Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-03-26 / nr. 651

Pag. 2 întreprinderea mecanică Roman, în hala de mecanică grea se realizează, printre altele, și montajul mașinilor-unelte pen­tru industrializarea lemnului. In foto , frezorii Aurel Ardeleanu și Victor Tomșa dirijează după program mașina de frezat portal. Foto: Ion DUMITRU APROVIZIONAREA ȘI DESFACEREA DOUA OPERAȚIUNI CARE INFLUENȚEAZĂ NIVELUL EFICIENTEI ECONOMICE Ne aflăm la sfîrșitul primului trimestru, al acestui ultim an al cincinalului. Importantele sar­cini care revin unităților eco­nomice, constituie principala preocupare a fiecărui colec­tiv de salariați, pentru asigu­rarea celor mai bune condiții de trecere de la un trimestru la altul, în plină activitate e­­conomică, fără întreruperi, fără dereglări în ritmicitatea pro­ducției. Un rol deosebit de im­portant în asigurarea acestor condiții îl are aprovizionarea rațională cu materiile prime și materialele necesare proceselor de fabricație, precum și perfec­tarea contractelor economice pentru livrarea produselor fi­nite. La Direcția județeană de in­dustrie locală, unde am urmărit problemele de mai sus, sîntem informați că activitatea de a­­provizionare cu cele necesare întreprinderilor în trimestrul următor, a fost bine organizată. Aproape în fiecare zi se pri­mesc confirmări de la furnizori, care avizează acordul lor pen­tru expedierea diferitelor ma­terii prime și materiale con­form repartițiilor stabilite. Cu toate acestea, industria locală î­n­t­î­m­p­i­n­ă greu­tăți în ceea ce privește asigu­rarea cu unele produse, fără de care nu se poate desfășura bu­nul mers al unor activități im­portante. De exemplu, nu s-a primit repartiție de benzină pentru camioane, decît într-o cantitate care nu satisface ne­cesitățile întreprinderilor din industria locală. Există perico­lul ca în cîteva zile întregul parc de­ mașini auto aflat­ la dispoziția unităților economice să staționeze. Acest lucru ar avea repercusiuni negative a­­supra producției. Un alt produs care este in­suficient față de necesitățile de plan ale întreprinderilor de in­dustrie locală este combustibi­lul industrial pentru încălzire. Lipsa acestuia provoacă greu­tăți activității secțiilor în care se face lustruirea produselor, deoarece lacurile de lustruire nu se pot utiliza decît la o anu­mită temperatură. De aseme­nea, este necesară asigurarea unei temperaturi normale și în depozitele de uscare a cheres­telei. Neexistînd acest combus­tibil, sînt provocate greutăți în bunul mers al activității între­prinderilor. Pentru trimestrul care urmează, industria lo­cală nu este asigurată cu nici o cantitate de finet pentru lustruitul mobilei, apelîndu-se la diferite surse pentru procu­rarea acestuia, fapt ce se re­percutează în creșterea prețu­­­lui de cost. De asemenea, pen­tru producția de mobilă se folo­sește vată tapițată din schrentz nou, adică deșeuri textile. Di­recția generală D.C.A. Bu­curești, a diminuat cantitatea de deșeuri aprobată inițial de 160 tone, punînd la dispoziția industriei locale din nostru o cantitate de județul numai 69 tone. Această situație este cu totul nefavorabilă din punct de vedere economic deoarece din lipsa deșeurilor se va folo­si produsul iarbă de mare (ze­­gras) care și numai în provine din import schimbul valutei. Pentru producția de mobilă sunt insuficiente și șuruburile din lemn. Deși planul de pro­ducție a crescut, repartiția cu astfel de șuruburi s-a micșorat, ceea ce face ca din lipsa a­­cestor piese elementare pro­ducția finită să nu poată fi li­vrată creînd stocuri mărite în depozite. Concomitent cu aproviziona­rea, întreprinderile de