Ceahlăul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 582-655)

1970-03-26 / nr. 651

Anul III Nr. 651 Joi 26 martie 1970 4 pagini 30 bani Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale La București, au început, miercuri dimineața, lu­crările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele sfat al țării ia in discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratis­mului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști in diverse domenii au făcut propu­neri prețioase pentru perfecționarea activității econo­mice in vederea valorificării intr-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. L­a lucrări iau parte deputații Marii Adunări Națio­nale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întâmpinat cu înde­lungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, ION GHEORGHE MAURER, EMIL BODNARAȘ, PAUL NICULESCU-MIZIL, GHEORGHE RADULESCU, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEȚ, MAXIM BERGHIANU, FLORIAN DANALACHE, CONSTANTIN DRAGAN, JANOS FAZEKAS, PETRE LUPU, MANEA MANESCU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, VASILE VÎLCU. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul ȘTEFAN VOITEC, președintele Marii Adunări Na­ționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii, unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Repu­blicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul PETRE LUPU, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile so­cialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost pu­blicat în prealabil în presă și amplu dezbătut în orga­nizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul GHEORGHE VASILICHI, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Co­misiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere; în continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: ȘTEFAN BOROȘ, prim-secretar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean ; GHEORGHE STOICA, maistru la uzina mecanică «Muscel" din județul Argeș ; VASILE ARDELEANU, directorul Schelei de extracție Boldești, județul Prahova ; MIHAI UBORNYI, secretar al Comitetului județean Harghita al P.C.R.; IOAN COTOȚ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor; VERONICA ARDELEAN, di­rector al Fabricii de antibiotice din Iași; MARIN TU­DORAN, directorul întreprinderii agricole de stat Medgidia, din județul Constanța ; MARIN ENACHE, secretarul Comitetului de partid al uzinei «23 August" din Capitală ; CONSTANTIN PITARU, maistru la uzi­nele "înfrățirea" din Oradea ; MARCEL DOBRA, pre­ședintele Cooperativei agricole de producție din co­muna Gîrbov, județul Ilfov; IOAN AVRAM, minis­trul Industriei Construcțiilor de Mașini; NICOLAE ROVINARU, prim-secretar al Comitetului județean Te­leorman al U.T.C. La amiază, lucrările tn ședința plenară s-au între­rupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică; pentru industrie, construcții și transporturi; ciale ; pentru pentru sănătate, muncă și asigurări și­consiliile populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au Întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Cuvintul deputatului ȘTEFAN BOBOȘ Proiectul de Lege privind or­ganizarea și disciplina muncii a fost primit și în județul Neamț cu deosebit interes, a arătat printre altele deputatul ȘTEFAN BOBOȘ, de oamenii muncii. Peste 50 de mii de muncitori, ingineri, tehnicieni, funcționari din toate domeniile de activi­tate au dezbătut cu înaltă res­ponsabilitate acest document, și-au manifestat adeziunea de­plina față de noil­e­­ reglemen­tari, formulînd totodată pro­puneri valoroase pentru îmbu­nătățirea activității și întări­rea disciplinei în muncă. Susținînd necesitatea și opor­­tunitatea prevederilor din pro­iectul de lege, participanții la­ dezbaterea publică au exprimat în același timp și o seamă de opinii, critice privind unele de­ficiențe în organizarea și des­fășurarea producției și a muncii în anumite sectoare de activi­tate. Dacă m-aș referi numai la anul 1969 trebuie să arăt că în multe unități ale județului nostru, mai ales în chimie, in­dustria ușoară, industria fores­tieră, construcții, indicele de fo­losire a timplui de lucru nu a depășit 95—96 la sută, și cu toa­te că acest procent este