Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)
1970-02-21 / nr. 623
mi I ȘTIINȚA - ȘTIINȚA • ȘTIINȚA Poate fi reintegrați stațiunea Oglinzi în circuitul vaurilor balneo - turistice ale județului ? y In vecinătatea cetății Neamțului, nu departe de apa zonei y și de Humuleștii lui I. Creangă, se află localitatea Oglinzi, care s-a făcut cunoscută de multă vreme prin apele sale minerale, S X exploatate în scop terapeutic. „Slatinele“ de la Oglinzi i-au preocupat pe specialiști încă din secolul trecut (1856), cînd farmacistul Th. Stenner a efectuat primele analize chimice ale acestor ape, atrăgînd atenția asupra valorii lor curative. In 1888, savantul Petru Poni se ocupă și ele de izvoarele minerale de la Oglinzi, făcînd analize mai ales pentru fîntînile „Slatina“ și „Belibou", încadrîndu-le în grupa apelor clorurate, sodice, calcice, bromurate, și apreciind că ele sînt similare, prin natura și gradul de mineralizare, la străine, de la REICHENAU, GMUNDEN și HULL. apelor minerale Prof. Dragomir Hurmuzescu le-a studiat în 1909 sub raportul radioactivității, stabilind că, din acest punct de vedere, sunt susperioare celor de la Slănicul Moldovei, Bălțătești și Olănești. Primele lucrări de amenajare a stațiunii în scop hidroterapeutic au fost făcute în 1892 de către inginerul francez PAPON, medic al băilor fiind în acel timp I. Ștefănescu, de la spitalul din Arg. Neamț. Proprietate a primăriei din Tg. Neamț, modesta avmenajare oferea o capacitate de 300 de băi pe zi și ajunsese să se impună mai ales în perioada interbelică. * In timpul celui de al II-lea război mondial, toate instalațiile au fost distruse, iar fîntînile de captare s-au deteriorat. In anii din urmă, Institutul de Balneologie și Fizioterapie din București procedează la noi investigații hidrochimice, care să se adauge preocupărilor sporadice, mai vechi. Rezultatele publicate de acest institut, cît și studiul preliminar efectuat foarte recent în cadrul laboratorului de Hidrochimie al Stațiunii „Stejarul“, indică un nivel aproximativ constant al naturii și gradului V, de mineralizare față de ceea ce se cunoștea, apele fiind puternic concentrate, hipertone, atermale, în al căror conținut intră: clorrură de sodiu (250 gr. la litru), sulfați, sulfuri, bicarbonați, hidro- XXgen sulfurat, azotați, calciu, magneziu, fier, brom, sodiu, potasiu etc. Mineralizarea totală ajunge la peste 400 de grame la y litru de apă. Prin aceste calități, ele sunt recomandate în cură externă, în XX cazul unor afecțiuni cum ar fi : reumatisme cronice inflamatorii< sau degenerative, spondiloze, în afecțiuni dermatozice, prurit etc.Ș Lăsînd la o parte dezideratul unor studii amănunțite, trebuie să relevăm faptul că zona de la Oglinzi prezintă unele particularități favorabile și sub aspectul poziției geografice. Pe de o parte, apropierea de complexul turistic din împrejurimile orașului Tg. Neamț, iar pe de altă parte plasarea localității într-o zonă pitorească, la poalele Culmii Pleșului, avînd alura unei mici depresiuni , caracterul depresionar a imprimat și unele particularități microclimatice, care se referă la climatul mai moderat față de valea Siretului și Podișul Moldovenesc din est, unde iernile sînt mai reci și verile mai calde. Aceasta este consecința situației de adăpost a regiunii și a ușoarei fohnizări (încălziri) a maselor de aer ce coboară, din zona carpatică. .gyj Vînturile dominante sînt de nord-vest, iar circulația locațiölo. de’'munte-vale transportă cantități mari de aer ozonat din ,yif zonat culmilor muntoase spre regiunea joasă a depresiunii. •m Se înțelege că, înscrierea localității Oglinzi în fondul ballynear al județului nostru impune, în