piatra Neamț, a întrunit la librăria „Calis­­trat Hogaș" un mare număr de participanți. In cadrul manifestării, a vorbit tovarășul Ioan Simi­on, redactor șef la Editura politică din București. Su­bliniind înregistrate progresele uriașe în ultimii ani în domeniul tipăririi și difu­zării cărții de toate genu­rile, continua perfecționare a cărții de toate genurile în rîndul maselor largi de oa­meni ai muncii, realizarea unei strînse coeziuni în ra­portul scriitor — editură — librar — cititor, tovarășul Ioan Simion a făcut o suc­­­­cintă trecere în revistă a principalelor preocupări și­­ împliniri ale Editurii poli­tice (de reținut că Româ­nia este, după Uniunea So­vietică, a doua țară care a terminat editarea integrală a operelor lui V. I. Lenin), relevînd, în același timp, bo­gata activitate editorială consacrată semicentenarului partidului nostru. In continuare, oaspetele a răspuns unor întrebări adre­sate de participanții la manifestarea festivă privind realizarea planului edito­rial pe anul 1970 și proiec­tele de viitor ale Editurii politice. Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delega­ția de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a fă­cut o vizită oficială în țara ve­cină și prietenă, a făcut o es­cală, datorită condițiilor at­mosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova, în întîmpinarea conducă­torului partidului și statu­lui nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Patilinei, Leonte Răutu, Vasile Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai dele­gației, au venit tovarășul Con­stantin Băbălău, prim-secretar De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost con­struită una din cele mai ti­as Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popu­lar județean, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldu­ră și dragoste, pentru a-și ex­prima și cu acest­­ prilej, pro­fundul atașament față de po­litica internă și externă a par­tidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamen­tale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii­ nere unități industriale ale ță­rii. Fabrica de osii și bo­ghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înno­irilor este evident. „Ridica­rea la putere" a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tutu­ror zonelor țării, a dus nemij­locit la schimbarea înfățișării Balșului care conferă orașului atributele urbanisticii moderne. în același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici pregătiți în prea­labil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități in­dustriale, la întreprinderi din țară ca „Progresul"-Brăila, Uzi­nele metalurgice Reșița, Uzi­nele de vagoane din Arad, F.M.U.A.B. și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, ingine­rul Teodor Jercan, informează pe oaspeți că în prima etapă uzina va produce osii și toți monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri­. In această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de pre­lucrare la cald a osiilor. De alt­fel, în perioada probelor teh­nologice au și fost livrate be­neficiarilor peste 2.000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osii­lor. Se parcurge pe flu­xul de producție, dru­mul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, pînă la produsul finit — roata. Pro­cesul tehnologic este com­plet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomen­clatorul de profesii tradițio­nala activitate a forjorului manual, a omului care manipu­la barele incandescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjo­rii" conduc acum toate ope­rațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale ro­mânești. Astfel, F.M.U.A.B. a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile ru­(Continuare in pap. e IV-a) In Balșul industrial 20 de ani de la primele alegeri de deputați în consiliile populare Intre 20 noiembrie — 10 decembrie au loc în municipiile, orașele și comunele județului nostru sesiuni ale consiliilor populare în cadrul cărora — pe lângă dezbaterea unor proble­me de interes local — sunt prezentate în fața deputaților și in­vitaților, ca un prim punct pe ordinea de zi, expuneri cu pri­lejul împlinirii — la 3 decembrie — a 20 de ani de la primele alegeri de deputați în consiliile populare. Subliniind că anii aceștia au constituit perioada unor adunei transformări revo­luționare pe toate planurile vieții sociale, expunerile fac în același timp un bilanț al realizărilor concrete obținute în localitatea respectivă în diverse domenii de activitate și pre­zintă datele esențiale din proiectul schiței de dezvoltare a localității în viitorul cincinal. O astfel de sesiune a avut loc vineri, 20 noiembrie, în orașul Bicaz. Expuneri asemănătoare vor fi­ făcute la sesiunile con­siliilor populare