Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-05-30 / nr. 705

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P. C. 8. Și AL CONSiliuLUI POPULAR JUDEȚEAN Anul III Nr. 705 Sîmbătă 30 mai 1970 4 pagini 30 bani Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Ialomița Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț au făcut ieri o vizită de lucru în județul Ialomița. Secretarul general al partidului și ceilalți conducători de partid și de stat au vizitat lucrările ce se desfă­șoară în incinta indiguită Cor­cea pentru a stăvili apele Dună­rii în creștere, precum și între­prinderi industriale, unități a­­gricole de stat și cooperatiste, au stabilit la fața locului măsu­rile ce trebuie luate în continua­re pentru apărarea de inundații, pentru ridicarea activității e­­conomice la nivelul cerințe­lor impuse acestui ultim an al cincinalului. Mii și m­ii de oa­meni au întîmpinat pe conducă­torii de partid și de stat cu un puternic entuziasm, i-au acla­mat îndelung, exprimîndu-și dragostea, încrederea nețărmu­rită față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a contribui cu toate forțele la recuperarea grabnică a daune­lor pricinuite de calamități, pen­tru a îndeplini planul pe acest an, asigurînd astfel, o temelie trainică viitorului cincinal. încă de la primele ore, tova­rășul Nicolae Ceaușescu și cei­lalți conducători de partid de stat, se îndreaptă spre me­șt­leagurile Ialomiței. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicop­terului, totul se vede foarte bi­­ne: cîmpii întinse,învăluite în verdele crud al griului și po­rumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomițene, apar ici­­colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoarea lor sate, șosele li­vezi. Dragi tovarăși. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, locui­torilor orașului Slobozia și a­ întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comi­tetului Central al Partidului, a Consiliului de Stat și a guver­nului Republicii noastre socia­liste. (Aplauze puternice, urale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor în creștere ale flu­viului. Am rămas foarte plăcut impresionați și sintem­ satisfă­cuți de hotărîrea, abnegația și eroismul cu care oamenii mun­cii, ostașii, membrii formațiuni­lor patriotice și tineretul din detașamentele de pregătire mi­litară, — inclusiv studenții ve­niți din București — acționează pentru a asigura consolidarea și înălțarea digurilor pentru a sal­va de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra re­colta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o des­fășurați, vor fi încununate de succes, că și în acest județ —­­ Lunca, Brăilița, Piua Petrii — trei sate se succed aproape unite de apele Ialomiței, refuza­te de prea­plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălțat, unde apele nu au pu­tut ajunge. Sintem­ în fața se­diului fermei nr. 4 a întreprin­derii agricole de stat Vlădeni­­— mare unitate de producție, ale cărei pămînturi se află in zona indiguită dintre Dunăre și Brațul Borcea. In întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat au sosit aici tovarășii Vasile Marin, prim-secretar al Comite­tului județean Ialomița al P.C.R., I. Manu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, inginerul Valen­tin Georgescu, directorul I.A.S. Secretarul general al partidu­lui se interesează de măsurile care au fost luate pentru apă­rarea acestei incinte îndiguite, de situația actuală. Se pornește de îndată, la bor­dul unei șalupe, la cercetarea stării digului care împrejmu­­iește ogoarele întreprinderii, fe­­rindu-le de năvala apelor. Cu­m vezi cu ochii, de-a­ lun­gul malului Borcei, mii și mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiți cu grijă, în unele locuri depășind înălțimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat, nu se mai ve­de, apele sînt demult la înăl­țimea sa. De cîtteva zile, cota undelor Borcei este de P14 cen­timetri, cea mai înaltă cunos­cută, pînă acum. Zona Vlădenilor este,­­ din toate cele ÎOO,OOO hectare a­­menințate de ape în incinta indiguită dintre fluviu și Bor­cea, cea mai periclitată. Se lu­crează la Gura Săltavei, la fel, la Țipirigelu,­ la Repejoru, ca, de altfel, și în alte părți ale țării — vom reuși să facem față situației, să învingem pericolele pe care le provoacă furia ape­lor. (Aplauze puternice). Cunoașteți că am avut — și