prealabil, un studiu complex, care după cît ni se pare trebuie să decidă dacă toate elegiimentele luate în calcul vor putea concura spre o rentabilitate ridicată, în condițiile unor eventuale investiții. CEAHLĂUL Grupul realizat de cercetători ai Stațiunii de cercetări geografice, geologice și biologice „Stejaru“ — Pîngărați Apa ca mediu de viață Apa reprezintă „elementul atotputernic și pretutindeni răspîndit". Cu ajutorul acestor cuvinte, celebrul filozof antic Thales din Milet încerca să definească apa, pe care o considera un prim început al tuturor celor ce există. Aruncînd o privire fugară asupra sferei terestre, vom observa că fimțul oceanelor, mărilor, precum și al apelor continentale, ocupă majoritatea suprafeței globului pămîntesc. Măsurătorile științifice au stabilit că domeniul acvatic deține 3/4 din suprafața totală a globului. Această imensitate acvatică constituie, prin natura sa, un excelent mediu de viață, la condițiile căruia s-au adaptat numeroase viețuitoare, denumite — în științific — hidrobionți, limbaj 75 ° C din totalul grupelor de plante și animale actuale au apărut în apă și doar 25 la sută pe uscat. De asemenea, în corpul viețuitoarelor apa intră în cantitate mare în compoziția sîngelui și urinii, lichide care transportă substanțele nutritive la țesuturi, pe de o parte, iar pe de altă parte conduc spre exterior produsele excrețieiîn organismele vii, apa se prezintă sub două aspecte: apa liberă și apa legată prin intermediul biocoloizilor. Apa liberă poate fi extrasă fără pericolul distrugerii edificiului structural al organismului respectiv, pe cînd apa legată se eliberează mult mai dificil. Astfel, resturile de apă din semințele uscate sînt cedate numai cu ajutorul presiunii de 1.000 atmosfere. Intre hidrobionți și mediul acvatic se stabilesc strînse legături. Legături asemănătoare au existat și există încă și între ființele de uscat și mediul acvatic. Dovezile paleontologice demonstrează că strămoșii reptilelor, păsărilor, precum și ai unor mamifere actuale au trăit cîndva în apă. Toate aceste argumente îndreptățesc pe unii oameni de știință să creadă că apa poate fi considerată ca leagănul vieții pe planeta noastră. Adaptarea la modul de viață acvatic s-a realizat treptat și au reușit să supraviețuiască numai acele forme care întruneau caractere corespunzătoare. Iată cum se pot împărți diversele ființe, după gradul adaptării la viața acvatică: a- Organisme primar-acvatice, adaptate în întregime la mediul acvatic. Structura și modul de funcționare a diferitelor organe din corpul lor nu le permite să trăiască pe uscat. în această situație se găsesc atît unele organisme nevertebrate, ca protozoarele (în majoritatea lor), coelenteratele, unii crustacei, iar dintre vertebratele peștii. b. Organisme secundar-acvatice, al căror sens evolutiv a străbătut următorul traseu: apă-uscat-apă. Ca urmare a intercalării perioadei de viață pe uscat, aparatul lor respirator are nevoie, măcar din cînd în cînd, de prezența aerului atmosferic. Balenele, morsele, focele, delfinii, acești giganți ai oceanelor și mărilor, nu pot rezista în apă fără a ieși la anumite intervale de timp la suprafața ei în vederea împrospătării rezervoarelor de aer. In această grupă se încadrează ființele care-și petrec numai o parte a vieții în ape, iar restul pe uscat sau în aer Țînțarii, de exemplu, își duc viața în apă, și în special în zonele mlăștinoase, numai în stadiile larvare, iar ca adulți părăsesc acest mediu. d. Organisme aerian-acvatice sau amfibii, într-un stadiu al dezvoltărilor, aceste viețuitoare pot trăi atît în apă cît și în afara ei. Binecunoscutele broaște, în faza de mormoloc trăiesc numai