ale căror lucrări se desfășoară astăzi in co­munele Zănești, Crăcăoani, Dulcești, Bîrgăoani, Petricani și altele. LA SFIRȘIT DE NOIEMBRIE Amenajarea spațiilor pentru cazarea anima­lelor constituie încă o problemă deschisă încă din atras atenția timpul verii s-a asupra necesi­tății amenajării spațiilor pen­tru cazarea animalelor. în le­gătură cu această necesitate s-au stabilit termene, s-au dat indicații, s-au luat măsuri de acoperire a nevoilor de mate­riale. Periodic s-a analizat stadiul lucrărilor, s-au criticat lipsurile și s-au propus noi măsuri. Totuși acum, cînd sîntem cu un picior în iarnă, ne vedem în situația de a constata că nu s-a făcut tot ceea ce trebuia, din care mo­tiv efectivele sporite de ani­male nu pot fi cazate in cele mai bune condiții. La primul capitol — darea In folosință a noilor construc­ții — situația nu este de loc bună. In cîteva unități cum ar fi Secueni, Petricani, Costișa ș.a. grajdurile au fost, deși mult prea tîrziu față de ter­menele planificate, terminate și populate, în altele însă, mai este încă mult de făcut. La C.A.P. Drăgănești, grajdul nou nu poate fi populat de­oarece nu s-a turnat încă pa­tul cald. La C.A.P. Costișa, grajdul respectiv nu poate fi populat din cauza unor lucrări restante. La Fodoreni, Dum­brava Roșie, Bila, Gîdinți și în alte cîteva locuri mai sunt încă de efectuat lucrări de volum, care pot fi împie­dicate de scăderea temperatu­rii atmosferice. La C.A.P. Gi­­rov, o maternitate de scroafe stă, de asemenea, netermi­nată, deși nevoia de spațiu este foarte acută. Tergiversarea lucrărilor de construcții poate fi imputată în egală măsură Atelierului in­­tercooperatist din cadrul Uni­unii județene a C.A.P Neamț, care nu a întreprins toate mă­surile pentru realizarea în timp util a construcțiilor, cât și consiliilor de conducere ale cooperativelor care nu s-au a­­chitat de obligațiile contractu­­­­ale asumate , punerea la dis­poziție a materialelor nece­sare. Din acest motiv chiar și acele construcții care au fost date în folosință au fost fina­lizate, tîrziu, fără a li se fi lăsat timp să se usuce, iar cele mai multe dintre ele au pers­pectiva de a fi terminate la anul. Nu este mai îmbucurătoare nici situația reamenajării spa­țiilor vechi. in drept că în foar­te multe locuri grajdurile au fost lipite,­­vătuite, s-au repa­rat podelele și ieslele, s-au completat ochiurile de geam lipsă. Este de-a dreptul plă­cut să treci prin grajdurile de la C.A.P. Gherăești, Dulcești, Secueni. Se vede din capul fo­cului mîna de gospodar, grija pentru avutul comun. (Continuata in pag. a lll-a) mm­ V 7 Pastoramle pietre»». Foto | O. SGARLAf v Pagina a II*a Almanah ! Pagina a Ill*a I Biografii I contem­­­­porane j Modernizarea rețelei stradale­­ în atenția municipalității In municipiul Piatra Neamț își desfășoară activitatea mari întreprinderi republicane, de industrie locală și gospodărie comunală. Mai mult de 65.000 de locuitori muncesc și trăiesc în această localitate. Existența unor însemnate instituții de învățămînt, științifice și soci­­al-culturale, sporirea resurse­lor de apă și canalizare, orga­nizarea transportului urban, etc., solicită tot mai­ insistent mul­­tiplicarea efortu­rilor pentru cons­trucția și moder­nizarea de rețele stradale și im­plicit însemnate fonduri bănești și materiale, energii și răspunderi crescînde. In lumina hotărîrilor orga­nelor județene de partid și de stat, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal are ca principală preocupare în domeniul edilitar-gospodă­­resc, modernizarea și construc­­ția­ unui număr crescînd de străzi. Numai în cursul acestui an s-au modernizat peste 3.700 m.l. străzi, la care se a­­daugă realizarea a 2.050 m.l., respectiv 3 benzi de circulație în strada Dobrogeanu Gherea, construirea și modernizarea a­­peste 12.000 m.p. trotuare și alei etc. Pozitiv este faptul că s-a a­­bandonat în bună parte me­toda mai veche de completa­re și reparare a unor străzi degradate, pentru care se chel­tuiau în fiecare an sute de mii de lei, acestea însă rămî­­nînd pe mai departe exploa­tate în mod nesatisfăcător. Un exemplu­ zona de jos a străzii Victoriei, unde pentru lucrări așa-zise de reparații se cheltuiau anual sume im­portante. In cursul acestui an, strada a fost modernizată cu aproape tot atîtea cheltuieli, dar care se amortizează efi­cient, iar cablarul reparațiilor anuale a dispărut, ea deser­vind transporturile într-un chip nou, rentabil. Exemplul mai sus menționat pledează pentru perpetuarea acestei metode pentru străzile 9 Mai. Făgetului și altele, care o dată modernizate vor con­cura la normalizarea și mo­dernizarea traficului, concomi­tent cu creșterea siguranței în circulația urbană. La rezultate îmbucurătoare, pe lîngă chetuielile de la bu­getul statului, s-a făcut simțit