Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-02-21 / nr. 623

Mu La întreprinderea de prefabricate Roman Normele de consum au un caracter facultativ ? La sfârșitul anului trecut la întreprinderea de prefabricate Roman situația gospodăririi materiilor prime și a materialelor, reflecta o activitate nesatisfăcătoare pentru folosirea cu cea mai mare grijă a banilor mobilizați în aceste fonduri, deoarece au fost înregistrate depășiri aproape la toate normele de consum ale materiilor prime de bază. In legătură cu acest aspect, șeful serviciului tehnic, Gusti Cohn, ne relatează că în cursul anului 1969 s-a consumat o cantitate de 732 tone ciment mai mult față de necesarul prevăzut pentru producția obținută, prezentîndu-ne apoi cauzele care au determinat această depășire și care se referă la nerespectarea de către furnizori a contractelor economice în care era prevăzută livrarea agregatelor și a cimentului de o anumită calitate, fapt ce a determinat întreprinderea să mărească dozele de ciment în procesul tehnologic. De asemenea, ne-au fost prezentate drept cauză a depășirii consumurilor de ariment și pierderile mari la manipulare și depozitare, toate aceste justificări fiind expuse sub aparența obiectivității. Dar cine altcineva decit întreprinderea trebuia să acționeze cu promptitudine pentru a obliga pe furnizori să-și respecte obligațiile contractuale ? Această situație a avut în final drept rezultat virarea la capitolul „pierderi ocazionate de încheierea contractelor între întreprinderi" cărora li s-au mai adăugat și cele înregistrate din depășirea consumurilor specifice. Dar pentru manipularea și depozitarea cu spirit gospodăresc a cimentului trebuia să intervină tot cineva din afara întreprinderii . Consumurile specifice au fost depășite și la otel beton cu 104 tone, sîrmă S.B-P cu 93 tone și cherestea cu 240 m.c. care la un loc cu depășirea de ciment însumează o pierdere de peste 1,4 milioane lei. Aceste depășiri sunt explicate prin existenta unor norme medii pentru categorii de produse care necesită consumuri variabile, depășindu-se normele în condițiile obținerii unor produse cu un necesar de materii prime superior celor stabilite. Discutînd despre lipsurile în valorificarea cu eficiență a materiilor prime, contabilul șef Dumitru Manase, invoca aceeași problemă a nerespectării contractelor de către furnizori care au livrat fier beton de dimensiuni neprevăzute inițial, depășirea la consumul de ciment trecînd-o în principal pe seama nedescărcării complete a vagoanelor, acestea fiind necorespunzătoare pentru transportul cimentului, risipei mari de beton gata preparat care se transformă în moloz la locurile de producție, faptului că secțiile de producție dozau greșit amestecul. în afară de aceste neajunsuri, la întreprinderea de prefabricate Roman se menține de mai mulți ani producerea fâșiilor de planșeu cu pierderi planificate. Șeful serviciului pla- Petre TOFAN (Continuare în pag. a IlI-a) II nn GALA MUȘCHETARILOR Astă-seară, la ora 18, în sala „Ceahlăul“ din Piatra Neamț. Eleganța pe „bancul de probă“; Fabrica „8 Martie" — Piatra Neamț. Foto: Pompei ȘIMON. Hotărîrea Consiliului de Miniștri privind acordarea de premii din beneficiile realizate în vederea stimulării salariaților din întreprinderi, centrale industriale și ministere economice în realizarea și depășirea sarcinilor ce decurg din planul de stat, precum și pentru creșterea continuă a eficienței economice, care să conducă la sporirea beneficiilor, pe baza principiilor aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre prin care se introduce sistemul de acordare de premii din beneficiile realizate. Potrivit acestei hotărîri, începînd cu activitatea anului 1970, muncitorii, personalul de conducere, tehnic, economic, de specialitate și administrativ din unitățile economice ,vor putea beneficia de premii, dintr-un fond de premiere ce se constituie anual prin aplicarea unor cote asupra beneficiului total realizat de fiecare unitate economică. Fondul de premiere și deci premiul individual al salariaților vor fi cu atît mai mari cu cît unitățile economice vor realiza un volum de beneficii sporit, ca urmare a creșterii producției, a reducerii prețului de cost, a sporirii productivității