avem încă — inundații în multe zone ale patriei noastre; acestea au provocat pierderi deosebit de grele, atît populației din o­­rașe și sate, cît și întreprinde­rilor, unităților agricole, nomiei noastre naționale. eco­nar trebuie să menționez că dato­rită măsurilor ce s-au luat, mun­cii eroice desfășurate zi și noap­te de zeci și sute de mii de ce­tățeni ai patriei noastre, s-au evitat pierderi și mai mari. De aceea, doresc să adresez, și cu acest prilej, mulțumiri și felici­tări atît celor care, în zona Du­nării continuă să se lupte cu a­­pele, cît și celor care în­ întrea­ga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgăzuind, în măsura posibilului, stihiile naturii. (A­­plauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, asta ar fi oriunde digul se află mai pu­țin sigur. La unul din aceste puncte, șalupa pe care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­costează. Muncitori, ostași, fe­mei și bărbați se opresc o clipă din lucru și salută, cu toată dragostea, cu zîmbete vădind un­­ puternic optimism, pe se­cretarul general al partidului, care se oprește la mulți din­tre ei, le spune cuvinte de îm­bărbătare, elogiindu-le efortul, izvorît dintr-un profund patrio­tism, de a salva bogatele re­colte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror re­naștere s-au cheltuit atîta tru­dă și bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. To­varășul Nicolae Ceaușescu îl felicită și le urează succes. Comandantul trupelor care a­­jută la înălțarea digului, gene­ralul maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului, un scurt raport în care subliniază voința de ne­clintit a ostașilor de a fi alături de întregul popor și în aceste momente de încordată luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călărași­lor. Mii de oameni ai muncii din oraș și din comunele apro­piate, aflînd de vizita secreta­rului general al Partidului, au venit aici să-l întîmpine. Este o atmosferă, entuziastă. Pri­mul secretar al Comitetului municipal Călărași al P.G.R., Ion Sinișteanu, rostește un cu­­vînt de bun sosit. Oaspeții sînt invitați să vizi­teze Combinatul de hîrtie și ce­luloză. Prin intermediul unei machete oaspeții sunt informați despre cele mai recente lu­crări de investiții ce se fac în unitățile combinatului, pentru ca din anul viitor el să atingă capacitatea proiectată —50.000 tone celuloză, 66.000 tone hîr­tost situația dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o de­plină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru stăvili apele, pentru a înlătura a pagubele provocate, a reface locuințele, întreprinderile, insti­tuțiile, cooperativele, pentru a asigura desfășurarea normală a activității. Menționez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor și Instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-a reluat activi­tatea; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răs­puns chemării partidului, aju­­t­înd la refacerea grabnică a bu­nurilor distruse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost lo­viți de calamități. S-au strîns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, ali­mente, mii și mii de oameni au­tie, 8.600 tone alte produse.­­ După vizitarea sectorului tur­nătorie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, remarcînd deficien­țele existente aici, indică lua­rea neîntîrziată a unor mă­suri energice pentru a se or­ganiza mai bine procesul de producție, a se folosi mai ju­dicios forța de muncă, a se gospodări mai bine utilajele, materia primă, parcul auto. După vizitarea Combinatu­lui coloana mașinilor oficiale străbate principalele artere ale orașului îndreptîndu-se spre Fabrica de confecții. Pe între­gul traseu conducătorii de partid și de stat sînt salutați cu multă căldură de populația orașului, care cu mic cu ma­re aclamă îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, însoțiți de directorul Fabri­cii de confecții, oaspeții vizi­tează principalele secții de pro­ducție. Scurte popasuri la une­le locuri de muncă prilejuiesc discuții asupra calității, produ­selor și preocupărilor actuale de creștere a producției. Se discută despre eficiența econo­mică a întreprinderii, despre relațiile dintre fabrică și com­binat , se iau în dezbatere problemele ridicate de pers­pectivele dezvoltării fabricii. în încheierea vizitei secre­tarul general al Partidului feli­cită pe lucrătorii