Ceahlăul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 656-731)

1970-05-31 / nr. 706

Compensarea pierderilor de recolte cauzate de calamități impune intensificarea ritmului pentru v ■­terminarea însămînțărilor ■ întreținerea culturilor > recoltarea furajerelor Mii și mii de cooperatori par­ticipă cu însuflețire în aceste zile la înlăturarea urmărilor calamităților naturale,­­­la ter­minarea însâmîntărilor și în­treținerea culturilor. Ultima situație operativă a Direcției agricole județene ara­­tă că din suprafața de 5.828 ha culturi inundate 3268 ha sînt calamitate, în prezent se mai află sub apă 596 ha. Se depun în continuare eforturi susținute pentru evacuarea apelor care băltesc pe aceste suprafețe și reînsămînțarea imediată a fie­cărei porțiuni zvîntate pe care se poate începe lucrul. Porumbul a fost însămînțat în întregul județ pe suprafața de 37.460 ha ceea ce reprezintă 94 la sută din totalul suprafeței­­ planificate. Pe agenda de lucru a consi­liilor de conducere din CAP­ a specialiștilor se află înscrisă terminarea în cel mai scurt timp a lucrărilor de întreți­nere. în primă urgență se află prășitul sfeclei de zahăr efec­tuat pe județ în proporție de 91 la sută din suprafața de 8300 ha semănată cu această cultură. Dacă 20 din 55 unități cultivatoare de sfeclă au ter­minat prașila­­, trebuie depuse eforturi susținute pentru ca a­­ceasta acțiune să se încheie și la Bozieni — Ruginoasa unde s-au prășit abia 135 din 225 ha, la Poenari 7 din 50 ha, Tămă­­șeni 120 din 200 ha, Moldoveni 250 din 420 ha etc. Praștia I la cartofi a fost ter­minată­ în 16 cooperative din cele 81 unități cultivatoare. Este necesar ca ritmul acestei lucrări să se intensifice și la Bălțătești, Bira, Ghindăoani, Grumăzești etc. unde nu s­a acordat suficientă atenție a­­cestei importante lucrări. O lucrare de o deosebită im­portanță pentru asigurarea ba­zei furajere este cositul tri­­­folienelor, efectuat pe întregul județ în procent de 25,4 la sută din cele 9500 ha. Dacă cooperativele Dulcești, Tu Di­lați, Bîrgăoani, Gîrcîna, Fău­­rei au terminat cositul lucernei iar altele se află într-un sta­diu avansat ca G.A.P. Deleni, Oniceni, Talpa etc., unele uni­tăți ca Bălțătești, Oglinzi, Gî­­dinți, Costișa, Bodești de Sus, Bodești de Jos ș.a. nici n-au început această lucrare. în adevăr, ne spune Ing. i­an Tablán, ritmul în care se desfășoară această lucrare est­­complet nesatisfăcător. Se im­pun măsuri hotărîte din partea tuturor factorilor de răspun­dere pentru ca această acțiune să­ se termine în următoarele zile. Paralel cu cositul trebuie mobilizate toate mijloacele pen­tru transportul și depozitam­ lucernei în scopul evitării pier­­derilor. în aceste zile hotărâtoare pentru soarta recoltei, un rol însemnat revine organelor și organizațiilor de partid din comune și C.A.P., consiliilor de conducere care au datoria de a intensifica munca de mo­bilizare a tuturor celor apți de muncă pentru executarea in cel­ mai scurt timp a lucrărilor de întreținere a tuturor cul­turilor — garanția obținerii u­­nor recolte care să compenseze pierderile cauzate de calami­tați. La semănatul porumbului. Ü măsură de plină înțelepciune • • u *1 și grija In zilele în care ploile în­delungi s-au abătut asupra țării noastre, apele au provo­cat o prăbușire pe circa 150 de metri a șoselei naționale de pe malul lacului Bicaz în dreptul satului Chirițeni — comuna Hangu. Casa mea, aflată in apropiere și la vale de șosea, amenințată de a­­ceasta ruptură, a fost stri­cată și a trebuit să fie de­molată. Imediat organele locale co­munale și județene au făcut constatările necesare, și au evaluat pagubele pe care le-am suferit. Deocamdată stau la niște vecini, dar va trebui să-mi refac gospodăria. Hotărîrea publicată vineri în ziare s-a bucurat foarte mult. Acolo se precizează că și cetățenilor