în apă, iar ca adulți pot părăsi acest mediu îndepărtindu-se destul de mult de ele. Organisme semi-acvatice, care au o parte a corpului în aer, iar restul în apă în această categorie sunt cuprinse: stuful, papura, nufărul și alți reprezentanți ai vegetației apelor dulci. De asemenea, acestui mod de viață îi este adaptat și peștelelună, care trăiește în apele marine. Denumirea lui se datorește faptului că în timpul înnotului scoate afară din apă o porțiune a corpului pe care vîntul o umflă și-l propulsează ca pe o barcă cu pînză. Toate aceste exemple sunt menite să satisfacă dorința de cunoaștere a cititorilor, precum și curiozitatea celor care nu o dată au fost fascinați de imensitatea și misterele decorului acvatic. Constantin RUJINSCHI, 1 cercetător hidrobiolog I« Cercetător chimist, Grețcu VASILE S… Geolog dr. Const. GRASU Zona Flișului are, ca extindere, ponderea cea mai mare în limitele județului nostru și corespunde cu o fîșie nord-sud, situată între orientată Borca, pîrîul Pintecului și Dămucului, spre vest, și meridianul culmilor Cozla, Pietricica, Cerneguri, spre est. Ea include, din punct de vedere orografic, Munții Tarcăului, Ceahlăului, Tăzlaielor (Goșmanului) și Culmea Stînișoarei. Geologic, zona s-a format în ultima perioadă a erei mezozoice (CRETACIC) și prima parte a celei din urmă ere a Pămîntului, (PALEOGEN), cînd condițiile instabile ale fundului marin, cît și schimbările raportului dintre mare și uscat, ca urmare a mișcărilor orogenice (generatoare de munți), au condiționat o sedimentare de o variație litologică impresio 1’nartă. Luînd în discuție, mai întîi, unitățile flișului cretacic, dezvoltat, spre exemplu, în valea Bicazului între Bicaz Chei și Hîmizoaia, se poate spune că, prin natura rocilor, ele nu prezintă mineralizații, ceea ce le face să fie lipsite de un interes practic deosebit. Singurele Stratelor de Audia, serie argiloasă neagră, extinsă în regiunea Hangului, Izvorului Alb și Neagra — de aici, probabil și toponimi I cul împrumutat ultimei localități ■ — conțin uneori pirită, care a constituit altădată, în regiunile mai nordice, obiectul unor mici exploatări (Prisaca Dornei) și au fost considerate de unii geologi români drept roci „mamă > > de petrol“. S-a dovedit, foarte recent, că J de fapt culoarea neagră nu se datorează în exclusivitate substanțelor organice (bitumine) ci, în principal, monosulfurii de fier hidratate, încît, din acest punct de vedere, procentul scăzut în bitumen face ca șisturile X negre (de Audia) să nu aibă, sub raportul perspectivelor de petrol, importanța care li se acordase cîndva. Ar fi interesant de arătat faptul că aria în care s-au acumulat aceste Strate de Audia (denumire împrumutată acestora de la pîrîul Audia -Hangu) a corespuns în vremea Cretacicului (147 milioane de ani în urmă), cu o parte a geosinclinalului de fliș în care, datorită unor praguri de fund, nu existau curenți marini și de aici un mediu neaerisit, otrăvit, așa-zis de tip „euxinic“, adică similar fenomenului ce se petrece astăzi în Marea Neagră. Flișul cretacic oferă, însă, materie primă inepuizabilă pentru fabricarea cimentului, precum și variate categorii de piatră de construcție. Materia primă pentru ciment o constituie marnele și marno-calcarele din Stratele de Sinaia, exploatate azi la Țepeșeni. O carieră tot atît de rentabilă pentru marnă ar putea fi deschisă la numai 500 m aval de cea existentă. Menționînd rocile pretabile la fabricarea cimentului, în afara Stratelor de Sinaia, mai pot fi utilizate și Stratele de Hangu, larg dezvoltate în zona versantului sting al Lacului Bicaz și între localitățile Straja și Pîngărăcior. Rocile acestor mai sunt cunoscute, din