fabricii pen­tru succesele obținute, urîndu- le noi realizări în­ producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți con­­ducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. în drum spre Slobozia, con­ducătorii partidului și statului vizitează Complexul de crește­re și îngrășare a animalelor al întreprinderii agricole de stat— Ciulnița. Se vizitează cooperativa agri­mers în localitățile sinistrale spre a contribui la repunerea în producție a unităților de pro­ducție. Vor începe în curînd, chiar în zilele următoare, lucră­rile de reconstrucție a locuin­țelor. Așa cum ați văzut din Hotărîrea publicată astăzi în presă, printre celelalte măsuri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuția sta­tului, în orașele care au avut de suferit. (Aplauze puternice, orale, se scandează „Ceaușes­cu, Ceaușescu!"). Desigur, tovarăși, și pînă a­­cum, în întreaga noastră activi­tate, în toate rezultatele obținu­te în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și ho­tărîrea de muncă a națiunii noastre socialiste; această uni­tate nu s-a manifestat însă ni­ciodată cu atîta tărie — aș pu­tea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiință a națiunii noastre socialiste, a hotărîrii întregului nostru po­cală de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zo­otehnic oaspeții sînt impresio­nați plăcut de spiritul gospodă­resc ce se vădește aici, rezulta­tele obținute. în timpul vizitării cooperati­vei, tovarășul Ceaușescu recomandat extinderea coope­a­rării cu întreprinderile agrico­le de stat, arătînd că, în a­­cest fel, rezultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid ș­­i de stat se îndreaptă spre reședința județului apoi — •Slobozia: în piața centrală a orașului, oaspeții sunt salutați cu en­tuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile, de toate vîrstele. militari, membri ai Se află aici gărzilor patriotice, ai detașamentelor de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei, care pre­zintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. într-o atmosferă de puter­nică însuflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovară­șul Vasile Marin, prim-secretar al Comitetului județean—Ialo­mița al P.C.R., a salutat în nu­mele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe melea­gurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emi­lian Dicu, maistru constructor la șantierul ’­Combinatului de îngrășăminte­­ azotoase din Slo­bozia, profesoara Victoria Ra­du, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, „directorul Fabricii de uleiuri comestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cu­vîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, pat ca, strîns unit în jurul parti­dului, să facă totul pentru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, vic­toria comunismului în România. (Aplauze puternice, orale, se scandează: „ Ceaușescu — P.C.R.!"). Avem convingerea că, datori­tă măsurilor luate, angajamen­telor asumate de clasa munci­toare, de țărănime, de intelec­tualitate, de bărbați, femei, ti­neri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție sporită, recuperarea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în industrie; avem, de asemenea, perspectiva ca, prin­ muncă in­tensă și în agricultură, cu toa­te greutățile provocate de cala­mitățile naturale, să obținem o recoltă bună. Sîntem încredin­țați că lucrătorii din agricultură, cooperatorii, inginerii, vor face (Continuare în pagina a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU r- SECVENȚE DIN MAREA ÎNTRECERE Un spor de peste 30 milioane lei în secțiile de producție, pe șantierele de extindere a capa­cității de pe platforma industri­ală Săvinești, în aceste zile se lucrează cu intensitate și forțe sporite. Recenta vizită a secre­tarului general al partidului pe această platformă industrială a județului nostru, recomandări­le făcute privind, mai buna or­ganizare a producției, creșterea eficienței investițiilor, au pro­dus, un larg ecou în rîndul mii­lor de salariați. Hotărîrea lor unanimă este de a munci cu în­treaga capacitate pentru a a­­sigura realizarea în fapte, a angajamentului sporit luat pen­tru acest an și de a contribui în felul acesta la ștergerea ur­melor calamităților. După cum ni s-a comunicat de la serviciul plan al uzinei, producția globală din primele cinci luni ale anului s-a rea­lizat încă