indus­trie locală sunt preocupate de încheierea contractelor econo­mice cu beneficiarii pentru liv­rarea produselor finite în tri­mestrul ce urmează. Această o­­perație este avansată în etapa actuală datorită faptului că la producția de mobilă cea mai mare pondere, care are s-a a­­sigurat desfacerea în proporție de 90 la sută la prima etapă a contractărilor. Intre 6 și 11 apri­lie va avea loc etapa a doua a contractărilor în care se va ur­mări perfectarea contractelor pentru întreaga producție. Arătăm totodată că și în o­­perația de contractare a produ­selor proprii, întreprinderile de industrie locală întîm­pină u­­nele greutăți deoarece se sta­bilesc repartiții ale unor pro­duse în cantități mai mari decît posibilitățile de producție la u­­nele sortimente, sau în canti­tăți mai mici față de posibili­tățile de­ livrare la­­ alte sorti­mente.­dustriei Astfel, Ministerul In­Materialelor de Con­strucții nu a asigurat pînă la ora actuală repartiții pentru cahlele de teracotă la nivelul resurselor industriei locale. A­­cest lucru duce la depășirea normativului de produse finite, ocazionînd unele cheltuieli ne­­economicoase. De asemenea, pentru trimestrul care urmează, Ministerul Industriei Lemnului nu a asigurat repartiție pentru binale la nivelul planului de producție. Toate aceste neajunsuri care îngreuează activitatea între­prinderilor de industrie locală din județul nostru trebuie să constituie obiectul unei ana­lize riguroase din partea fac­torilor de răspundere astfel încît să se găsească rezolvarea cea mai favorabilă, a tuturor problemelor de care depinde în mare măsură bunul mers al procesului de producție Petre TOFAN CEAHLĂUL La Fabrica „Comuna din Pa­ris" se manifestă un interes de­osebit pe linia continuei îm­bunătățiri a calității produse­lor și lărgirii gamei de sorti­­mente. în legătură cu acest as­pect am avut o convorbire cu directorul fabricii, inginer Mar­cel Vais.­­ — Ce măsuri au fost inițiate pentru creșterea calității produselor ? — în anul 1970, ca și în anii precedenți, calitatea produse­lor a fost obiectivul major al activității noastre­ Pentru rea­lizarea lui ne-am orientat a­­supra unor factori de ordin teh­nic, organizatoric și economic. Mergînd pe această linie am schimbat procesele tehnologice la sortimentele cele mai însem­nate. Liniile tehnologice mai In comuna Bîrgăoani, aproa­­­ fiecare familie de coopera­tori crește în gospodăria perso­nală o vacă cu lapte, cîteva oi, porci, păsări, respectînd întoc­mai prevederile statutului coo­perativei agricole de producție. Pentru asigurarea hranei a­­nimalelor în perioada de vară, consiliul popular a pus la dis­poziția membrilor CAP, pentru animalele proprietate perso­nală, o suprafață de 215 ha. pășune naturală. In vederea ri­dicării productivității pajiștii s-a întreprins, cu sprijinul con­siliilor de conducere ale celor trei cooperative agricole de producție, o largă acțiune de îmbunătățire executarea de a pășunilor prin lucrări de gră­­pare pe 150 ha, prin aplicarea de îngrășăminte organice și chimice pe o suprafață de 172 hectare. In același timp, comitetul executiv, biroul său permanent au îndrumat pe cooperatori să cultive cu plante furajere va­loroase (trifoi, lucerna, ovăz importante au fost dotate cu in­stalații și aparate moderne care să permită ridicarea parametri­lor calitativi la nivele superi­oare. S-au asigurat liniile de fabricație cu energie, apă și abur, utilități indispensabile în fabricarea hîrtiilor și cartoa­nelor, evitîndu-se variațiile de calitate din lipsa periodică a acestora. S-a introdus o stabili­tate în organizarea controlului materiilor prime și a