din mediul ru­ral ale căror locuințe pro­prietate personală au distruse sau avariate și fost se acordă ajutoare bănești și vor fi sprijiniți să-și prod­t­e materiale de construcție la prețuri de livrare. Știu că autoritățile comunale au și făcut intervențiile necesare și că în curând mă voi bucura de sprijinul și înlesnirile a­­cordate de hotărîre. în numele familiei mele, mulțumesc călduros condu­cerii de partid și de stat care se îngrijește de reconstruc­ția întregii țări, de crearea unor condiții bune de viață pentru toți cei ce au avut de suferit. Petru Filip BÎRSAN satul Chirițeni, comuna Hangu Mai m­iti ca oricînd Poșta sosită zilele acestea la redacție ne-a adus nume­roase scrisori prin care cetă­țenii din toate colțurile jude­țului își manifestă durerea pen­tru pierderile grele provocate de calamitățile ce s-au abătut cu atîta furie asupra noastre, dorința de a veni tării în ajutorul populației sinistrate, hotărîrea de a nu precupeți nici un efort în bătălia eroică a refacerii. în cuvinte puține și simple, oamenii aceștia au pus o impresionantă încărcă­tură emoțională, marea lor căl­dură sufletească. „Sîntem alături de familiile rămase fără adăpost, de cei care plîng acum pe cineva drag, înghițit de ape — ne scrie profesorul Mihai David, de la Școala generală din Borzești. Vreau să adresez o chemare tuturor ca­drelor didactice din județ, în special bărbaților, ca în tim­pul apropiatei vacanțe de vară să alcătuim cîteva detașamente de voluntari care să acorde ajutor localităților calamitate, înainte de facultate am lu­crat ca mozaicar pe un șantier, gălățean de construcții. în a­­ceastă meserie, sau în alta înrudită, mi-aș putea modesta mea contribuție aduce la grăbirea lucrărilor de refacere a locuințelor distruse. Mă ofer ca cele 45 de zile de concediu, pe care le am de­­ efectuați în vară, să le dedic acțiunii de ajutorare a localităților cala­mitate și sper că și­­ alți­­­ co­legi din școlile­­județului vor proceda la fel“. Și într-adevăr, la zeci de kilometri depărtare, un alt­­­ pro­fesor, gîndește la fel: „Puternic din scrisorile sosite ia redacție mișcat de solidaritatea întregu­lui nostru popor, doresc să lucrez voluntar pe timpul va­canței de vară într-o unitate agricolă socialistă din județele lovite de furia apelor — ne scrie profesorul Ion Ambrozie, de la Liceul agricol »Ion Io­­nescu de la Brad". Ca mediu veterinar consider că în pre­zent trebuie rezolvate unele probleme urgente legate de îngrijire, furajare și asistență veterinară, că se cer loate toate măsurile pentru preve­nirea unor enzootii sau chiar epizootii grave la efectivele de animale din unitățile în care apa și-a arătat forța ei distru­gătoare. Pentru, aplicarea aces­­tor măsuri de primă necesita­te s-ar putea apela și la elevii ultimilor ani ai liceelor agri­cole cu o specialitate veterinară care, însoțiți de profesorii res­pectivi, și-ar putea, aduce o prețioasă contribuție“. Sîntem cu toții martorii unei fapte de o neasemuită frumu­sețe morală. Iată ce ne scrie dr. E. Amariei, din Roman ! „La unul din centrele de colec­tare, între sutele de pachete, e unul cu destinatar precis i Eugenia Sonoc, satul Bretea Mureșeană, județul Hunedoara. Data nașterii: 13 mai 197 ®. Aflînd din ziare evenimentele dramatice care au precedat ve­nirea pe lume a micuței Eu­genia, expeditoarea coletului, sora medicală Doina Sonte­­leamu, de la Spitalul unificat din Roman, a trimis mamei și fetiței un pachet conținînd o plăpumioară călduroasă, hăi­nuțe, scutece, o păpușă, înso­­țite de cele mai calde urări de sănătate“. Sînt numai cîteva episoade din marea frescă a solidari­tății umane și civice mani­festată astăzi la scara întregu­lui popor. Ele dovedesc o dată în plus că în fața urgiei care ne-a lovit și ne amenință încă sîntem mai tari și mai uniți ca oricînd. L. MARTIN Anul III Nr. 