din ziua de 26 mai. Față de planul acestei perioade, chimiștii vor realiza suplimentar un spor de 30­­ milioane lei la producția globală industrială concretizat în 762 tone fibră melană,, 4.337 tone îngrășăminte azotoase sută la sută substanță activă, 263 tone lactamă și alte importante produse. Angajamentele se înfăptuiesc exemplar Colectivul fabricii „Comuna din Paris“ a obținut importante realizări în­ lupta pentru­­ înde­plinirea angajamentelor­­ supli­mentare pentru acest an. Luînd măsuri pentru creșterea pro­ductivității muncii, și organi­zed mai bine munca, de la în­ceputul anului și­ pînă în pre­zent s-a obținut .6 . depășire la producția globală de, î.738.000 lei, față de 2.500.000 lei cît pre­vede noul angajament anual. Un avans considerabil exista pînă acum și la indicatorul produc­ția marfă vîndută și încasată — 1.508.000 lei peste plan, față de 2.000.000 lei — angajament anu­al. Colectivul fabricii a livrat în­ plus, pînă acum­ economiei na­ționale 104 tone de hîrtie, car­toane și mucarale. O nouă dovadă a înaltului umanitarism al orinduirii noastre Presa de ieri a publicat Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Național al Frontu­lui Unității Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a populației și a CAP care au avut de suferit din cauza calamită­ților naturale din luna mai 1970. Primită cu profundă re­cunoștință de către toți cei afectați direct de furia dezlăn­țuită a apelor, noua hotărîre constituie încă unul dintre ar­gumentele care confirmă grija nețărmurită a partidului față de oamenii muncii, față de toți cetățenii patriei, care în aceste zile ce urmează grelei perioade prin care a trecut țara se stră­duiesc să-și readucă viața la normal. Urmînd imediat unor vizite făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu în județele calamitate, hotărîrea amintită constituie o concretizare po­zitivă a măsurilor deosebit de eficiente și operative pe care conducerea partidului și statu­lui nostru le-au stabilit pentru refacerea urmărilor catastrofale ale inundațiilor, pentru redu­cerea în cît mai scurt timp cu putință a întregii vieți econo­mice și sociale pe făgașul o­­bișnuit, pentru crearea tuturor condițiilor în vederea încheierii cu succes a actualului cincinal. Ajutoarele și înlesnirile pre­văzute a fi acordate cetățenilor și cooperativelor agricole de producție sunt în același timp o expresie vie a uneia dintre trăsăturile fundamentale ale orinduirii noastre socialiste : înaltul spirit umanitar, grija tuturor pentru viața tuturor și a fiecăruia în parte. Socialismul constituie cadrul inegalabil pentru manifestarea în toată deplinătatea ei a înaltei soli­darități umane, a patriotismu­lui fierbinte, a unității indes­tructibile a întregului popor, care in frunte cu partidul său conducător poate infrunta orice primejdie. Această trăsătură s-a manifestat cu deplinătate cu prilejul zilelor grele Prin care a trecut patria, se manifestă în continuare acum, cînd poporul își încordează forțele pentru înlăturarea efectelor calamită­ții și înlăturarea pericolelor în­că existente. Simțămintele cu care cetățe­nii din județul nostru ca și cei din întreaga țară, au primit noua hotărîre a­­ conducerii partidului și statului nostru își găsesc făgașul în hotărîrea lor nestrămutată de a răspunde din toată puterea ființei lor che­mării partidului de a nu precu­peți nici un efort pentru șterge cît mai repede cu putin­a­ță urmele lăsate de forțele dez­lănțuite ale naturii. Apelul adresat de secretarul general al partidului oamenilor muncii din județul nostru cu prilejul re­centei vizite la Piatra Neamț, a găsit un puternic ecou și toate colectivele de muncă depun eforturi sporite pentru îndeplinirea și depășirea anga­jamentelor luate, îndreptățind astfel convingerea exprimată de conducătorul partidului și statului nostRU cĂ „OAMENII MUNCII DIN JUDEȚUL NEAMȚ, DIN PIATRA NEAMȚ, VOR ȘTI ȘI IN VIITOR SA FACĂ TOTUL PENTRU ÎNDE­PLINIREA SARCINILOR CE I iI REVIN, PENTRU RIDICAREA BUNĂSTĂRII MATERIALE A ÎNTREGULUI POPOR, PENTRU RIDICAREA PATRIEI NOAS­TRE PE CULMI TOT MAI ÎNALTE". Expresie elocventă a grijii față de populația sinistrată Am luat­ cunoștință cu profund interes­ele „Hotărîrea Com­i­­tetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populației și a G.A.P. care au avut de suferit din cauza calamităților naturale din luna mai 1970“ și văd în ea o nouă și grăitoare