semifabri­catelor pe faze. Incit, pe par­curs, să se poată înlătura reno­verde, sfeclă furajeră și altele­ o parte din loturile de teren lăsat în folosință personală. Pentru primăvara anului a­­cesta, pe baza planului econo­mic elaborat de plenara comi­tetului comunal de partid din 31 ianuarie 1970 și a hotărîrii e­­laborate de sesiunea consiliului popular comunal la 4 februarie 1970, se vor asigura condiții co­respunzătoare pentru a se în­­săm­înța de către cooperatori a­­proape 60 la sută din loturile personale cu plante de nutreț. Pentru a valorifica cît mai bine furajele de care dispun, în special cocenii și paiele, po­sesorii de animale vor fi în­drumați să folosească tocătorile manuale și să prepare aceste furaje în amestec cu saramură și alte resturi din gospodăria personală. O problemă pe care sesiunea re­centă a consiliului popular a pu­s-o în fața comitetului executiv este combaterea cu desăvîrșire a sacrificării tineretului bovin în mod neorganizat; animalele vor fi valorificate numai prin fabrica de industrializare a căr­nii pe bază de contracte. Aceas­­tă acțiune este susținută prin­­tr-o serie de manifestări organi­zate cu cetățenii în cadrul că­minelor culturale din satele co­munei. O muncă susținută duc în acest sens specialiștii din co­mună care cu diferite ocazii or­ganizează discuții cu membrii CAP, demonstrîndu-le pe bază de calcule, cît de păgubitoare este sacrificarea tineretului bo­vin sub greutatea de 250-300 kg. Ținerea evidenței amănunțite a tineretului bovin precum și a mișcării bovinelor în general, făcută de secretarul consiliului popular, Ioan Macovei, ne aju­menele negative. A fost solici­tată, mai pregnant, activitatea laboratorului și s-a mai pus în funcțiune încă un laborator de analiză a calității produselor la cartoanele dure. In felul acesta s-a degrevat activitatea labora­torului sibilitatea central, creindu-se pe­cuprinderii în con­diții mai bune a problemelor sale. Atît­ laboratoarele cît și fazele au fost tehnologice de control dotate cu aparatură modernă și cu personal bine calificat și în tură continuă­­tă să urmărim îndeaproape si­tuația efectivului de animale proprietate personală a coope­ratorilor. Pe baza acestor evi­dențe, putem afirma că în cursul acestui an, la creșterea numărului de bovine ca și a ce­lorlalte specii de animale vor contribui și măsurile luate cu privire la îmbunătățirea activi­tății punctelor de însămînțări artificiale. O strictă evidentă a montei și fătărilor precum și efectuarea tratamentelor nece­sare din partea organelor vete­rinare de la nivelul comunei trebuie să ducă neapărat la re­ducerea cazurilor de sterilitate, la obținerea unui procent ri­dicat de prolificitate. In același timp, prin înlăturarea speciilor neproductive și folosirea unor reproducători de mare valoare zootehnică, se pot asigura con­diții corespunzătoare pentru îmbunătățirea calitativă a efec­tivelor de animale. Problema sporirii numărului de animale nulă cît și al proprietate perso­nelor ce consti­tuie averea obștească a coope­rativelor agricole de producție din comună a constituit obiectul dezbaterilor recentei plenare a comitetului comunal de partid și al unei sesiuni a consiliului popular al comunei Bîrgăuani. Hotărîrile adoptate cu aceste prilejuri cuprind o serie de mă­suri privind asigurarea cu pre­cădere a furajelor, adăposti­­rea animalelor, îmbunătățirea asistenței veterinare. Numai în acest fel vom putea obține re­zultate bune la producția de carne, lapte, lînă etc., aducîn­­du-ne astfel contribuția la creș­terea în continuare a nivelului de trai al populației. Vasile NEGURIȚA primarul comunei Bîrgăuani Ca urmare