din plin aportul unui număr mare de deputați și cetățeni, asociații de locatari etc. Unele conduceri ale întreprinderilor cum ar fi i „Ceahlău", între­prinderea pentru valorifica­rea cerealelor, I.G.P.N., i.I.L. „23 August“ și „Metalurgica“ etc. au mobilizat salariații construind sau modernizînd prin muncă patriotică drumu­rile de acces din imediata a­­propiere a unităților, intrările în întreprinderi ș.a.m­.d. In viitor comitetul exe­cutiv va trebui să folosească metode mai variate­ pentru mobilizarea fac­­torilor de com­petență în ce pri­vește capitolul construcții și modernizări de străzi. Mai insis­tent va trebui in­tervenit la con­ducerea Direcției de drumuri și sediul în strada complet de­județene poduri, Arcului, cu stradă gradată și care deservește in exclusivitate unitatea mai sus menționată. Sau alt caz­ tran­sportul greu ce deservește Șantierul 1 Piatra Neamț al I.J.C.M. a distrus în adevăra­tul sens al cuvîntului străzile A. Băeșu și Transilvaniei. Colectivele din unele unități s-au angajat să contribuie prin muncă patriotică la construc­ția de trotuare­ Fabrica „8 Martie” în str. Victoriei, I.G.F. Dumitru GICA, prim-vicepreședinte al Consi­liului popular municipal Piatra Neamț (Continuare in pag. a VUa) Aportul tuturor factorilor competenți Nu reparații repetate, ci lucrări de durată Dezvoltarea în perspectivă Curier Comemorarea lui Gh. DOJA Ieri. Consiliul municipal al organizației pionierilor din Piatra Neamț a organizat în sala cinematografului Pietricica comemorarea a 500 de ani de la nașterea conducătorului răscoalei ță­rănești din 1514, care a răs­culat masele țărănești din Ardeal împotriva grofilor și asupririi naționale. A vorbit despre importan­ța evenimentului profeso­rul Stelian Stafie de la Școa­la generală nr. 3. Expunerea a fost urmată­ de filmul ar­tistic (coproducție româno­­ungaro-cehoslovacă) „ Sen­tința" care evocă imagini zguduitoare din timpul răs­coalei. Au participat peste 500 de pionieri și școlari. Vernisaje • Expoziția Gheorghe To­­nitza. In cursul acestei di­mineți, la Casa de cultură din Roman, are loc la ora 10 vernisajul expoziției pic­torului Gheorghe Tonitza, ale cărei compoziții au stîr­­nit viu interes cu prilejul re­uniunilor de grup din ulti­mul timp. De data aceasta, artistul apare în fața marelui public cu peste 40 de lucrări in acuarelă, realizate în spi­rit modern, cu o predilecție deja remarcată pentru vio­lența culorii și investigarea unui univers straniu. • Expoziția Corneliu U­­didescu. Astăzi, la ora 17, la sala de expoziții temporare de la blocul-turn de pe stra­da Bicazului nr. 7 (Piatra Neamț), are loc vernisajul primei expoziții personale a pictorului Corneliu Udides­­cu. Participant pînă în pre­zent la cîteva expoziții colec­tive din diferite localități ale țării și la faza finală a celei de-a IV-a bienale a ar­tiștilor plastici amatori, ar­tistul este prezent în expo­ziția ce se vernisează astăzi cu 50 de tablouri (în majori­tate peisaje și flori) execu­tate în ulei și avînd ca tră­sătură caracteristică varieta­tea și armonia culorilor, pas­ta abundentă, lucrată în spa­țlu. Spectacole . Pe scena Casei de ciu­tură „Vasile Alecsandri“ din municipiul Roman, formația de teatru a casei de cultură va prezenta astăzi după a­­miază, la ora 17,30 spectaco­lul ..Take, Ianke și Cadîr“. Comedia lui Victor Ion Popa a fost pusă în scenă de for­mația artiștilor amatori ro­­mașcani sub conducerea lui Pavel Botoc și în scenogra­f(Continuarea curierului in pagina a II-a) Consfătuire cu tema­­ „MUNCA POLITICĂ ȘI CULTURAL­­EDUCATIVA DE MASĂ ÎN SPRIJINUL SARCINILOR DE PRODUCȚIE“ Comitetul municipal de partid Piatra Neamț organizează în zilele de 23 $î 24 noiembrie a.c., în sala Casei de cultură a sindicatelor, o consfătuire cu tema „Munca politică și cul­­tural-educativă de masă în sprijinul sarcinilor de producție". Consfătuirea urmărește evidențierea experienței pozitive acumulate de organele și organizațiile de partid în folosirea formelor și metodelor muncii politice și cultural-educative în vederea îndeplinirii sarcinilor economice.în acest scop, to­varăși cu responsabilități în munca politică și cultural-edu­­cativă de masă, din întreprinderi, vor susține expuneri și re­ferate despre rolul diferitelor forme de activitate culturală în formarea și pregătirea salariaților pentru îndeplinirea sar­cinilor economice. La consfătuire sînt invitați să participe membrii comisiei de propagandă, știință și învățămînt, și sectorului muncii po­litice și cultural-educative de masă ale comitetului municipal de partid, responsabilii cu propaganda din comitetele și biro­urile organizațiilor de partid, responsabilii cu munca culturală din comitetele de sindicat și responsabilii cu munca de educa­ție de la organizațiile U.T.Q. și alții.

Next