muncii, a ridicării eficientei întregii activități economice. La stabilirea cotei de premiere se are în vedere asigurarea unei proporții corespunzătoare între fondul de premiere, fondul de salarii și volumul beneficiului, precum și condițiile de realizare de către fiecare unitate a beneficiului planificat. Fondul de premiere ce se cuvine fiecărei unități economice se stabilește pe baza rezultatelor definitive obținute, oglindite în bilanțul contabil anual, in raport cu beneficiul efectiv realizat. Fondul de premii se micșorează în cazul nerealizării beneficiului planificat. Paralel cu realizarea beneficiului, colectivele unităților economice sunt direct cointeresate să îndeplinească și ceilalți indicatori de plan. Astfel, hotărîrea prevede că fondul de premiere al întreprinderii poate fi constituit integral, pe cotei aprobate, atunci cînd baza se realizează principalii indicatori : planul producției marfă, valoric și în sortimentele stabilite, cheltuielile planificate la 1.000 lei producție marfă, planul de export în lei valută și îndeplinirea obligațiilor asumate prin contracte. în cazul nerealizării indicatorilor stabiliți, fondul de premiere se reduce proporțional, diminuarea fondului pentru nerealizarea unui indicator neputînd fi mai mare de 15 la sută, în vederea stimulării fiecărui colectiv în îndeplinirea și depășirea planului, hotărîrea dă dreptul acordării de premii din beneficiile realizate și unităților cu gestiune economică internă, care urmăresc și evidențiază distinct rezultatele activității proprii, independent de rezultatele centralei, combinatului sau grupului de uzine de care aparțin. Salariații centralelor industriale, celorlalte organizații economice cu statut de centrală, ai ministerelor și ai altor organe centrale economice beneficiază de premii în raport de rezultatele obținute pe ansamblul organizației economice respective. Salariații acestor organizații vor fi cointeresați și pe această cale să dea tot sprijinul unităților subordonate și să-și sporească preocuparea pentru creșterea eficienței economice. Hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede posibilitatea stimulării prin premii și în cursul anului a salariaților care obțin realizări deosebite în muncă. In acest scop unitățile pot utiliza un sfert din fondul total de premii din beneficii. Cea mai mare parte a fondului de premiere, respectiv 75 la sută se repartizează la sfârșitul anului tuturor salariaților, muncitori, personal de conducere, tehnic, economic și administrativ, proporțional cu salariul tarifar realizat și timpul efectiv lucrat. Salariații care obțin realizări deosebite în muncă, într-un an, vor putea obține premii din beneficii de pînă la trei salarii tarifare lunare de încadrare. Conducerile unităților au dreptul să reducă sau chiar să nu acorde premiu angajaților care prin deficiențele din activitatea lor, sau prin abateri disciplinare au influențat negativ realizarea sarcinilor de producție. In afara premiilor din beneficii, hotărîrea prevede că se mai pot acorda premii în cursul anului pentru realizarea de economii de materiale și de forță de spuncă. Premiile se acordă pentru economii de materii prime, auxiliare, combustibil și energie, obținute prin reducerea consumurilor normate, a pierderilor sau rebuturilor tehnologice, a cotelor admise de deșeuri etc. De asemenea, se pot acorda premii pentru economiile realizate prin prelungirea duratei normate de funcționare a unor instalații sau utilaje. Premiile se acordă, de regulă, muncitorilor de la locurile de muncă unde s-au realizat economiile respective. Pot beneficia de asemenea de premii și cadrele tehnice, care participă nemijlocit la conducerea și realizarea procesului de producție și care au contribuit direct la obținerea economiilor de materiale. Premiile pentru economii de materiale se acordă dacă economiile obținute nu dăunează calității produselor, pot fi măsurate, se realizează față de normele de consum stabilite și nu se depășesc valoric normele de consum prevăzute pentru celelalte materiale utilizate la locul de muncă respectiv. De asemenea, salariații din sectoarele productive care contribuie la elaborarea sau aplicarea unor măsuri de îmbunătățire a tehnologiei, de organizare a producției