a studiilor și me­todelor elaborate de specialiș­tii fabricii s-a trecut în acest an la înlocuirea unor materiale scumpe care grevau eficienta economică cu materiale mai ieftine, dar cu randament sporit din punct de vedere ca­litativ, în unele privințe s-au luat măsuri pentru schimbarea parametrilor la abuz tehnologic și în vederea uscării corespun­zătoare a produselor. Aș adă­uga, că pe linia îmbunătățirii calificării profesionale, ne-am orientat în abordarea unor te­me care să-i pună în cunoștință pe muncitori cu tot ceea ce este nou în industria hîrtiei. — Care au fost rezul­tatele acestor măsuri ? Pot afirma cu destulă satis­facție că rezultatele noastre sunt bune. Hîrtiile pentru scris și tipărit și-au schimbat radical aspectul. Hîrtia înregistrat, la toți semivelină a parametrii, creșteri superioare standarde­lor, unii dintre aceștia chiar în mod spectaculos: rezistența, o creștere de peste 30 la sută, iar gradul alb, o creștere de peste 10 la sută. La cartoane duplex tip B s-au obținut indici calita­tivi la nivel mondial, cartonul putind fi utilizat cu mult suc­ces în industria de medicamente și pe piața externă. S-au obținut rezultate bune și la alte sorti­mente, cum este cartonul spe­cial pentru coperte de lux (so­licitat din ce în ce mai mult la export), cartonul pentru bilete de tren, cele pentru încălțămin­te și altele. Lu toate acestea, in­dicatorii prevăzuți în standarde, sunt azi curent depășiți, în me­die cu 10—30 la sută. — Dar în privința lăr­girii gamei de sortimente, trimestrul I 1970 a adus ceva nou ? — In trimestrul I am fabricat și livrat două sortimente noi de cartoane, realizate de fapt pentru prima oară în țara noas­tră, a căror tehnologie a fost pusa la punct la Fabrica „Co­muna din Paris". Este vorba de cartoanele termo-sudabile și cartoanele laminate și încleiate pe bază de rășini, produse spe­cial pentru industria de autotu­risme românești. Aceste car­toane înlocuiesc produsele im­portate pînă acum din Franța, calitatea lor fiind similară cu cele de mai sus- Mai amintesc că în trimestrul I a intrat în pro­ducție și un nou sortiment de hîrtie semivelină a căror carac­teristici sînt la nivel calitativ superior. — In perspectivă, ce mai figurează pe agenda grupei de cercetări ? — Pe agenda grupei de cer­cetări figurează, în continuare, lucrări menite să lărgească ga­ma sortimentelor și studii cu privire la îmbunătățirea conti­nuă a calității produselor. N-aș vrea să fac o înșiruire, ci mai degrabă aș aminti studiul cel mai important cu privire la in­fluențele conținutului de celu­loză de fag asupra calității hîr­tiei de capace carton ondulat precum și diversificarea sorti­mentului carton prespan elec­trotehnic. Desigur, finalizarea acestor studii ne va aduce noi rezultate care vor genera o nouă eficiență economică pentru Fabrica „Comuna din Paris". I. BERENSTEIN pe în atenția consiliului popular Sporirea numărului de animale proprietate personală INTERES SPORIT PENTRU ÎMBUNATAȚIREA CALITĂȚII ȘI LĂRGIREA GAMEI DE SORTIMENTE CONVORBIRE CU INGINERUL MARCEL VAIS, DIRECTORUL FABRICII „COMUNA DIN PARIS“ U.F.S. Săvinești. — Hala de sinteză a sectorului îngrășăminte. APARATURĂ ȘI MESERIAȘI PENTRU DESERVIREA C.A.P. Secțiile de mecanizare ale I.M.A. Roman, care funcțio­nează ca sectoare mecanice ale C.A.P., au fost dotate în ultima vreme cu opt apara­te de sudură electrică, cinci aparate de sudură autogenă, șase forje, 14 truse pentru ve­rificarea instalațiilor electri­ce și alte scule și aparate ne­cesare bunei desfășurări a ac­tivității. Simultan, 60 de me­canizatori au fost calificați ca sudori într-un curs de două luni iar alții ca