strate acest motiv, în literatură, și sub numele de „marne de ciment”. Dintre rocile bune pentru construcții trebuie inclusă gresia de Bistra, care prezintă condiții de exploatare în carieră, la Chisirig și Poiana Teiului. Unitățile flișului paleogen cuprind termeni biologici, legați genetic de condiții marine existente acum 76 milioane de ani și care au facilitat acumularea pe scară largă a substanțelor organice, dînd naștere rocilor bituminoase, și anume disodilelor și marnelor bituminoase cunoscute ca adevăratele roci „mamă de petrol“. Datorită presiunii litostatice (greutății coloanei de roci), petrolul din șisturi a migrat în rocile cu porozitate mult mai mare, și anume în gresiile de kliwa, asociate, motiv pentru care ele mai sînt cunoscute și sub numele de „roci magazin“. Cît privește flișul din zona noastră, el se paleogen desfășoară în spațiul ce revine Munților Tarcăului, Goșmanului Stînișoarei, cuprinzînd, cu exicepția primei regiuni muntoase, desigur și rocile bituminoase amintite, generatoare de petrol. Dacă în regiunea Trotușului (Moinești-Slănic), flișul similar este cunoscut cu structuri petrolifere, în județul nostru, acesta n-a oferit pînă în prezent, încă, nimic deosebit din acest punct de vedere. Lipsa petrolului din acest sector se datorește faptului că acestui fliș paleogen i s-a îndepărtat prin eroziune o „platoșă“ grezoasă pe care o suporta inițial (Pînza gresier ide Tarcău), făcînd să dispară „ecranul“, care ar fi putut proteja petrolul ; în condițiile îndepărtării acestui „ecran“, el a suferit treptat fenomenul de oxidare. Elementul comun care îl poate furniza, deocamdată, flișul paleogen este piatra de construcție, dintre care pe primul loc se situează gresia de Tarcău-Fusaru și gresia de kliwa. Gresia de Tarcău-Fusaru se poate prelucra foarte bine poate fi folosită la cele mai diiverse construcții sau criblură pentru căile ferate. In afara carierelor cunoscute, de la Tarcău (Capra), gura Izvorului Muntelui, valea Bicazului, în majoritate abandonate, condiții optime pentru exploatarea ei se găsesc în special pe valea Tarcăului. Gresia de Kliwa este o gresie silicioasă și constituie mare parte din masivele împrejurimilor orașelor Piatra Neamț și Tg Neamț. Deși este puțin gelivă celelalte proprietăți fizico-mecanice o determină să fie ușor prelucrată și preferată în construcțiile cele mai diverse. Ca și gresia de Tarcău, ea ar trebui folosită cît mai mult în construcțiile din orașele județulu nostru (Piatra Neamț, Bicaz Tg. Neamț), întrucît ar da o notă specifică acestora. Amintit că în alte centre urbane situate în zona șesului, aceste ror se folosesc, fiind aduse de mari distanțe (lașul care transportă roci similare din tul Suceava). Este cu atît județa ușor pentru constructorii noștri, cu cit există posibilități nelimitate de a găsi în jurul orașelor nemțene, puncte pentru o exploatare avantajoasă. In jurul orașului Tg. Neamț zonele optime pentru exploatarea gresiei de Kliwa ar fi cele de pe pîrîul Dobreanului, Dumesnicului, pîrîul Secu, iar în apropierea muncipiului Piatra Neamț, pe valea Cuejdiului, Doamnei, Văleni. Din motive lesne de înțeles, este contraindicată deschiderea de cariere în masivul Pietricica. Un ultim aspect care buie menționat în legătură trecu zona munților de fliș este cel al apelor mineralizate. Cele mai frecvente sunt izvoarele sulfuroase sau sulfuros-sărate dintre care cităm izvoarele de la Borca (pîrîul Pintei, Sabasa) și Tarcău (Lunca Strîmbului, Capra, Potoci, Straja, pîrîul Curții). Cele de la Borca iau naștere prin spălarea marnelor și argilelor din Stratele de Sinaia, iar la Tarcău izvoarele se localizează în zona argilelor și