etc., ce conduc la economii de forță de muncă (prin reducerea formației de lucru, a timpului normal de muncă etc.), se premiază lunar, începînd de la data aplicării măsurii respective, în raport cu valoarea economiei de manoperă efectiv realizată în fiecare lună. Aceste premii se acordă cu condiția ca aplicarea măsurilor respective să nu ducă la scăderea producției prevăzute a se realiza pe fiecare utilaj sau instalație și să nu dăuneze calității produselor. Prevederile hotărîrii se aplică în mod experimental începînd cu activitatea anului 1970, la toate organizațiile economice. Ținînd seama de principiile prevăzute în actuala hotărîre, Consiliul de Miniștri, urmează să aprobe reglementări cu privire la premierea din beneficii, adaptate specificului activității întreprinderilor agricole de stat, , întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, unităților de constructii-montaj, de proiectare și cercetare, de comerț exterior. Hotărîrea Consiliului de Miniștri recomandă Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești și Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum să aplice, în unitățile economice subordonate, principiile de premiere stabilite pentru întreaga economie, adaptate la specificul acestor organizații. Această nouă reglementare a acordării premiilor în unitățile economice urmărește perfecționarea sistemului de cointeresare materială a oamenilor muncii în obținerea unor rezultate cît mai bune în îndeplinirea sarcinilor,constituind un important factor mobilizator în creșterea eficienței activității economice, condiție esențială a ridicării continue a nivelului de trai i (Agerpres) In una din zilele trecute am primit la redacție vizita profesorului Ioan Ștefan, președintele asociației de locatari nr. 39 din Piatra Neamț, cartierul de blocuri Mărăței NI. Ne-a desfășurat o întreagă listă de greutăți întîmpinate de locuitorii acelui nou cvartal al municipiului, de doleanțe care s-ar cere, într-un fel sau altul, satisfăcute. I-a ascultat în întîlnirile pe grupe de cetățeni, în vizitele făcute la domiciliul lor sau în instituțiile din cartier, a tratat problemele cu constructorii și mentorii, cu tovarăși de la consiliul popular. De astă dată invita pe cineva de la redacție să vină la fața locului, să vadă, să ia atitudine în coloanele ziarului. Am apreciat strădania președintelui asociației de a-și îndeplini mandatul încredințat și ne-am dus. Cel dintîi am întîlnit acolo e o veche cunoștință , constructorul și șeful unei formații de zidari, Ștefan Tier, care a ridicat multe din edificiile noi ale muncipiului Piatra Neamț. Montorii instalaseră pe șine o macara care-și înalță puternică brațele deasupra unui nou bloc în construcție. Oamenii aproape înotau însă în novoi. Mărăței II e în prezent un șantier, ne-a spus acel bărbat voinic, bălan. Priviți! Intr-adevăr, cele cîteva blocuri gata, deja locuite, sînt înconjurate de altele în strucție. Se săpau canale, conșanțuri, se lucra la acoperișul centralei termice, se întindeau cabluri. Circularul instalat în aer liber, despica scînduri, camioanele transportau neîncetat materiale. — E greu, ne-am spus, ca în astfel de condiții să fie satisfăcute pretențiile, de altfel justificate, ale primilor locatari. Și totuși... Dar care sînt acestea ? Fără îndoială că dacă unele calorifere instalate în apartamente curg sau nu încălzesc suficient, este o datorie a constructorului să remedieze deficiențele, Ar au fost sesizați de asemenea că, deși mutați de luni de zile în noile apartamente, locatarii — unii chiriași ai I.L.L. alții cu locuințe proprietate personală — nu beneficiază încă de apă caldă. Am vorbit cu ing. Ion Mancea, șeful șantierului nr. 1, prezent la fața locului, care ne-a dat asigurări că atît boyilerul, cît și aparatul de contracurent sosite de curînd vor fi repede montate și că chiar în cursul lunii februarie se va putea da locatarilor apă caldă. Bine era, fără îndoială, ca intrarea la grădinița de copii din acel cartier să nu fie asaltată de mijloacele auto ale șantierului. Intervenția noastră s-a soldat cu asigurarea că în cel mult două săptămîni, lucrările acolo vor fi terminate și intrarea refăcută. încolo e adevărat, terenul e foarte frămîntat, dar și constructorii au fost