electricieni Pentru perioada de timp ur­mătoare, se intenționează po­licalificarea altor mecaniza­tori ca tinichigii și mecanici auto. NOI ATELIERE MECANICE Anul trecut au fost constru­ite, din fondurile de investi­ții ale I­ M.A. Roman, ateliere mecanice la secțiile de meca­nizare care deservesc C­ A.P. Bîra, Stănița, Botești și Fău­­rei. Planul de investiții al a­­nului în curs cuprinde con­struirea altor patru ateliere la secțiile care deservesc C.A.P. Sagna, Doljești, Poe­­nari, și Tămășeni. Cooperati­vele agricole din Cordun și Horia vor sprijini acțiunea de dotare a mecanizatorilor cu noi ateliere, prin contribuția cu forță de muncă și unele materiale, prima în sumă de 20­ 000 lei, iar cea de a doua cu 10.000 lei. Cooperativele agricole sunt interesate în ur­gentarea acestor construcții care vor îndeplini și funcția de secții mecanice ale C.A.P. Joi, 26 martie 1970 "\ curier (URMAREA CURIERULUI DIN PAGINA I) De la C. E. C. Casa de Economii și Con­­semnațiuni aduce la cunoștin­ță tuturor celor interesați că libretele de economii pentru turism, libretele de economii cu dobîndă și ciștiguri In autoturisme, libretele de e­­conomii cu câștiguri în mate­riale de construcție și libre­tele de economii pentru cons­truirea de locuințe, care dau dreptul titularilor să parti­cipe la tragerea la sorți pen­tru trimestrul II 1970, se emit JOI, 26 MARTIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară; 18.05 Film serial: „Oliver Twist“; 18.35 Mult e dulce și frumoasă ... 19.20 Muzică distractivă; 20 Reflector ; 19.30 Prim plan ; 20.15 Stagiune lirică TV : Geamgiii din To­ledo­ ; 21.10 Centenarul lui V. I. Lenin ; 22 Telejurnalul de noapte ; 22.10 Actualități literare; 22.30 Avanpremie­ră ; 22.40 Disc ;70 — program prezentat de formația Casei de discuri „Electrecord“ ; 23 închiderea emisiunii. Radio BUCUREȘTI JOI, 26 MARTIE PROGRAMUL 1­ 15 100 de legende româ­nești ; 15.30 Compozitorul săptămînii : Georg Friedrich Haendel ; 16 Radiojurnal ; 16.20 Din înregistrările Măriei Tănase; 16.30 Ce e nou în județul nostru ; 16.50 Cîn­tece; 17.05 Antena tinere­tului; 17.30 Concert de mu­zică populară; 18.10 Orizont științific; 18.30 O melodie pe adresa dv.; 19 Gazeta radio ; 19.30 Săptămîna unui melo­man ; 20.10 — 365 de cîn­tece; 20.25 Zece melodii pre­ferate ; 21 Convorbirile de joi ; 21.20 Muzică ușoară ; 21.30 Moment poetic; 21.35 Solistul serii — Mino Rei­­tano; 22 Radiojurnal; 22.20 Sport ; 22.30 Romanțe ; 22.50 Un ritm de dans; 0.03—5 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL II 15 Muzică ușoară ; 16 Ra­diojurnal ; 16.20 Uvertura „Manfred“­­ de Schumann ; 22.10 Jazz; 22.30 Fonoteca de aur; 22.50 Muzică co­rală ; 23.05—1 Opera secolu­lui nostru; „Suferințele lui „Orfeu". VINERI, 27 MARTIE PROGRAMUL 1­ 5.05—6 Muzica dimineții ; 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți ; 9.30 Ateneu ; 10.10 Curs de limba spaniolă; 10.30 Piese clasice în inter­pretări moderne ; 11.15 Con­certul pentru orchestră de coarde de Ion Dumitrescu ; 11.45 Sfatul medicului; 12 Din muzica popoarelor ; 12.15 Muzică ușoară ; 12.25 Știința la zi; 12.30 întîlnire cu me­lodia populară și interpretul preferat ; 13 Radiojurnal ; 13.10 Avanpremieră cotidia­nă ; 13.45 La microfon Flori­­ca Bradu; 14 Caleidoscop muzical; 14.50 Muzică popu­lară. PROGRAMUL II­ I Radiojurnal; 7.10 Pro­gram muzical de dimineață; 8.10 Tot înainte ; 8.25 Mari interpreți — Walter Giese­­lting; 9.10 Curs de limba spa­niolă ; 9.30 Corul Filarmo­nicii „Banatul“ din Timi­șoara ; 9.45 Recital de operă Nicolae Florei; 10 Matineu teatral: „Opt femei"; 11.15 Muzică populară; 11.30 Fre­donați cu noi; 12.03 