706 Duminică 31 mai 1970 4 pagini 30 bani Curier Aseară, pe scena Teatrului Tineretului . Premiera spectacolului „Geamandura" Ieri seară. Teatrul Tinere­­tulu­i din Piatra Neamț a o­­ferit unui mare număr de spectatori o nouă premieră, piesa „Geamandura" de Tu­dor Mușatescu, încadrîndu-se în întregului nostru popor efortul de refacere cit mai grabnică a economiei naționale afectata de inundații, colectivul pres­tigioasei instituții teatrale a județului nostru a cedat În­casările de la acest specta­col sinistraților din zonele calamitate ale țării. Spectacolul, care s-a bucu­rat de un deosebit succes, a avut în distribuție pe LU­CIA DOROFTEI MITICĂ POPESCU, BORIS PETROFF, FLORIN MĂCELARUL și CONSTANTIN GHENESCU. Regia și scenografia — Ga­briel Negri. Filme de la arhivă Intre 5—8 iunie a.c., la ci­nematograful „Panoramic“ din Piatra Neamț va fi pre­zentat un ciclu de filme se­lecționate dintre peliculele aflate în păstrare la Arhiva Națională de filme din Capi­tală. încasările realizate la aceste spectacole cinemato­grafice vor fi vărsate în fon­durile destinate refacerii re­țelei cinematografice care a avut de suferit din­ cauza inundațiilor. Iată programarea filmelor pentru aceasta portenetă. Vineri, 5 iunie: „DAMA CU CAMELII“ ecranizarea celebrului roman al lui Al. Dumas-fiul, dri enigm­atica actriță suedeză Greta Garbo în rolul principal. Sîmbătă, 6 iunie: două filme cu Charlie Chaplins „GOANA DUPĂ AUR" și „ CHARIOT CONTE", Duminică, 7 iunie: „BING­­BANG" (cu STROE Și VASI­­L­ACHE) și „VISUL LUI TA­­NASE" (cu C. TANASE). Luni,8 iunie: „HENRIC AL V-LEA“ — un film care-l are drept protagonist pe reputa­tul regizor și actor englez Lawrence Olivier. Orele de spectacol: 10, 15, 17, 19, 21. Biletele pot fi procurate de la casa ci­nematografului începînd de iuline, 1 iunie a.c. Simpozion Comitetul județean al fe­meilor organizează luni 1 iu­nie a.c., la orele 17, în sala mare a Casei de cultură din municipiul Piatra Neamț, sim­pozionul cu tema: „Valențele educative ale familiei". Vor prezenta expuneri to­varășii : prof. Ioana Zămoș­­teanu, președinta Comitetu­lui județean al femeilor: Dr. M. Aleanachian și prof. Sofia Burculeț. Simpozionul va fi urmat de concursul: „Mama știe, copilul cîștigă",­ condus de dr. Ermina Albu, f"r. Propaganda de partid la nivelul sarcinilor actuale COLECTIVELE OBȘTEȘTI PENTRU MUNCA POLITICA DE MASA Convorbire cu tovarășul Constantin POTÎNGA, secretar al Comitetului județean Neamț al P. C. R. — în aceste zile, pe lângă comitetele de partid și organi­zațiile de bază din întreprin­derile industriale, I.A.S., I.M.A., cooperativele agricole de pro­ducție, școlile, instituțiile din județul nostru au fost înfiin­țate colective obștești pentru munca politică de masa. Vă ru­găm să precizați scopul și lo­cul acestor colective in activi­tatea de propagandă. — In etapa actuală de pro­funde și rapide transformări în viața economică, politică și cul­turala a patriei noastre, de dezvoltare multilaterală a so­cietății socialiste, se evidenți­ază tot mai pregnant necesita­tea unei participări active a tuturor oamenilor muncii la transpunerea în practică a ho­­tărîrilor partidului și statului nostru. Acest lucru impune, din partea tuturor cetățenilor, ti­neri și vîrstnici, de diferite profesiuni, o cunoaștere temei­nică a tuturor documentelor e­­laborate, cunoaștere care se poate realiza numai pa baza u­­nei informări operative, com­petente, în cad­rul unor discuții și dezbateri vii, organizate de către comitetele și organiza­țiile noastre de partid. S-au fo­losit, indiscutabil, și pînă acum metode deosebit de utile, în continuă perfecționare, pentru realizarea unui sistem informa­țional eficient. Dar, în această ordine de idei, are o impor­tanță deosebită nu , numai per­fecționarea metodelor care și-au dovedit eficiența, deve­nite deja