și sînt atît de înghesuiți, încît organizarea de șantier nu s-a putut face după toate regulile. Ieșirile locatarilor pînă în străzile Mărăței și Progresul vor fi încă multă vreme greoaie. Ceea ce nu înseamnă însă că locatarii blocurilor și oamenii șantierului să nu respecte regulile de conviețuire, să rupă plasele gardului nou de la grădiniță, să parcheze mașinile cu nr. 1-III-706, 243, 382, 863, 298 în curtea grădiniței sau sub ferestrele altor locuitori ai cartierului, răpindu-se liniștea necesară dis-de-dimineata sau după-amiaza. Am văzut între blocurile B 2 și B 3 grămezi de gunoi, răscolite de vînt și întinse pînă în preajma intrărilor. Cele cîteva pubele aproape nu se mai vedeau printre mormanele de murdărie. Ar trebui ca mijloacele auto ale C.P.N., cu toate greutățile de acces semnalate de președintele asociației de locatari, să-și găsească intrarea și într-acolo cît mai degrabă și mai des. Greutăți mai sînt și altele în acest cartier, dar care pe parcurs se vor putea îndrepta. La nici o casă nouă gospodarul nu poate face totul dintr-o dată. Ne miră însă că și blocurile din această parte a municipiului sunt denumite la fel cu altele : B1 , B2, B3 și așa mai departe. Ceea ce la recunoașterea lor, la distribuirea corespondenței, provocă neplăceri. Părerea noastră, în încheierea acestor constatări, e că grija organelor de resort municipale trebuie să se manifeste mai direct, mai concret, în gospodărirea tinerelor cartiere. Sunt nevoi care se cer împlinite și la a căror remediere trebuie să fie chemați și locatarii, sub conducerea comitetelor asociațiilor, a deputaților, Salariați ai serviciului de gospodărie comunală și locativă, ai I.L.L. și I.C.P.N., reprezentanți ai organizațiilor comerciale, ai Inspectoratului sanitar de stat, ai constructorului, să vină la fața locului, să se consulte cu cetățenii, să vadă cum trăiesc, cum sunt deserviți și să ia măsurile ce se impun. Și să nu lipsească îndrumarea atentă, permanentă, a Consiliului popular municipal. Mihai ASMARANDEI în obiectiv t Mărăței II Ilustrată pietreană Pe marginea lucrărilor Conferinței județene a sindicatelor SINDICATELE - FACTOR ACTIV IN REALIZAREA PLANULUI SI A ANGAJAMENTELOR IN ♦ Chemată să analizeze activitatea desfășurată în ultimii doi ani și să stabilească jaloanele muncii de viitor, recenta Conferință județeană a sindicatelor și-a axat lucrările pe evidențierea largilor posibilități de care dispun organizațiile de sindicat din întreprinderi, instituții și comune pentru mobilizarea tuturor salariaților la înfăptuirea sarcinilor economice și social-culturale ce decurg din documentele celui de al X-lea Congres și ale Plenarei din decembrie trecut a C.C. al P.CR, pentru valorificarea marelor rezerve materiale și umane existente în fiecare unitate în vederea depășirii substanțiale a angajamentelor asumate în întrecere. Bilanțul îmbucurător cu care economia județului nostru a încheiat anul precedent este, desigur, și rezultatul acțiunilor întreprinse de organizațiile sindicale pe linia cuprinderii unui număr sporit de salariați în întrecerea socialistă, pentru întărirea disciplinei în muncă, îmbunătățirea calității produselor, reducerea cheltuielilor materiale și ridicarea permanentă a nivelului de calificare profesională. Darea de seamă, și alături de ea numeroși vorbitori, între care amintim pe Alexandru Pop, președintele Consiliului municipal Piatra Neamț al U.G.S.R., Dumitru Costin, ing. șef la Uzina de fibre și chimice Săvinești, îngrășăminte Gh. Preda, director adjunct al Direcției agricole județene, Nicolae Dumitrache, președintele Consiliului municipal Roman al U.G.S.R. Vasile Hilohi, președintele Comitetului de sindicat de la U.I.L. Roznov și alții, au relevat inițiative notabile și eficiente. în multe întreprinderi au avut loc acțiuni de popularizare a cifrelor de plan și a angajamentelor luate în întrecere, au fost organizate schimburi de experiență și consfătuiri, menite să ducă la descoperirea și fructificarea rezervelor interne, la remedierea unor neajunsuri constatate în producție, s-au inițiat concursuri „Cine știe, cîștigă" pe teme profesionale, simpozioane tehnico-științifice, lectorate tehnice, cursuri de calificare și ridicarea calificării. Un ecou deosebit de favorabil