expresie a înaltei griji pe care conducerea de partid și de stat o manifestă, față de cei lo­viți de greaua încercare prin care a trecut țara noastră. Știam că încă din primele zile ale acestor nenorociri, statul nostru socia­list a alocat din fonduri speciale 400.000.000 lei pentru sprijinirea imediată a populației. Prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu în zonele inundate, în mijlocul populației, viile dovezi de soli­daritate a întregului popor în zilele primejdiei, a încredințat pe Fiecare că nu este singur în furtună, că alături de el stau milioa­nele de cetățeni români, în frunte cu vrednicii conducători ai partidului și statului. Mari fonduri și mijloace materiale, sunt alocate prin Hotă­rîre pentru refacerea sau repararea caselor și bunurilor distruse, pentru recuperarea pagubelor. Aceste măsuri se vor răsfrânge și asupra unor locuitori din comuna Farc­așa, ca Ioan Bîia și alții, care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Casele distruse sau avariate, atenansele­­ și grajdurile vor fi refăcute. Primele măsuri au și fost luate pe plan local. Oamenii își vor reclădi sau strămuta gospodăriile pe terenuri ferite de inundații, In perime­trul construibil al satelor. Ajutoarele pe care le vor primi în ra­port de gravitatea distrugerilor și de greutățile familiare, le vor da posibilitate, să-și reia viața normală, chiar în cursul acestui om. Vom veghea ca prevederile Hotărîrii să fie riguros respec­tate în comuna noastră, acordînd toată grija sinistraților. Vasile SFT­MIOAIA,­­ primarul comunei Farcașa j Mulțumim din toată inima conducerii de partid și de stat Printre cei greu loviți de pe urma calamităților naturale care s-au abătut asupra țării noastre, ne aflăm și noi. Din cauza in­filtrărilor de apă, terenurile pe care se aflau gospodăriile noas­tre și ale altor locuitori din comuna Oniceni au alunecat, distru­­gându-ne casele. Am simțit însă din primele clipe sprijinul consătenilor noș­tri, al organelor locale de partid și de stat. Acum Hotărîrea a­­părută vine să ne aducă o și mai sigură dovadă că în învingerea greutăților vom fi sprijiniți de către partidul nostru drag, că ne vom putea reface locuințele și bunurile, ne vom putea adă­posti în condiții omenești copiii, familiile. Deja salariați ai A.D.A.S.-ului au făcut evaluările distruge­rilor iar consiliul popular a repartizat, la indicația organelor județene, noi suprafețe în vetrele de sat, unde ne vom ridica gospodăriile. Au fost aduse la cooperativa de consum materiale de construcție, ciment, plăci de azbociment, cherestea. Cu spri­jinul bănesc pe care-l vom primi și prin efor­turile pe care le vom depune, euntem siguri că cel tîrziu în toamnă vom avea din nou casele noastre. Sîntem adine recunoscători partidului și statului pentru grija ce ne-o poartă. Vom munci eu și mai multă dragoste în C.A.P., pentru înflorirea întregii noastre comune. Nicolae CIUBOTĂ și Constantin LAZAR­U din comuna ©niceni IN VII ȘI LIVEZI LUCRĂRILE DE INTREȚINERE SA FIE TERMINATE IN URMĂTOARELE 2-3 ZILE ne declară ing. Ovidiu CZARGHIEVICI, director adjunct al Direcției agricole Ploile care au căzut în primele trei săptămîni ale lunii mai, au provocat pagube însemnate livezilor și viilor din județul nostru, întîrziind mult unele lucrări ce se impun cu acuitate în această perioadă. Pentru a afia care sînt măsurile necesare în­lăturării, in timpul cel mai scurt, a urmărilor provocate de ca­lamități cit și a lucrărilor care trebuie efectuate în aceste zile în plan tarile cu viță de vie și pomi fructiferi, ne-am adresat tovarășului ing. Ovidiu OZARCHIEVICI, director adjunct la Direcția agricolă județeană, care ne-a declarat: Pagubele produse in vii și livezi se datorează, în primul rînd, alunecărilor de teren care au afectat pe întregul județ circa 55 ha de vie și 78 ha livezi. O parte din aceste plan­tații sunt definitiv distruse. Pentru rest trebuie să se ia ce­le mai eficiente măsuri în sco­pul­­ consolidării unor alunecări, în afară de aceasta, 96 ha li­vadă au fost calamitate de grin­dina, 51 ha se găsesc la F’etri­­carii iar 32 ha la Filioara. în a­­ceastă situație, acolo unde ra­murile sunt­­ distruse­ trebuie să se­ intervină cu lucrări supli­mentare „în verde” pentru tă­ierea lor, în scopul obținerii ramurilor de rod pentru pro­ducția anului viitor. In vis, a­­colo unde apa a provocat dez­golirea butucilor, ruperea tera­selor