nivelelor de gresii de Tarcău, urme cărbunoase, cu frecvente cu excepția izvorului de la Straja, amplasat pe Strate de Hangu. Apele clorurate, sodice se întîlnesc mai ales în zona Stînișoarei (Audia, Cozla) unde stau în legătură cu spălarea sărurilor rocilor miocene ale flișului extern (Cozla), sau cu alte fenomene (Audia). O categorie mai rară o constituie apele minerale viticolice, cum sînt pe valea Agîrcia Bistrița (Poiana lui Chiriac), cașire s-au format pe șisturile disofilice, care conțin sulfură de fier, fin dispersată. Am citat doar izvoarele mineralizate și se cunosc componenții cărora chimici și gradul de mineralizare a funcție de aceste elemente, fiindu-se și valoarea lor curățiri. Majoritatea localnicilor le unosc, ocolindu-le însă de mule ori, neștiind orginea și natul lor, fapt pentru care ar fi uilă, credem, o formă prin care ele să fie popularizate sub ascetul chimic și curativ. Geolog dr. Constantin GRASU, Județul Neamț - structura geologică și potențialul ei economic Piatra Teiului legendă și adevăr — Trupul căpcăunului s-a cumpănit. Dintre degetele de echitație, stinsa groasă finaită s-a rostogolit.Sind oameni<nii au ieșit din casele lor, auu deschis ochii mari și mirați. In bătătura satului Călugă >ăreni, nu departe de vadul a <ipei au văzut o stinaă mare eu o dihanie, care sta să te Iacăspăimlnte... 5. Din vremuri Imemorabile, <n legenda „Pietrei Teiului“ o A spun părinții fiilor și bunicilor nepoților, fără să știe Insă că Si de fapt istoria ei coboară Inte timpuri care nu se pot măsu SSra decit cu zecile sau sutele re de milioane de ani, o istorie pe care n-are nimic miraculos și re care este reeditată astăzi pe SS alte tărimuri ale Pămîntului. Lăsind clar lumea fabulosu lui, ne Întoarcem cu 141 de ?r milioane de ani In urmă, in SS era mezozoică a Pămîntului, moment cind Întreaga zonă a SS Stînișoarei, Ceahlăului și pină In sud. In Ciucaș, Zăganu, SS era o mare continuă, străpund< să din loc în loc de insule și SS mărginită spre vest de un <r uscat.> In zona actuală a Ceahlăullui și Stînișoarei, debușau a Si tiind cu siguranță In această ra mare o serie de râuri, transul pornind din zone „carpatice“ de prundișuri, care prin cimente tare au generat viitoarele c „conglomerate de Ceahlău“ ; .1 grație lor, masivul și-a păstrat supremația, învingindu-și rivalii din jur, în luptq pentru frumusețe și pitoresc. << Pe unele porțiuni, cum este >> și aceea situată intre Stini« «șoara și Ceahlău, lipsa de maaterial ferigen făcea ca In acum mulate să predomine numai a >$porturile din suspensiile solide ale apei, eventual nisipurilele aduse de curenții marini, și longitudinali și resturile mineralizate ale viețuitoarelor maarine. SȘ In aceste condiții, prezenta aici un mediu marea mar $> liniștit, propice viețuitoarelor neritice și de țărm, care au făcut să se instaleze o viață, luxuriantă, cu corali — organisme constructoare de re Ú cili —moluște, alge marine , ele.v. Testul calcaros al acestor corali, cît și talurile algelor. A scoicile moluștelor și brachio-clpodelor, acumulîndu-se con SStinuu, s-au dizolvat și reciis- realizat sub forma carbonatuu lui de calciu, clădind pe fundul mării o placă calcaroasă cu tendința de a se Înălța mereteu. > Concomitent a avut loc for re marea de reciti similari și In S> zona Stînișoarei și Ceahlăului rr (Piatra cu Apă, Ocolașul Mic, L> calcarele de sub Turnurile Iulie Budu și Izvorul Alb), fapt carere ne arată că anonimul auretor observase destul de bine la asemănarea lor, atunci cind redeapănă acea legendă a Piet >strei Teiului, fiica Ceahlăului, recoborînd In albia tei și examinînd cu un Bistri- S> ochi re mai experimentat suprafața Sa calcarului din