întru­­cîtva mai ridicat decit media pe țară, faptul în sine expri­mă o stare de lucruri nu tocmai satisfăcătoare. Numai din cau­za întreruperilor, absențelor nem­otivate, învoirilor s-au pier­dut anul trecut în unitățile in­dustriale aproape 500 mii ore­­om timp de lucru. La aceasta pot fi adăugate și alte preju­dicii economice determinate de gradul redus de utilizare a unor mașini și instalații, depășirea unor consumuri specifice de materii prime, energie electri­că, combustibil etc. Iată de ce consider că proiectul de lege aflat în discuție vine să întă­rească însemnătatea ce trebuie acordată disciplinei ca o condi­ție de bază pentru ridicarea efi­cienței întregii activități. Subliniind eforturile pe care statul le face, an de an, pentru continua dezvoltare și întărire a economiei naționale, vorbito­rul a insistat apoi asupra nece­sității folosirii cu maximum de eficiență a potențialului tehnic și uman. Înscriindu-se în an­samblul de acte legislative ela­borate pentru­­ perfecționarea vieții economice și sociale,­ a spus vorbitorul, proiectul noii legi reflectă transformările a­­dînci petrecute în societatea noastră în ultimii ani, creează, cadrul juridic adecvat pentru reglementarea muncă în etapa raporturilor de actuală. Prin aceasta, clasa muncitoare, sta­tul nostru intră în posesia unui instrument valoros cu ajutorul căruia pot asigura mai buna folosire a forțelor de producție In interesul societății. De o deosebită importanță mi se pare reglementarea fermă, dată în­ primul capitol al pro­­iectului de lege, obligațiilor ce revin conducerilor de unități privind crearea tuturor condi­țiilor pentru desfășurarea nor­­mala a proceselor de producție. In înlăturarea deficiențelor de acest fel un rol de seamă îl va avea, bineînțeles, aplicarea fer­mă a prevederilor legii contrac­telor. Practica a demonstrat și demonstrează că o disciplină reală, deplină, eficientă impune o conducere competentă, un cadru organizatoric adecvat, responsabilități bine precizate pentru fiecare salariat, începînd cu cadrele de conducere. Aș dori să subliniez și acea prevedere din proiectul de lege care obligă conducerea fiecărei unități să examineze cu aten­ție și să ia în considerare toate observațiile critice, sugestiile și propunerile de măsuri for­mulate de salariați. De aici re­zultă stimulentul pe care legea îl are­ază pentru dezvoltarea inițiativei oamenilor muncii și atragerea lor la activitatea de conducere colectivă — expre­sie a profundului democratism ce caracterizează societatea noastră. Dar pentru a exista a­­cest climat stimulativ de care vorbim, consider necesar ca, așa cum s-au exprimat și alți par­ticipanți la dezbaterea publică, conducerile unităților să fie o­­bligate să aducă la cunoștința salariaților în mod modul cum se rezolvă sistematic proble­mele ridicate de ei. Subliniez aceasta deoarece cunoaștem că și în prezent, în unele între­prinderi, o seamă de propuneri valoroase făcute de salariați ori rămîn uitate în procesele verbale ori sînt rezolvate for­mal, necorespunzător, pentru că nu au fost studiate cu temei­nicie de comitetele de direcție. Consider că și aici trebuie să manifestăm fermitate, să punem ordine, să înlăturăm formalis­mul. Pentru ca legea pe care o a­­nalizăm și o vom adopta astăzi să-și atingă pe deplin scopul, consider că este necesar ca sin­dicatele, U.T.C.-ul, celalalte organizații de masă să intensi­fice munca cultural-educativă în rândul salariaților, al tutu­ror oamenilor muncii pentru creșterea conștiinței și răspun­derii lor, pentru crearea unei o­­pinii de masă împotriva celor care încalcă disciplina muncii, pentru statornicirea unui climat de eumulație prielnic desfășu­rării normale a procesului de producție. Din sumar : .... ni ii—■—m­­M­m—m­mim— [conomice ín pag, a II*a Catedra Sport în pag, a III*a Citiți în pagina a IV-a Intervenția delegatului român la sesiunea Comisiei pentru condiția femeii Osaka — Expo ’70 Enigma scufundării submarinului Eurydice Situația din Laos Misiunea lui Rumor — în faza finală Greva factorilor poștali din S.U.A. Scurte știri Faptul divers pe glob Pe ogoarele județului A început bătălia pentru RECOLTA 70 Timpul n-a ținut seama de previziunile meteorologice. A evoluat lent către primăvară