tradiționale, ci și uti­lizarea altora încă insuficient introduse sau abandonate in timp. Colectivele pentru munca politică de masă, recent înfiin­țate, vin să completeze o la­cună în activitatea noastră d­e propagandă. Viața cere ca or­ganizațiile de partid să aibă la îndemînă un instrument de ma­­ximă operativitate și eficient pentru munca politică de la ora la om și în microgrupuri, în scopul explicării și aprofundă­rii unor probleme actuale, din ordin politic, economic, social-cultural,, popularizării­­ unor ho­­tărîri și documente de partid și de stat, pentru transmiterea o­­perativă a unor sarcini ime­diate sau de perspectivă, pen­tru realizarea unei agitații poli­tice operative și eficiente. Nu­mai cu ajutorul unor astfel d de colective se poate închega o­­perativ dar și în proporție de masă un dialog fructuos cu ce­­tățenii în mijlocul cărora aceș­tia Își desfășoară activitatea. — Am dori să cunoaștem cî­teva amănunte privind organi­zarea colectivelor obștești pen­tru munca politică de masă. — Colectivele au fost create pe lngă organizațiile de partid din întreprinderile In­dustriale­­,­ pe secții și schim­buri, în întreprinderile agri­cole de stat — pe ferme sau sectoare mai mari, în întreprins Convorbire realizată de Constantin CUCU (Continuare în pagina a II-a) r CITIȚI ÎN PAGINA A III-A EL MONDIAL 70 Constructorii de drumuri forestiere la datorie . Calamitățile nol trecut și din naturale din a­­acest an au provocat importante pagube sectorului forestier: doborituri de vînt, alunecări de teren, dis­trugeri de poduri etc., iată o parte dintre aceste urmări, tn pădurile județului nostru violu­rile puternice care au urmat unor perioade de ploi din­­ lunile iulie-august anul trecut, au pus la pămînt mii și mii de arbori, fapt ce a făcut ca pentru acest an CEIL Piatra Neamț să se În­scrie cu o cantitate impresio­nantă de material lemnos pro­venit din doborîturi, cca 2 mi­lioane m.c. Scoaterea arbotilor căzuți In zone inaccesibile pen­tru valorificare a pus și, pune încă probleme de maximă im­portanță pentru constructorii de drumuri forestiere. Fagul, pen­tru care rămînerea în­­ pădure In perioadele călduroase În­seamnă sufocare și totodată pierderi prin declasarea și de­valorizarea materialului, im­pune terminarea imediată a dru­murilor pentru a deschide ca­lea lemnului spre fabrici. La VEIL Tîrgu Neamț volu­mul doborîturilor are ponde­rea cea mai mare din cadrul CEIL Piatra Neamț Din acest motiv, aici se construiesc de către lucrătorii ICP Piatra Neamț cele mai multe drumuri pentru scoaterea materialului lemnos din doborîturile de vînt. Șantierul de construcții for­esti­ere Piatra Neamț participă cu toate forțele la realizarea dru­murilor și depune eforturi deo­sebite pentru terminarea lor in­tr-un timp cit mai scurt. Drumu­rile auto Purcăroaia, Pîrâul lui Niță, Culeșa-Sarata sint doar cîteva din arterele forestiere pe care materialul lemnos al unitătii din Tîrgu Neamț se va scurge foarte curind către fa­bricile de prelucrare. Timpul excesiv de ploios din ultimele săptămîni nu a putut infringe voința celor care au hotărit să termine cit mai repe­de aceste drumuri, astfel că duminică 24 mai a.c, sub o ploaie rece și deasă, care n-a contenit întreaga zi, construc­torii se găseau la datorie. Ei s-au angajat să lucreze in ziua lor liberă nu numai pentru a termina cel mai grabnic aceste drumuri, dar mai ales pentru ca alături de întregul popor român, prin munca lor să contribuie la recuperarea pagubelor provo­cate de inundațiile ce au avut loc pe aproape întregul cuprins al țării. La punctul de lucru Cu­leșa-Sarata de exemplu, dumini­că se dădea bătălia termină­rii pentru recepție a drumului, în ciuda șuvoaielor de apă care pătrundeau pînă la piele. Con­structorii și-au propus un singur obiectiv : terminarea grabnică a drumului. Pentru