Avan­premieră cotidiană ; 12.15 Concert de prînz; 12.35 Sae­­culum ; 13 Concert de prînz ; 13.30 Cartea științifică ; 13.40 Selecțiuni din opereta „Ana Lugojana" de Filaret Barbu; 14.03 Cîntec și joc; 14.30 Muzică ușoară ; 14.55 Știința la zi. IAȘI JOI; 26 MARTIE­­ Program de seară 17 Buletin de știri ; 17.05 Estrada zilei; 17.30 industriale românești Ritmuri 17.45 Prelucrări de folclor; 18 Noi și elevii noștri; Elevul Ilici; 18.20 Pe portativul undelor, melodia preferată; 19 Radio­jurnal ; 19.45 Cîntece de masă de unitățile C.E.C. pînă la data de 31 martie a.c. inclu­siv. De asemenea, pînă la a­­ceastă dată se pot efectua de unitățile CEC și completările de sume necesare participării la tragerile la sorți pentru trimestrul II 1970 a libretelor de economii pentru turism (3.000 lei) și a libretelor de economii cu dobîndă și cîș­­tiguri în autoturisme (5.000 lei)­ și jocuri populare; 19-30 Jazz-ul în comentariu și su­net ; Festivalul de jazz de la Milano 1969; 20 O oră cu ti­nerețea ; 21 Buletin de știri; 21.05 Concertul săptămînii ; 21.30 Scena; Ziua mondială a teatrului; 21.45 Refrene în­drăgite. VINERI; 27 MARTIE Program de dimineață 6 Buletin de știri; 6.05 Ma­tineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate ; 6.40 De pe deal și de pe vale; 7.00 Informații și muzică. Cinema PIATRA NEAMȚ — Pano­ramic. „Păcatul dragostei* — Sara Montiei, actriță și ci mă­reață spaniolă de mare suc­ces la publicul românesc în urmă cu cîțiva ani, reapare pe ecran in postura unei cîn­­tărețe de cabaret „iubită cu pasiune" de numeroși bărbați bogați , coproducție hispano­­italiană (10, 15, 17, 19, 21). — Pietricica : „Am două mame și doi tați" — o peli­culă iugoslavă de o deosebită emoționalitate artistică, abor­­dînd într-o manieră originală probleme ale vieții tineretului (15, 17, 19, 21). ROMAN — 23 August! „Jocul care ucide* — o dra­mă cu suspense­i pe fondul unei mașinațiuni criminale, se desfășoară o nefericită po­veste de dragoste. tn rolu­rile principale i Pierre Va­­neck, Elsa Martinelli și Ro­bert Hossein (10, 12, 15, 17, 19, 21). — Victoria„Blow-up“ — un film care poartă semnătura și... personalitatea marelui regizor italian Michelangelo Anton­­oni; coproducție an­­glo-italiană cu Vanessa Red­grave, David Hemmings și Sarah Miiles în rolurile prin­cipale (14.30, 16.30, 18.30, 20.30). TIRGU NEAMȚ — Victo­ria : „Winnetou în Valea Morții" — coproducție vest­­germano-iugoslavo-italiană cu eternii eroi ai vestului sălba­tic, întruchipați de nu mai puțin „eternii" Pierre Brice, Lex Barker, Karin Dor, Rik Battaglia etc., etc. (16, 18, 20). TARCAU: „Lovitură pu­ternică" — o comedie m­u­­zical-coregrafică poloneză a­­vînd drept pretext marea ase­mănare fizică dintre un oa­recare tînăr Kuba și un cele­bru cîntăreț de muzică big­­beat, Johnny Tomala (16, 18, 20). Expoziție PIATRA NEAMȚ _ Biblio­teca municipală­­ „Spera ale lui benin editat« in Românie" — Biblioteca Casei de cul­tură a sindicatele» . .Chipul Iui benin in literatur­ă si artă* — Biblioteca documentară Expoziția memorială ®. Kirileanu­­ str. Stefan cel Ma­­­re nr. 141. — Galeriile de artă i Expo­ziția Județeană de artă plas­tică. ROMAN — Arhivele sta­tului, »I» N IF Stulescu nr I — Expoziție documentară permanență. — Biblioteca municipală „A pere­ala lul benin editate In România*. BESA2 — Biblioteca orășe­nească — Spera Iul V. I Le­nin. — Clubul central — Viața și activitatea lui V. I Lenin TIRGU NEAMȚ - Casa de cultură « Expoziția de pictură — Eu­aen Ispit —■ Biblioteca orășeneasc­ă­­- Spera Iul V. I. Lenin <VWV›. REȚINEȚI! Sunt ultimele zile cind vă puteți reînnoi abonamentele la ziarul ff Ceahlăul“

Next