Piatra Teiului, « sau In secțiuni fine, sub micicroscop, putem distinge In el « conturul transversal sau Ion- SStitudinal al coralilor cit și << valvele de moluște sau bra S, biopode.cuvând acești indicatori bazetimetrici, coralii, care trăiesc și astăzi în mările din jurul Australiei, unde clădesc re- SS cili — adversari atât de le « muți ai navigatorilor — și care reconstituie adevărate „ter- ?? mometre“ pentru reconstituirS rea condițiilor climatice, se poate spune că marea respectivă nu depășea, in zona de ?o constituire a călcatelor amintile, adincimi mai mari de 50 de m, iar apa avea o salinitate normală, apropiată de cea a Oceanului Pacific și o temperatură de 20-22 grade. > O schimbare geologică sau scoarță (mișcări de coborîre), care a dus la creșterea adln- ycimilor, sau aporturi masive de material terigen (nisipuri y —viitoare gresii), au provocat ; moartea bruscă a organismelor coloniale, constructoare, re reciful rămînînd la un stadiu de dezvoltare incipient (pigr vmeu). Ulterior, mișcările orogenitice au făcut ca sedimentele să nu fie cutate și ridicate, apele să n< migreze spre est, iar zona să nu se transforme într-un uscat, supus de aici înainte, timp de >> 76 de milioane ani, agenților y destructivi al mediului sud- Ș> aerian. y Eroziunea care a găsit In y cazul gresiilor, asociate calcarului, un obstacol mult mai v vulnerabil, a făcut ca acesta din urmă să supraviețuiască y mult mai bine și să rămînă In y relief sub forma unui „mary for de eroziune“, g G. CONSTANTIN SS STIINTA STIINTA ■ STIINTA Sîmbătă, 21 februarie 1970 SIMBATA 21 FEBRUARIE 17.00 Deschiderea emisiunii ; 18.05 Cheia orașului ;• 19.00 Telejurnalul de seară ; 19.20 Reflector ; 19.35 Tele-enciclopedia; 20-30 © oră cu Alfred Hitchcock; „Povestea unui polițist" ; 21.20 Disc 70 (Interviziune); 21.50 Telejurnalul de noapte; 22.45 Recital Harry Belaffonte; 23.30 închiderea emisiunii programului 1. Radio SIMBATA 21 FEBRUARIE PROGRAMUL I 15.00 De la 3 la 7; 19.00 Gazeta radio; 19.30 Săptămîna unui meloman; 20-05 Tableta de seară; 20.10 — 365 de cîntece; 20-20 Argheziană; 21.00 în jurul globului; 20.25 Zece melodii preferate ; 21.20 Cîntă Jean Păunescu; 21.30 Moment poetic ; 21.35 Solista serii — Dalida ; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Sport; 22-30 Invitație la dans; 23.00 Expres melodii; 0.03— 6.00 Estrada nocturnă; PROGRAMUL NI 15.00 Viața de concert a Capitalei,- 15.35 Soliști șl formații artistice de amatori; 16.00 Radiojurnal; 16-20 Concert Haendel; 21.30 Mu zică ușoară; 22.10 Album de romanțe; 22.30 Muzica pentru pian a lui Claude Debussy ; 23.05 Muzica românească azi; 23.50—1.00 Cvartetul nr. 2 în Do major și Octetul op. 166 în Fa major de Franz Schubert. DUMINICĂ 22 FEBRUARIE PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții 7.00 Radiojurnal; 7.15 Ora satului; 7.45 Drag mi-e cîntecul și jocul; 8.10 Ilustrate muzicale; 9.00 Radiomagazinul femeilor; 9.30 Avanpremieră cotidiană; 9.42 Cavalcada ritmurilor; 11.05 Poșta radio; 11.15 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat; 12.00 De toate pentru toti; 13.00 Radiojurnal; 13.15 Muzică ușoară; 13.30 Unda veselă; 14.00 Estrada duminicală; 14.30 Cine știe cîștigă PROGRAMUL II 9.00 Avanpremieră cotidiană; 9.12 Caleidoscop muzical; 10.00 Marșuri pionierești; 1015 Opera și cele cinci necunoscute; 10.40 A 7-a artă; 11.00 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Oltenia" ; 13.00 Mozaic muzical; 14.05 Albumul vocilor celebre; 14.30 Muzică beat. Cinema PIATRA NEAMțp - Panoramic I „Cîntăreața sclavă” — film sovietic pe ecran panoramic și în culori (10 i 15 ; 17 I 19 : 21). — Pietricica I „Valea păpușilor” — producție a