și deplasarea mușuroaie­lor de la viile tinere, este ne­cesar să se treacă de urgență la­­ refacerea acestor lucrări. O atenție deosebită trebuie acor­dată în aceste zile viilor tinere pentru înlăturarea crustei for­mate pe mușuroaiele cu cais a fost acoperită vița. Timpul nefavorabil e întir­­ziat și efectuarea unor lucrări de mare urgență. De aceea, conform indicațiilor date de către specialiști, este necesar ca în vis să se continue stro­pitul împotriva manei iar în livezi tratamentul împotriva vapănului, făinării și eventual omizilor defoliatoare care se mai mențin încă în multe li­vezi. Paralel cu tratamentul îm­potriva dăunătorilor, în livezi trebuie e­fectuate unele lucrari restante ca: săpatul la pomi, discuitul și grapatul pe inter­vale. Pentru peri si mieri reco­mandăm în această perioadă e­­fectuarea unei îngrășări supli­mentare, atenție deosebită trebuie acordată efectuării lucrărilor în livada de la Păstrăveni unde mai sunt încă de legat lăstari la pomi, de dirijat livada in­tensivă, săpat în jurul pomilor etc. la Birgaoani sunt, de ase­menea, rămase în urmă săpă­rile la pomi, lucrările de diri­jare a ramurilor care formează palmeta ș.a. Subliniez ca toate aceste lucrări trebuie terminate în următoarele zile. în vis se recomandă ca lu­crări de stringentă actualitate: legatul lăstarilor tineri, săpa­tul mare și, totodată, se poa­te continua aratul între rînduri și discuitul acolo unde aceste lucrări nu s-au­­ terminat. Recolta de struguri și fructe din acest an este hotărîtă, în mare măsură de efectuarea lu­crărilor indicate mai sus. Da aceea este de datoria consilii­lor cooperatiste deținătoare de vii și livezi, a specialiștilor să ia toate măsurile pentru urgen­­tarea acestora. St. CIOCOIU Sarcini actu­ale in fața consiliilor populare Instruire Îa reședința de județ Ieri, a avut loc la reședin­ța de județ o nouă ședință de instruire a președinților comitetelor executive ale consiliilor populare, la care au luat parte și conducătorii organelor locale de specia­litate ale Consiliului popular județean, directorii direcții­lor din aparatul propriu al Comitetului executiv, inspec­tori din corpul de control, în prima parte a zilei, președinții — repartizați pe grupe — au prezentat ra­poarte asupra îndeplinirii sar­cinilor­ economice. Apoi, întruniți­ în plen­, au fost instruiți în problemele sistematizării și disciplinei în construcții, sarcinilor actuale în domeniile agriculturii, construcțiilor social-culturale, realizării veniturilor din impozite și contribuții bă­nești, activității cultural-edu­cative în perioada de vară etc. In încheierea consfătuirii, tovarășul Gh.­ibănescu, prim­­vicepreședinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular județean, a conclu­zionat că, în condițiile în care atîtea localități au fost calamitate, cînd economia națională a suferit mari pier­deri de pe urma inundațiilor datoria organelor locale ale puterii și administrației de stat este de a-și spori efor­turile pentru realizarea în întregime a sarcinilor privind constituirea fondului cen­tralizat al statului și, totoda­tă, pentru mai buna gospo­dărire și înfrumusețare a tu­turor localităților din județul nostru. U.J.C.M. Neamț distinsă cu Diploma de Unitate evidențiată pe țară pentru activitatea culturala de masă feri dimineață, la sediul Uniunii județene a coopera­tivelor meșteșugărești a avut loc festivitatea de înmînare a Diplomei de Unitate evidenți­ată pe țară, acordată pentru activitatea cultural-educativă și politică de masă desfășura­­­ta de către Uniunea județeană în anul 1969. Obținută la scurt timp după o altă distincție prestigioasă — Diploma de Uniune evidențiată pe țară în întrecerea socialistă — aceas­tă diplomă, reprezintă încunu­narea eforturilor depuse în scopul educației politice și e­­ducative, creșterii nivelului cultural al celor peste 4.500 de salariați ai cooperativelor meșteșugărești din județul nostru. La festivitate au participat tovarășii Constantin Potîngă, secretar al Comitetului jude­țean Neamț al P.G.R., Ovidiu Vlase, din partea conducerii UGECOM, cadre de conduce­re ale U.J.G.M. Neamț, repre­zentanți ai Comitetului jude­țean pentru cultură și artă, președinți și vicepreședinți ai cooperativelor meșteșugărești din județ, membri ai co­misiilor culturale ale coopera­tivelor meșteșugărești din Piatra Neamț, Roman, Bicaz și Tîrgu Neamț, alți activiști culturali

Next