a avut „Tribuna propagandei tehnice". Faptul că la sfîrșitul anului trecut au obținut titlul de fruntași în întrecerea socialistă peste o sută de secții și sectoare, 453 echipe și brigăzi și mai bine de 8.700 muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri certifică eficiența acestor mijloace. Evidențierea realizărilor obținute nu trebuie să întunece însă spiritul critic și autocritic capacitatea de analiză lucidă, de decantare a experienței pozitive de ceea ce este perimat. Nu încape îndoială că rezultatele anului trecut ar fi putut fi și mai bune dacă toate unitățile și-ar fi realizat integral sarcinile de plan, dacă golurile din aprovizionarea tehnico-materială n-ar fi fost atît de frecvente, dacă absențele nemotivate ,întîrzierile și învoirile n-ar fi grevat într-o asemenea măsură — peste două milioane de ore om neutilizate înregistrează în 1969 economia județului — folosirea integrală a timpului de lucru. Neajunsuri au fost semnalate și în ce privește calitatea produselor, reducerea consumurilor specifice și a cheltuielilor neproductive. Ar fi fost de așteptat ca, în cuvîntul lor, vorbitorii să analizeze cu competentă și maturitate, aceste neajunsuri, punînd în lumină cauzele ce le-au generat și propunînd măsuri în consecință. Dar acordînd prioritate realizărilor, cei mai mulți dintre participanții la discuții s-au ocupat în treacăt și la modul general de lipsurile manifestate, socotind suficientă asigurarea, cu nimic argumentată, că vor milita pe viitor pentru redresarea situației. Depășirea acestui stil defectuos de muncă este cu atît mai necesară cu cît sarcinile ce revin sindicatelor în acest ultim an al cincinalului sînt mai complexe și mai numeroase decît pînă acum- Ele sînt chemate să-și aducă o contribuție de prim ordin la îndeplinirea exemplară a planului și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă dintre județe. Grupele și comitetele sindicale au datoria să militeze mai perseverent și cu mai multă eficiență decît pînă acum pentru scăderea accentuată a consumurilor specifice de materii prime și utilități, antrenînd cadrele tehnice și de concepție la o revizuire atentă a normelor de consum, stimulînd proiectanții spre reducerea gabaritelor și folosirea mai largă a înlocuitorilor. O atenție deosebită va trebui de asemenea, să se acorde creșterii gradului de folosire a utilajelor și capacităților de producție, măsurile adoptate, de comun acord cu comitetele de direcție, orientîndu-se îndeosebi către desfășurarea ritmică a producției, îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale, întreținerea și exploatarea rațională a utilajelor, ridicarea (Continuare în pag. a III-a) NTRECERE Pe teme de educație Flagrantă IRESPONSABILITATE MATERNA Pe Georgeta N., acuzată de abandon familial, am întîlnit-o la miliția municipiului Piatra Neamț. Semnalasem, în urmă cu cîteva zile, cazul opiniei publice. Acum, miliția orașului Tîrgu Neamț o depistase în localitate, în compania unui individ, pe care-l cunoscuse întîmplător. Repercutîndu-se asupra existenței celor doi copii ai săi, ambii sub vîrsta de trei ani, gestul ei, comis cu o incredibilă ușurință, și-a amplificat proporțiile și implicațiile, cu atît mai mult cu cît el însemna în fapt dezertarea de la obligații și a celui de-al doilea părinte. Întîi a plecat părăsindu-și soția și cei doi copii, soțul Ilie N., fost ospătar la restaurantul „Căprioara". După o vreme, timp în care mezinul, în vîrstă de un an, a fost „transferat" spre îngrijire bunicilor, părăsește domiciliul familial și Georgeta N., mama. Paloma, fetița de doi ani și jumătate, încuiată în casă, a rămas pradă suferințelor fizice și sufletești, de la care au salvat-o după două zile vecinii .Abdicarea celor doi de la îndatorirea primordială a unui părinte, creșterea și îngrijirea propriilor copii, îi acuză de lipsa totală a responsabilității. Oricare ar fi motivația actelor lor, nu se pot formula, oricît de indulgenți am fi, circumstanțe care să le atenueze o aît de grea culpă. A comis, totuși, Georgeta N, gestul său crud în împrejurări în care acesta poate să apară, pentru cine s-ar întreba, drept o consecință a unei stări disperate? Ei bine, nu! Dacă pentru o serie de greșeli (prima fiind contractarea la 16 ani