aceasta, circa 30 de autocamioane autobasculante și cărau continuu balast necesar finisării supra­structurii. Pe drumul îngust care duce la șantier, oamenii de la volan își încordau atenția pen­tru a păstra mașina pe tișia ca­rosabilă luptând cu șiroaiele de apă ce micșorau și cu drumul moale, vizibilitatea nesigur. Orice neatenție ar fi însemnat blocarea întregului convoi. Printre ei se numără Cioch­lari Vasile, Adrian Trifon și alții de la Autobaza Tîrgu Neamț, loan Apetici, loan Coșd­reț, Alexan­dru Savin și alții de la sectoru UMTF Tîrgu Neamț. Ajuns la destinație și descăr­cat, materialul se transformă în „drum gata“ modelat de hăr­nicia și perseverența muncitori­lor loan Coșcireț, Vasile Coșc­ăreț, Vasile Urzică, loan Cris­te­scu. Oamenii sunt puțini, față de numărul mare de mașini. Ci­­lindristul Constantin Chitiță lu­crează alături de ceilalți munci­tori. „Terenul e moale, nu pot cilindră și apoi aș încurca ma­șinile care transportă — ne spune el — să stau, nu se sade, ajut și eu pe drumuri, să ceea ce fac tot treabă se cheamă, și , ca la treabă am venit". M-a impresionat tenacitatea oamenilor ce nu s-au lăsat în­vinși de vitregia naturii, fn fe­lul acesta doborîturile vor fi valorificate corespunzător. Dru­mul s-a terminat cu tot neca­zul pricinuit de timp, fiind re­cepționat a doua zi. Astăzi pe acest drum, alți oameni la vo­lan, in necontenite convoaie, duc spre fabrici lemnul mult aș­teptat. Veliții STRATUIAT, ing. șef adjunct, I.C.F . Piatra Neamț MÎINE. Simbol unanim acceptat, co­pilul, întruchipează viitorul,­­ perspectiva, se înscrie — prin­­ semnificația și universalitatea­­ sa — în sfera cea mai nobilă a umanității. Copilul ocupă în preocupările omului contem­poran un loc care depășește ceea ce am numi sfera­­ ab­e­­sivă unde, indubitabil, el este obiectul celei mai statornice dragoste. Copil, copilărie — noțiuni atît de dragi nouă, tu­turor. Noțiuni care au pătruns din se­mn ce mai viguros, mai îndreptățit, în sfera meditației lucide, im­primînd responsabi­lității, sensuri fără de care a­­ceasta s-ar defini incomplet. Ca aerul sau apa copilăria este pretutindeni. Ea este fluviul cel mai vast, cu cei mai mulți afluenți, nicicînd secătuit. Copilăria întreține în lume basmul, zimbetul nevinovat, gingășia. Intîmpi­­năm cu drag ziua de 1 iunie, această zi inter­națională a ti­nerelor formarea mlădițe, prin trans­ei Intr-un prilej solemn de bilanț al iubirii și răspunderii noastre fața de copii, un plus de generozitate sufletească la uriașul dosar al copilăriei pe care-l infăți­­șăm în fața instanței viitoru­lui. Iubirea, grija, răspunderea pentru copii au căjpălat la noi semnificații deosebite. Fieca­re Copil este un mijloc al bu­curiei de a trăi, de a privi spre viitor, ti auzim glasul și înțelegem mai bine datoria, rostul nostru cel mai profund, acela de constructori, ai unei orînduiri aliate sub semnul progresului social, al civili­zației socialiste. Le auzim glasul, îi vedem și constatăm că România este o țară a co­pilăriei fericUe, o țară în care li s-au deschis toate porțile, pasajele spre orizon­turi. Civilizația noastră so­cialistă a creat nu numai con­diții exemplare, triplet iaie și morale, dezvoltării armonioa­se a copilului, ci a așezat sentimentul ponsabilitate de maximă res­tată de soarta sa printre acelea care de­finesc profilul et­ic, cetățe­nesc al fiecărui OM. Iată de ce Ziua Copilului, este o zi plină de semnificații, o chemare patetică la rațiu­ne, la liniștea tuturor celor dragi nouă, viitorului nostru. Să le dorim și cu acest prilej — să le fie copilăria cintea, să le înflorească pe obraji­­/Îmbete, să trăiască in pace și liniște. „Creșteri mari, copii !“ — este o urare, de fapt, un tonic salut adus propriului viitor, veșniciei și gloriei pa­triei socialiste.. Marcel CIUBOTARU -­­ Ziua Capitului\sssssssss\sss s

Next