întîrziind lucrările agricole cu circa două săptămîni. To­tuși zăpezile s-au topit, ogoa­rele se zvîntă în soare și pri­măvara intră în drepturile ei. Sîntem așadar în măsură sa anunțăm marele eveniment care se consumă pe ogoare, lucrările agricole au demarat ! In numeroase comune s-a dat startul in efectuarea impor­tantelor lucrări care vor asi­gura belșugul recoltelor din vara și toamna acestui an ! Începutul s-a făcut la Bur­lești. Pe tarlaua Morii, ute­­cistul Vasile Budurcă a înce­put discuitul celor 18 ha care vor fi cultivate cu ceapă, mor­cov și alte legume. In scurtă vreme, pe raportul de lucru avea să apară Cuvîntul: „E­­xecutat". Marti, în alt capăt al cooperativei agricole, a înce­put pregătirea patului germi­nativ pentru cultura florii soarelui și sfeclei de zahăr. La­­ însămînțarea mazărei pe o su­prafață de 7 ha, asistau ingi­nerii Vasile Vacaru și Ni­­colae Murguleț, alături de președintele Petru Chiriac. Așa-i la început. Chiar și lu­crurile banale capătă o alură de romantism. Ieri și la C.A.P. Icușești a început semănatul mazărei. Pînă la orele 11 se însămîn­­țase suprafața de 5 ha., iar alte 5 erau pregătite să pri­mească­­ sămînța. Simultan, două tractoare pregăteau pa­tul germinativ pentru întrea­ga suprafață care urmează să fie însămînțată cu mazăre. Specialistul cooperativei, in­ginerul Vasile Moțăianu, stră­batea ogoarele în căutarea altor suprafețe pe care să în­ceapă lucrările. O vie activitate se desfășu­ra și la C.A.P. Deleni, din co­muna Ion Creangă. Aici, încă din primele ore ale dimineții, patru tractoare sub conduce­rea mecanicului de secție Ni­­colae Dănilă au trecut la pre­gătirea terenului care va fi cultivat cu sfeclă de zahăr. Alte patru tractoare terminau, în cursul zilei, de arat ulti­mele suprafețe rămase nea­rate din toamnă. Paralel cu aceste lucrări s-a trecut la în­­sămînțatul borceagului, din care se însămînțase deja un hectar, pe un teren aflat în apropierea­ sectorului zooteh­nic.Din informațiile primite te­lefonic, sîntem în măsură să afirmăm că au început lucră­rile și în alte cooperative a­­gricole, îndeosebi pe suprafe­țele cu expunere sudică și pe terenurile în pantă. Aproape fără excepție, la sondajele e­­fectuate președinții coopera­tivelor, inginerii și tehnicienii au fost găsiți pe ogoare, pen­tru depistarea suprafețelor zvîntate. Aceste constatări ne dau certitudinea că există in­teres­­ deplin pentru efectua­rea la timp a lucrărilor și re­cuperarea întîrzierilor deter­minate de starea vremii. De asemenea, la prima confrunta­re cu munca, mecanizatorii s-au dovedit bine pregătiți. In 2—3 zile, lucrările se vor extinde în întreg județul. Este de aceea necesar să se ia toate măsurile organizato­rice necesare, pentru înregis­trarea încă de la început a unui ritm intens de lucru-Însămînțările culturilor din epoca I, întreținerea cultu­rilor păioase de toamnă, pre­gătirea patului germinativ pentru culturile din epoca a II-a, lucrările în grădini, în vii și livezi sînt doar cîteva din sarcinile mari ale aces­tor zile­ Pe tarlalele C.A.P. Borlești ilustrată pietreană. Test cu 61 de elevi romașcani din clasele XI-XII PUTEM DESCOPERI ZILNIC CEEA CE NU AM AFLAT INCA • Cine a fost Panait Mușoiu ? ■ Un dirijor celebru. • Ce produse exportă orașul dv. ? .Mașini și tractoare. .. .».•« Ați auzit de «Opera de trei parale” ? ■ Da. Este o operetă românească. Ce vă spun aceste două nume: Poe și Kafka ? Ambii sînt compozitori. Nimic imaginar. Totul e uimi­tor de real. Atît de real încît nu mă îndoiesc nici un moment că elevii testați ne pot comunica și alte noutăți La fel cum­ nu mă îndoiesc că foarte rar se trece dincolo de coperțile ma­nualelor. Testul cu care intra pe poarta Liceului nr. 1 din Ro­man numără 15 întrebări. Aleg una la întîmplare : — în ce an s-a născut Beetho­­­­ven ? Dar Tom Jones ? Răs­pund ,61 de elevi, din clasele XI—XII. Doar 4 dintre ei știu anul nașterii titanului simfoniei. La a doua întrebare răspund 21. Chestiune de preferință veți zice. Poate. Tuturor le place „Delilah", dar de la gust și pînă la • nu ști că In acest an se ju­bilează bicentenarul nașterii lui Beethoven e o distanță! Vă cunoașteți orașul, jude­țul? Fug de ispita de a anti­cipa un­ răspuns monosilabic. Las deci testul să