a acestei căsătorii) o parte din vină o poartă părinții săi, care nu au îndrumat-o la vreme, și soțul dezertor — un individ de o moralitate mai mult decît îndoielnică — pentru fapta ei de acum vina îi aparține integral- Lipsa de suflet de care a dat dovadă nu-i poate fi sub nici un chip iertată- Cu atît mai mult cu cît la Tîrgu Neamț — unde-l urmase pe M.S. (individ ce s-a dovedit apoi a fi fără scrupule, dispensîndu-se de ea) a acceptat compania (locuind în aceeași cameră) unei femei de moravuri ușoare, aciuată pe lîngă colegii acestuia. Inutil așadar să mai comentăm seriozitatea „mamei". Ce a putut determina totuși, comportarea — prin consecințele ei inumane — a acestei femei? Deruta, naivitatea, lipsa de experiență (are doar 20 de ani), imoralitatea? Faptele lasă loc destul pentru fiecare din acestea. în primul rînd Georgeta N. n-a învățat nimic din amara experiență a căsătoriei sale. Pe Ilie N. îl cunoscuse printr-o persoană intermediară și se căsătorise cu el după cîteva zile. (Amănunt ilustrativ cu o zi înaintea oficierii căsătoriei lor, acesta trebuia să înainteze actele pentru căsătoria cu o femeie mult mai în vîrstă cu care era încurcat...). Apoi în cei trei ani cît a durat menajul, Ilie N. și-a dat arama pe fată. O purtare despotică, certuri, bătăi, amenințări cu cuțitul, dispariții periodice, neglijarea obligațiilor materiale și morale- în urmă cu vreo șase luni a plecat definitiv- Incapabilă să se mobilizeze sufletește, să se orienteze (împotriva soțului dezertor n-a întreprins nici un demers legal), Georgeta N. începe să absenteze de la serviciu (13—18 octombrie 1969). Apoi din 24 noiembrie nu se mai prezintă de loc. Dacă s-ar fi consacrat îngrijirii copilului bolnav o vreme (așa cum a încercat să motiveze în fața noastră) se găseau și forme legale prin care să-și justifice absența de la fabrică. G.N. însă a plecat fără să se mai întoarcă. Descoperindu-și acum vocația aventurii și a vieții ușoare, a plecat să locuiască alături de un individ cunoscut, atenție , prin intermediul fostei concubine a soțului- Mediul de promiscuitate în care a intrat fără nici o rezervă, fără regret, acceptarea companiei amintite o acuză. N-a înțeles nimic din situația în care intrase? O dată ce cunoscuse tratamentul și climatul familial amintit, greu de crezut. Astfel încît, lipsa demnității, superficialitatea, lipsa de responsabilitate și, de la o vreme, sub influența „prietenilor“, imoralitatea i-au pervertit și terfelit onoarea maternă. C. L. Curier "Olimpiada mecanizatorilor" Astăzi, la orele 10, în sala Teatrului Tineretului, va avea loc faza județeană a concursului inițiat de județean al U.T.G.. Comitetul intitulat „Olimpiada mecanizatorilor“ , participă cîștigătorii etapei precedente, care a avut loc la nivelul întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. Cu această ocazie, cei mai buni mecanizatori din județ vor primi diplome și Insigne conferite de Comitetul județean U.T.C. Programul manifestărilor mai cuprinde vizionarea unui spectacol de teatru, vizitarea muzeelor din Piatra Neamț etc. Spectacole în turneu l PIATRA NEAMȚ. Duminică (după amiază și seara), pe scena Casei de cultură a sindicatelor din municipiu, Ansamblul de cîntece și dansuri „Perinița" din București va prezenta spectacolul muzical-folcloric „I-auzi ! Plaiurile cîntă...” își dau concursul populari cîțiva dintre cei mai interpreți vocali: Ioana Radu — artistă a poporului, Gică Petrescu — artist emerit, Ștefania Stere, Maria Pietraru ș.a. Spectacolele încep la orele 15, 17, și 20. • TÎRGU NEAMȚ, ©rches țra de muzică populară „Poienița" din Iași, sub bagheta dirijorului Petrică Lupu, prezintă duminică, 22 februarie ac., orele 20, pe scena Casei de cultură din localitate, un bogat și variat melodii populare program de românești. Soliști vocali: Ortansa Lăzărescu, Lucica Gheorghiu, Fănică Pintilie, Cehi Scorțescu, Doina Stoica. Instrumentiști: Petrică Lupu — fluier, Ionel Victor Săndulache — vioară, Chiriac — acordeon, Sergiu Croitoru — trompetă. Loto La tragerea Loto din 20 11 - 1970 au fost extrase din urnă următoarele numere: Extragerea 1: 71, 75, 63, 80, 37, 40, 84, 64, 25; Fond de premii t 776.341 lei. Extragerea a dat 79, 30, 89, 87, 31, 90, 85. Fond de premii i 687.441 lei.