studiourilor americane, cinemascop, color , filmul denunță moravurile crude ale lumii Occidentului și prinde în obiectiv amprenta pe care o lasă această lume asupra tinerelor femei obsedate de dorința de a reuși în viață (10: 15, 17, 19 21). LOVINEȘTI - Artat „Lupii albi" — o ecranizare voit spectaculoasă a studiourilor Defa — Berlin și Bosnia —Film Sarajevo în regia lui Konrad Petzold (15; 17, 19; 21). ROMAN — „23 August ” „Bătălie pentru Roma” (două serii) — coproducție a studiourilor vest-germane și românești, cinemascop, color 1 distribuția cuprinde pe Orson Welles, Sylva Koseina,Laurence Harvey, Florin Piersic, Emanoil Petruț, Tod Dichiseanu (10 | 12 | 15 | 17 | 19 21). — Victoria: „Băieții în haine de piele" — filmul tratează povestea de dragoste a doi tineri din Londra aflați în luna de miere"; producție a studiourilor engleze, cinemascop (14.30; 16,30; 18,30; 20.301. TIRGU NEAMȚ — Victoria: „Omul, orgoliul, vendeta" — adaptare liberă a nuvelei „Carmen" de Prosper Mérimée ecranizată de studiourile italiene și vest-germane; regia aparține lui Luigi Bazzoni (16. 18. 201. BICAZ — Central i „Viridiana" — film spaniol, o capodoperă a regizorului Luis Bunuel distinsă cu „Palme d' or" la Cannes (1961) și alte cîteva premii cinematografice acordate pentru calitățile artistice ale acestei pelicule care se remarcă printr-o deosebită virulență (16, 18. 20). TARCĂU — „Armata codobaturilor din nou în luptă" — Pe ecran lat, și în culori — sunt prezentate fapte de vitejie și tineri eroi din timpul războiului civil din Rusia (16, 18, 20). Expoziții PIATRA NEAMȚ — Biblioteca municipală: „Opere ale lui benin editate in România*. — Biblioteca ffiasel de cultură a sindicatelor: „Chipul lui benin In literatură și artă*. — Galeriile de artă i Expoziția județeană de artă plastică ROMAN — Arhivele statului str . Titulescu*. 1 — Expoziția documentară permanentă t — Biblioteca municipală „Opere ale lui benin editate in România* TG NEAMȚ - Casa de cultură 1 Expoziția de pictură — Eugen Ispir DURAU — Expoziție de etnografie üurce PIATRA NEAM’l - Muzeul de arheologie Plate Libertății nr I — Muzeul memorial „Callstrat Hoqa«' strada Cattslrat Hoqeș nr I — Muzeul de știinte naturale str V I benin nr 37 ROMAN Muzeul de stiințe naturale, strada Proletarialul uf nr 2 TIRGU NEAMȚ - Muzeul de istorie — strada V I benin I HUMULESTI - Casa memorială „Ion Creangă" BIGAZ — grupul hidroenergetic si de istorie . R*etitea! Vreme schimbătoare, cu cerul variabil mai mult noros în partea a doua a intervalului Vîntul va sufla în general slab din sectorul sudic. Temperatura aerului în ușoară creștere Minimele vor fi cuprinse între —9 la —4 grade iar maximele între —4 la +2 grade. La cinematograful „Pietricica" , „Valea păpușilor*. Programul competițiilor sportive PIATRA NEAMȚ 9 VOLEI. Reluarea campionatului diviziei A: Ceahlaul — Voința Miercurea Ciuc. Sala sporturilor Ceahlăul, duminică ora 10. • FOTBAL: întîlniri de verificare pe stadionul Ceahlăul : I.M.S. Ceahlăul — Ceahlăul (juniori), duminică, ora 9, Ceahlăul — Sportul studențesc București, duminică ora 11. • DIVIZIA NAȚIONALĂ ȘCOLARĂ. Două interesante derbiuri : Școala sportivă Piatra Neamț — Școala sportivă Bacău (volei fete), duminică ora 11, sala Liceului „Petru Rareș"; Școala sportivă Piatra Neamț — A.S.A. Bacău (baschet băieți), sala Ceahlăul, duminică ora 8,30. 0 SCHI. „Gupa Munților" — organizată de U.G.S.R. — etapa județeană, Parcul Cozla, duminică ora 9 ROMANI P ® P1CE. Etapa municipală a campionatului republican masculin pe echipe. Arena F.Z R. — astăzi, de la ora 16 și mîine, de la ora 8:30.. 0 HANDBAL. Cupa de iarnă a juniorilor. Sala sporturilor, duminică de la ora 9. A V