lucreze mai departe, iar deducția dv. să cir­cule. — Numiți-mi cîteva produse — care merg la export — fabri­cate în unitățile economice ro­­mașcane. Toată lumea și-a no­tat cîte ceva. Unii (15) „nu știu“. Alții (18) „cărămizi, bur­lane etc. Cineva «mașini și tractoare“ (I). Nimeni nu-și a­­mintește mai mult de 4 produse. Și slavă domnului Romanul are vreo 8 întreprinderi de interes republican și local! — Ce nume de scriitori, pic­tori, actori — in viață — din județul nostru cunoașteți ? Majoritatea au lăsat loc liber sau au notat, două nume predi­lecte: Iliescu și Andreescu (pictori romașcani — n.r.); în rest, un cocktail de nume: Hogaș, Cosma Brașoveanu, Oti­lia Cazimir, Eugen Pătrășcanu, Ion Lețu. Sută la sută, însă, răspunsuri exacte la întrebările: — Cine e Charles Manson ? — în ce grupă și alături de cine participă România la „El Mundial '70“ ? Se citește deci pe apucate, fără discernămînt. E și firesc: cîți profesori, citi părinți se in­teresează de lectura copiilor lor ? în pauză, după test, o elevă mi-a cerut permisiunea să mă intervieveze. Mi-a mărturisit­ că dorește să devină ziaristă, m-a întrebat: „dacă-i noștim", l-am răspuns că da, mi-a spus că face poezie și i-am spus că-mi pare bine. Este, de fapt, una din cele trei (din 61) care a auzit de „Scaunele" lui Eugen Ionescu-Eugen TURESCHI (Continuare in pag. a lll-a) ÎN DIALOGURILE PLATONICE SOCRATE SE PREFĂCEA NEȘTIU­TOR. IN DIALOGURILE NOASTRE ELEVII NU SE PREFAC .;3 curier Simpozion în cadrul ciclului de discu­ții «Psihologul și medicul stau de vorbă", organizat periodic de Casa de cultură a sindica­telor din Piatra Neamț, astăzi, la ora 18, sala mică va găzdui simpozionul intitulat „De ce visăm ?" la care vor participa la discuție prof. Sofia Burcu­­leț și dr. Rodica Antohi. Cei interesați de enigmele visu­lui au astfel prilejul să se a­­dreseze direct specialiștilor pentru a afla amănunte fun­damentate științific. Se dezvoltă rețeaua comercială a cooperației de consum pentru dezvoltarea rețelei comerciale în comunele ju­dețului nostru, U.3-C-G. Neamț a prevăzut realizarea în acest an a numeroase o­­biective. Astfel, din fond cen­tralizat se vor construi 8 ma­gazine universale, cu bufet Lucrările au început deja la Pipirig, Grințieș, Rediu- Pen­tru cel din­­ Dumbrava Roșie proiectul e gata, urmînd să se perfecteze formele de deschi­dere a finanțării. Din fondurile proprii ale cooperativelor de consum se vor construi alte­ patru unități iar prin contribuția coopera­torilor 19 magazine mixte din­tre­ care unele, (din Pîrîul Gîrjei — Borca, Grozăvești — Hangu, Sarata — Dobreni etc.) sunt deja, în­­ execuție. Pentru amenajarea unei bru­tării la Tarcău, a unui micro­­complex la Vaduri, a unei secții de­ prestări la­­ Audia (Hariga) și altele se folosesc fonduri­ de mică mecanizare. Noi prestări de servicii • Atelier de mecanică fină. Venind în întîmpinarea unor noi cerințe ale populați­ei, cooperativa „Deservirea" din Piatra Neamț a trecut la realizarea unora din obiecti­­­­vele propuse. Recent a luat ființă pe stra­da Cuza Vodă nr. 98 (lîngă magazinul auto-moto) un ate­lier de mecanică fină. Aici se pot repara mașini de cusut, mașini de scris, diverse in­strumente muzicale, precum și umbrele. • Unitate de încălțăminte. Venind în întîmpinarea unor cerințe ale clienților din cartierul „Precista“, coope­rativa „înfrățirea" din Piatra Neamț a înființat pe strada Bicazului, la nr. 186, un cen­tru de comandă pentru în­călțăminte (femei și bărbați)­­© astfel de unitate se va des­chide în trimestrul I­ șî în noul cartier „Mărăței" din Piatra Neamț. De Io A. S. Loto Pronosport • Mari cîștiguri la loz în plic. Recept, pe teritoriul ju­­dețului Neamț au fost înre­gistrați doi noi cîștigători „de categoria grea" la loz în plici Ion Pavai din Piatra Neamț (str. Cetatea Neamțului nr.30) și Ion Cozma din satul Răz­deni — comuna Păstrăveni care au intrat — fiecare —­­în posesia unor premii de cîte 20.000 de lei. Pronoexpres Fond de premii 512-500 lei. Extr­ a Il­a 37, 16, 36, 15 42, 29, 27, 26. Fond de premii 457.803 lei. (CONTINUAREA CURIERULUI IN PAGINA A ll-A) La tragerea Pronoexpres din 25 III 1970­ au fost extrase din urnă următoarele numere:. Extr. I 42, 26, 36, 80, 35, 20. \\\\\\îs \ \ \ \ \ \

Next